5,613 matches
-
de oieri. Urmează școala primară și liceul la Caracal, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Intră în gazetărie încă de pe băncile școlii, când începe să scrie la oficiosul conservator „Ordinea” (1907), versuri și articole fiindu-i tipărite tot acum în revista „Ramuri”. În aprilie 1914 scoate, ca redactor-șef, revista de teatru , muzică și sport „Comedia”, ulterior e redactor-șef la cotidianul bucureștean „Dreptatea” (1914-1915) și la „Steagul” lui Al. Marghiloman. Pentru diferite perioade face parte din
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
nu pot să v-o permit... Brânzovenescu: (scoțând o hârtie din buzunar) Mă rog, iată ce se împarte acum prin târg, din partea lui d. Cațavencu... E tipărit, stimabile! Tipătescu: (mișcat, îi smulge hârtia) Tipărit? Farfuridi: (smulgându-i-o el) Da, tipărit, dă-mi voie... Dăm ca pozitivă știrea cum că desigur candidatura amicului nostru politic d. Cațavencu, prezidentul grupului independent, este pusă la adăpost de orice loviri din partea administrației. Din contra, avem cuvinte puternice pentru a crede că atât bătrânul și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Dacă renașterea României a murit, apoi... a murit și Vodă-Cuza, căci Vodă-Cuza nu este decât renașterea României! Dară, vă rog credeți, oare, că vin aci să fac istoria acestui domn? Nu! Căci care glas poate să o facă? Care pagină tipărită poate să fie așa de adevărată și așa de elocventă, ca fața țării însăși? Fața țării este pagina istoriei lui Alexandru Ioan I; Alexandru Ioan I nu are trebuință de istoriograf. El singur și-a scris Istoria Sa prin legi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
omului fără cărți”. Degeaba publicam lună de lună în revistă și, uneori, săptămînă de săptămînă în gazetă, fără cărți nu eram considerat scriitor, deși, într-o definiție mai largă, acest atribut e dat de stil, nu de cantitatea de hîrtie tipărită. Acum, cînd în fiecare orășel sînt cîțiva, unii cu zeci de plachete și volume, titlul de scriitor nu mai reprezintă mare lucru, nu te scoate din anonimat, nu te face o referință cetățenească. Atunci el avea o certă valoare socială
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
totuși, consideră el, „nu, nu e bine să te amesteci”. *„Pisica de jad”, capitolul întîi: La nuit blanche. Opt alineate. Ca să folosesc un cuvînt întîlnit în scrierile lui Iordache Golescu: m-a dăulat! * Din curiozitate, am citit cîteva reviste (excelent tipărite) și ziare (prost făcute și rău imprimate) nord-coreene, pentru a sesiza diferența de mentalitate față de noi și a-mi completa imaginea asupra varietăților comunismului pe glob. Pentru „tovarășii nordcoreeni”, îmi dau seama, lumea există doar acolo unde au ecou ideile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
printr-un gest larg, ca pe scenă. *Un frumos final de cronică: „Nu l-am întîlnit niciodată și de aceea am privilegiul trist de a-l cunoaște, deși a făcut parte din generația mea, ca pe o făptură de hîrtie tipărită, ca pe un semn al absolutului” (Gheorghe Grigurcu despre Mihail Sabin). *„Scriitorii noștri - a reflectat Nicu, spre sfîrșitul lungii noastre discuții despre «etica intelectualului» - sînt ca popii. Au colaci, toate merg bine pe lume! Spune-mi - m a somat el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
etc. Trecînd azi pe la Centrul de Librării, am văzut pe biroul directorului o listă cu cărți ce urmează a fi retrase din rețea: Yoga - izvor de sănătate, Relaxarea de Arcadie Percek etc. Au fost oprite de la difuzare și cărți abia tipărite. Teama își face loc în redacțiile editurilor și revistelor. În „Ateneu”, interviul lui Gheorghe Grigurcu cu Mircea Iorgulescu a fost „excerptat” pînă la desfigurare. Cînd mi-am arătat dezacordul, Constantin V. Toma, a ținut-o pe-a lui: „Eu vin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
etc.) a fost asemenea celor mai bravi din domeniul său, unii deveniți personaje de roman. *Vizită intempestivă a lui Ilie Dan. A dat 100 de lei unui „piețar” ca să-l repeadă pînă la redacție, unde spera să-și vadă versurile tipărite. Euforia inițială i s-a prefăcut imediat în decepție, agravată și de faptul că (deși nu trecuse de ora 11) era „abțiguit”. „O singură dată împlinește omul 50 de ani!”, îi spunea, aproape strigînd, lui Sergiu, care n-a ținut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al soțului ei, transmițându-vă Dvs. și D-nei Dimitriu, toată afecțiunea noastră, o dată cu cele mai sincere gânduri de prietenie și urări de sănătate. Ovidiu 12 12 Ovidiu Ionescu a colaborat intens și la o amplă Istorie a aviației românești, care, tipărită, a fost imediat tradusă În limbile de mare circulație. Nu știu dacă apare printre coautori, sau dacă i s-a mulțumit doar „cordial” pentru ajutorul dată Asemenea obiceiuri se mai practică, destul de frecvent la noi! 522 IONESCU, Sofia 13 1
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
luat, obținut premiul I, pentru imnul gintei latine În 1878 și ajungem la camera mea, Av. des Arecaux. În cameră, pe masă, se găseau câteva exemplare din lucrarea mea de doctorat: Acte et éducation morale dans la pensée franșaise contemporaine, tipărită și susținută În ianuarie 1943. Începe să se consume vinul din pahare. Ofer un exemplar din lucrare lui Eugen Ionescu. El insistă mult apoi, să dau unul și atașatului militar român, eu Îi răspundeam, că s-ar putea să mă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
S.Fl. Marian. Am condus Fondul, Între 1978-1985, Încheind complet organizarea după criterii științifice. 185 Între timp, maiorul Marin Mocanu a fost avansat la gradul de lt. colonel. 632 Deci la această expoziție din 15-27 august 1881 Ion Stoica avea tipărită și o notiță tehnică, o descriere a mașinii (...), fără autor. Posibil ca această Broșură să se fi scris și În limba germană. Rugămintea mea este următoarea: Din câte am aflat, răposatul folclorist Simion Florea Marian, ca om de o vastă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mai mult de la masa de lucru, căci, nepredat manuscrisul În următoarele două săptămâni, nu mai poate apărea anul acesta, și firava subvenție primită de Ministerul Culturii se pierde dacă, la 15 decembrie cel mai târziu, nu li se prezintă exemplarul tipărit - banii virându-se la apariție... Nici nu mă pot gândi ce-ar fi fost dacă nu mă Încumetam acum doi ani să achiziționez ordinatorul pe care culeg direct notele (căci textul agendei a fost cules, cu mari insistențe, În avans
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
reușit și, Între timp, a venit și cea de a doua scrisoare, cu continuarea captivantelor dvs. excursuri genealogice. Sunt foarte substanțiale și se citesc cu viu interes. Vă țin pumnii să duceți cartea la bun sfârșit și s-o vedem tipărită. Sper că, până la faza definitivării, voi reuși și eu să vă trimit cele câteva minore observații de redactare - venind din deceniile de rutină editorială - care să contribuie, În caz că le veți lua În seamă, la fluența și accesibilitatea textului pentru cititorul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
invitat pe prof. George Pascu de la Conservatorul din Iași, pentru că voiam să știu precis, de la Început, ce valoare avea acest material, pentru a-l păstra eventual la Fălticeni. Prin tratative cu d-na Ionescu, ar fi ajuns toate notele (partituri tipărite și compoziții În manuscris) la „Galeria oamenilor de seamă”. Din păcate, după plecarea mea din oraș la Muzeul din Suceava, tratativele au fost Întrerupte. D-na Ionescu are peste 80 de ani și foarte probabil aceste comori se vor pierde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1897 În București). Publicist, dr. În Drept și Economie la Univ. din Berlin. 361 L-am abordat pe scriitorul Barbu Solacolu, datorită recomandărilor familiei Dr. Andriu, fratele poetei. 362 Introducerea În vitrinele „Galeriei oamenilor de seamă” a unor manuscrise, texte tipărite, traduceri sau poezii originale, a unor fotografii, am făcut-o din proprie inițiativă, după inaugurarea noului muzeu În casa lui Vasile și Horia Lovinescu (Vizitatori din București, care au cunoscut-o pe Lucreția Andriu, mă Întrebau insistent unde-i locul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Suceava, 2004. 6. Muzeograf la Complexul muzeal Fălticeni (1971-1975). 7. Ctitor al « Galeriei oamenilor de seamă », in casa donată de frații scriitori Vasile și Horia Lovinescu (16 iunie 1972). 1058 8. Cercetatea exhaustivă a zestrei culturale fălticenene, valorificată În volumele tipărite. 9. Secretar de redacție la revista « Pagini bucovinene ». 10. Membru În colegiul de redacție al revistelor « Pagini bucovinene », « SUCEAVA-Anuarul Muzeului Județean », « Țara fagilor », Suceava. 11. Preocupări temeinice de genealogie, remarcate În scris de acad. Constantin Ciopraga. 12. Muzeograf (1975-1985) : la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
scrie cu literă de lege: Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare, acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită ori artistică, sau prin orice alt mijloc la alegerea sa. Postul de radio pe care îl conduceți a rămas pentru noi unica speranță și vă rugăm din adâncul sufletului nostru să faceți publică scrisoarea noastră, deoarece am ajuns la capătul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vreunei cărți și nici eu nu publicasem vreo carte. Eram fiecare, el ca avocat, eu ca inginer, captivi Încă fragezi ai „Marii Bestii”, cum numește Simone Weil societatea. Puntea dintre noi se deschisese instantaneu, boltă de cărămizi imponderabile de hârtie tipărită. Carnea trupurilor noastre nu era Încă tristă, mai credeam că vom citi toate cărțile și vom izbuti, cine știe, să ne transcriem toate visele... Am și fost găzduit câteva luni În apartamentul său, și chiar dacă nu aș fi revenit vreodată
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
călătoriei „turistice” de o lună, care nu știam Încotro mă va duce, dar care, bănuiam, nu mă va Întoarce, măcar pentru o vreme, la locul de plecare, aveam să descopăr, ulterior, cu uimire, o tăietură dintr-un ziar. De foaia tipărită erau capsate câteva fâșii de hârtie pe care erau transcrise vorbe celebre, repetând, mai mult sau mai puțin, același gând. Nietzsche, mai Întâi: „Arta este ceea ce ne este dat pentru ca să nu murim de adevăr”. Apoi, Halldór Laxness, islandezul Încununat cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sus, spre Înalturi.” Sperasem, presupun, că hârtia nu va ajunge sub ochii supraveghetorilor. Buclucul s-ar fi agravat, cu certitudine, prin jumătatea de pagină de revistă de care erau atașate aceste benzi-anexă. Textul pe care Îl conținea jumătatea de pagină tipărită nu tenta subtilități literare. Se referea direct chiar la realitatea pe care tocmai o părăseam. L-am redescoperit recent, uluit, Într-un plic gri, uzat. Un articol din revista Flacăra, apărut la 26 martie 1981 și intitulat „Vânătoarea de vrăjitoare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai era, nici el, prea tânăr. „Nu l-am citit și nici nu-l voi citi vreodată!”, a răspuns profesorul care Îndemna Învățăceii să judece doar ceea ce au citit sau cunoscut direct. Vorbe, vorbe... ar trebui să repetăm, melancolic. Vorbele tipărite nu se mai pot, Însă, trata cu ușurință. Vorbele Își găsiseră, În cele din urmă, o cale mai durabilă de acces: tiparul. Da, profesorul Zaciu Îmi trimitea, din nou, știri ciudate. Într-un lung interviu publicat În Tribuna, nr. 13-16
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
picioarele Îndoite și anchilozate de la genunchi, cu șira spinării distrusă de tuberculoză, cu Întreg trupul ciuruit de abcese și fistule, cu doi ochi mari, puțin sticloși, dilatați de lunga lor insomnie, scriitorul M. Blecher. El lasă În urma lui două cărți tipărite, care - nu am nici o Îndoială - Îi vor păstra pentru totdeauna dureroasa lui memorie. Nici Alain Fournier, nici Raymond Radiquet nu ne-au transmis tinerețea lor pierdută Într-un mai sfâșietor mesaj. Deocamdată moartea lui a trecut neobservată și sunt ziare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
-o, cum amintește Danilo Ki½, asupra „doctorului numit Detouches, autorul pamfletului intitulat Bagatelle pour un massacre”, care este și un mare scriitor. N-ar fi singurul, din păcate. Nu m-a decis nici chiar faptul că Protocoalele au fost grabnic tipărite și difuzate În România democrată de după 1989 sau că, la editura care a avut această inițiativă, publicaseră, și au continuat (!) să publice și după aceea, scriitori și democrați de prestigiu ai țării. Deși aceste motive nu sunt chiar străine unul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru că în această zi, Duminică, 1 Septembrie 1940, ora 9 seara, era prevăzut inițial să se dezlănțuiască atacul. Din motive pe care le voi explica în continuare, a fost amânată data pentru Marți, 3 Septembrie, ora 9 seara. Manifestul trebuia tipărit. Bătut la mașină și multiplicat, și-ar fi pierdut mult din efect. Problema a rezolvat-o Nae Mazilescu, student din Romanați, pe care l-am cunoscut în prigoana din 1938, când conducea studențimea legionară din București. El se împrietenise cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
V. Cozmin, D. Naum, D. Karnabatt, I. Minulescu (semna cu pseudonimul I. Minu) și N. D. Cocea (semna cu pseudonimul Nelly). Acestuia din urmă i se dădea, de altfel, la „Poșta redacției”, îndemnul de a mai trimite literatură, fiindu-i tipărite în continuare versuri și proză. Tot proză (schițe, nuvele) dau Gh. Becescu-Silvan și Ioan Adam. Câteva cronici de artă plastică, aparținând lui Iuliu Pop, semnalează, între altele, condițiile precare de lucru ale artistului român. O rubrică deosebit de dinamică, „Săptămâna”, urmărea
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]