4,468 matches
-
Apa oxigenată, denumită și "peroxid de hidrogen" sau "perhidrol" este un lichid incolor, cu punctul de fierbere 108 °C, cu punctul de topire/înghețare -33 °C, cu formula chimică HO. Se amestecă cu apa în orice proporție, este solubil în eter și alcool. Are constanta dielectrică mare, apropiată de a apei, fiind un bun dizolvant ionizabil față de săruri, în cazurile în care nu
Apă oxigenată () [Corola-website/Science/321790_a_323119]
-
de NaOH; formula 18; formula 19; formula 20; formula 21 formula 22 Acizii organici pot fi substanțe lichide sau solide, în funcție de masa lor moleculară. Cei inferiori sunt solubili în apă, iar cei superiori sunt solubili numai în solvenți organici. Punctele lor de fierbere și de topire sunt anormal de ridicate, pentru că între moleculele de acid se formează legături de hidrogen, care sunt legături foarte puternice de atracție electrostatică. `formula 23, ceea ce arată caracterul acid. formula 24; au rezultat un ion carboxilat și un ion hidroniu; Tăria acizilor carboxilici
Acid carboxilic () [Corola-website/Science/302159_a_303488]
-
a fi fost alcătuit mai ales din agriculturi deveniți sedentari, care practicau cultura maniocului și produceau ulei de palmier, dar la care vocația pastorală era inexistentă. Acești sedentari posedau o metalurige avansată, fiind primii din sudul Saharei care au realizat topirea fierului. Procedând cu câteva secole cultura Ife, civilizația nok constituie o verigă esențială pentru cunoașterea istoriei foarte vechi a continentului african. Nu se știe nimic despre felul în care a dispărut această culutră, în mod brutal sau ca urmare a
Cultura Nok () [Corola-website/Science/320830_a_322159]
-
punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinul mijlociu al Siretului (partea de sud-est). Alimentarea apelor curgătoare se face atît din apa provenită din scurgerea de pe suprafața teritoriului în timpul ploilor și topirii zăpezilor, cît și din pînzele freatice, cînd acestea ajung la suprafață sub formă de izvoare. Dintre apele de suprafață, râul Rediu (ca majoritatea apelor curgătoare din zonă) se caracterizează printr-o mare instabilitate a regimului nivelelor și debitelor. Maximul de
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
din pînzele freatice, cînd acestea ajung la suprafață sub formă de izvoare. Dintre apele de suprafață, râul Rediu (ca majoritatea apelor curgătoare din zonă) se caracterizează printr-o mare instabilitate a regimului nivelelor și debitelor. Maximul de scurgere este la topirea zăpezilor și în timpul ploilor torențiale, în timp ce în perioadele secetoase ale anului, scurgerea se reduce foarte mult, uneori pînă la secarea definitivă în anii secetoși. Pe cuprinsul teritoriului Strunga, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație și soluri, adîncimea, debitul și
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
fabrica de piese și subansamble auto a fost închisă, iar mare parte din fabricile de confecții textile, aparute în anii 1990 au avut parte de restructurări masive. În prezent sectorul industrial se rezumă la fabrici de confecții textile, unități de topire, turnare și prelucrare a aluminiului și unități din industria alimentară. Activitatea comercială în Scornicești a luat amploare odată cu dezvoltarea urbană a localității și, în prezent constă într-o piață agroalimentară, un supermarket, mai multe magazine alimentare, de îmbrăcăminte, farmacii și
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
Gușa endemică este o afecțiune cauzată de deficitul de iod și este prezentă la peste 29% din populația globului. Iodul, la temperatura camerei, este o substanță solidă, de culoare cenușiu-violacee, cristalizată, cu un miros specific și luciu metalic. Punctul de topire al iodului este 113,6 °C, iar cel de fierbere 185,24 °C. În ciuda temperaturii mari de fierbere, iodul se volatilizează chiar și la temperatura camerei prin procesul denumit sublimare. Fiind păstrat în vase etanșe cu scopul de a preîntâmpina
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
unui "interval" de temperatură. Denumirea „Celsius” vine de la numele astronomului suedez Anders Celsius, care a propus primul această scară cu doi ani înainte de moartea sa. Până în 1954 temperatura de 0 °C de pe scara Celsius a fost definită ca punctul de topire a gheții iar cea de 100 °C ca punctul de fierbere a apei la presiune normală, definiție aproximativă, încă folosită în școli. Actual, unitatea „grad Celsius” și scara Celsius este definită, conform convențiilor internaționale, prin două puncte: zero absolut și
Celsius () [Corola-website/Science/305060_a_306389]
-
nivel acceptabil de 75 °C (și 27 °C doar 5 km mai sus). Venus mai prezintă dificultăți importante privind colonizarea umană. Condițiile de la suprafața sunt dificil de depășit, cu temperaturi de 450°C la ecuator, mai mare ca temperatura de topire a plumbului. Presiunea atmosferică la suprafața este de mai mult de 90 de ori mai mare ca la suprafața terestră și este presiunea echivalentă a unei coloane de apă cu înălțimea de 1 km. Aceste condiții au făcut ca toate
Colonizarea planetei Venus () [Corola-website/Science/334556_a_335885]
-
inundate puternic uzina, calea ferată, Nădrag-Gavojdia și mari suprafețe de terenuri agricole, în aval Crivina - Jdioara - Criciova. Inundații serioase au avut loc și în anul 2000, an în care în urma inundațiilor localitatea a fost declarată zonă sinistrată, precipitațiile puternice și topirea zăpezii pe versanți a dus la ieșirea pârâului Nădrăgel din matcă, inundarea unor locuințe (câteva fiind distruse în proporție de 100%), distrugerea pe porțiuni însemnate a căilor de acces spre localitate (accesul a fost blocat în și din localitate timp
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
anumite locuri unde, datorită înclinației de scurgere s-au format cascade, iar rocile au fost dislocate. Debitul râului Nădrag variază și el raportat cu anotimpurile, fiind mai mare primăvara și la începutul verii, influențat atât de ploi, cât și de topirea zăpezilor din munți. În timpul verii, până toamna târziu debitul este mai scăzut, însă apa nu seacă complet niciodată pe întregul traseu. Alți afluenți mai mici, își pierd debitul în cursul perioadelor de secetă. Uneori când sunt ploi puternice, torențiale de
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
contactul cu Piemontul Getic unde devin procese modelatoare caracteristice. Procesele de solifluxiune sunt curgerile încete pe versant ale solului sau a stratului de alterare saturate cu apă, produse ca urmare a încărcării acestora cu apa provenită din ploi sau din topirea zăpezii. Se manifestă pe majoritatea versanților despăduriți, fiind bine reprezentate pe glacisuri și în bazinele înalte cum ar fi pe versantul stâng al Argeșelului, Chicerei, Valea Iașului etc. Prăbușirile, surpările și rostogolirile apar frecvent în acest peisaj subcarpatic și însoțesc
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și ape freatice sau subterane. În atmosferă, apa se găsește sub formă gazoasă alcătuind norii sau fin difuzată în aer determinând umiditatea acesteia. Considerând întreaga planetă, apa se găsește continuu în mișcare și transformare, evaporarea și condensarea, respectiv solidificarea și topirea alternând mereu. Această perpetuă mișcare a apei se numește ciclul apei și constituie obiectul de studiu al meteorologiei și al hidrologiei. Apa care este potrivită consumului uman se numește apă potabilă. Conform standardului din România, pentru ca apa să fie potabilă
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
Ciurii,”șiroirile” se află pe valea pârâului Stăncioi. Pe o suprafață de 12 ha, se întinde o serie de piramide de pământ, formate în urma eroziunii diferențiate în conglomerate slab cristalizate și a apelor de șiroire rezultate din ploi și din topirea zăpezilor. Sub forma unor turnulețe de 80 m înălțime, piramidele oferă un peisaj neobișnuit, îmbinat cu zone de adâncituri de peste 10 m în versantul văii și forme cu aspectul unor imense tuburi de orgă. Aceste piramide au fost descrise pentru
Goranu, Vâlcea () [Corola-website/Science/328298_a_329627]
-
și Valea Cusărița. Pe partea dreaptă: pârâul Salhoșelii, pârâul Ungurului, Tisa, Valea Măgurii, pârâul Horghii, Valea Boului, Valea lui Samson, Valea Seciului, Blidarul, Blidărelul, Blidirelul, pârâul Pârului și Valea Runcului. Debitul maxim are loc în lunile martie-mai, ca urmare a topirii zăpezilor și a ploilor, iar cel minim, în cursul lunilor de vară, mai ales a verilor secetoase când apele scad considerabil. Debite foarte mari sau foarte mici ale apelor din judet s-au înregistrat în: luna aprilie 1913, aprilie 1932
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
maelstroms" au până la 10 m în diametru și 5 m adâncime și se formează atunci când curentul este cel mai puternic. a existat de acum două-trei mii de ani. Înainte de aceasta, zona a fost diferită datorită nivelului diferit al mării în timpul topirii calotei glaciare și a revenirii izostatice a topografiei - toate acestea s-au întamplat datorită modificărilor ghețarilor care au acoperit Norvegia de Nord și Europa pentru zeci de mii de ani. Curentul este creat atunci când mareea încearcă să umple fiordul Skjerstad
Saltstraumen () [Corola-website/Science/320217_a_321546]
-
au fost numite doar niște „trucuri ieftine cumpărate de pe internet”. Ziarul "Libertatea" explică cum acesta a îndoit monedele cu ajutorul a două inele magnetice și cum lingurile cărora le-a „schimbat consistența” erau confecționate din galiu, metal care are punctul de topire la aproximativ 30 °C. De asemenea, publicația declară că trucurile realizate de Gog în cadrul emisiunii, precum și accesoriile folosite de acesta, au fost cumpărate de pe situri aparținând domeniului iluzionismului. Ulterior, Gog a declarat într-un interviu: „Nu am susținut niciodată că
Cristian Gog () [Corola-website/Science/326365_a_327694]
-
face după apa generatoare. În acest sens se deosebește o grupă de: Peșterile de infiltrație se nasc prin coroziunea determinată de apa ce pătrunde discret în calcar, prin puncte infime. Este vorba de apa de ploaie sau de apele din topirea zăpezii capabile să formeze doar peșteri mici. Dacă această apă este supusă înghețului și dezghețului, ea va mări golul, dând naștere la o peșteră criogenă sau "peșteră cutanată", adică superficială. Dacă însă apa pătrunsă în subteran stabilește un circuit continuu
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
sodiu) + HO (apă). Se prezintă sub formă de cristale cubice, incolore, cu gust sărat, solubile în apă (37,7% la 0°C, 39,12% la 100 °C), greu solubile în alcool etilic (CHCHOH) și amoniac (NH) lichid. Are punctul de topire 801 °C, punctul de fierbere 1440 °C și densitatea de 2,16 g/cm³. La temperaturi mai mici de 15 °C cristalizează ca dihidrat, iar deasupra acestei temperaturi, anhidru. Sarea gemă este higroscopică, fenomen care se datorează impurităților (mai ales
Sare gemă () [Corola-website/Science/303567_a_304896]
-
superioară râului Vâlsan s-au format două lacuri nivale, unul situat în circul glaciar de sub culmea Scărișoara, " La căldarea cu izvoare", iar altul în microdepresiunea glaciară de la obârșia râului Vâlsan. În zona montană, râul Vâlsan este alimentat în principal prin topirea zăpezilor. Cei mai importanți afluenți ai râului Vâlsan sunt pe dreapta. În râul Vâlsan trăiesc peste 10 specii de pești repartizați în 3 zone: zona păstrăvului, zona moioagei și cea a scobarului.
Râul Vâlsan, Argeș () [Corola-website/Science/313629_a_314958]
-
rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN. Aceste patru limane s-au format într-o zonă depresionară, inundată acum circa 7000 sau 8000 de ani de apele maritime în decursul topirii ghețarilor din perioada post-Würmiană și separată treptat de mare de către grindurile litorale. Aceste grinduri s-au format prin depuneri de aluviuni dunărene și cochilifere care, dată fiind deplasarea treptată spre est a traseului curenților litorali, pe măsura acumulării sedimentelor, au
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
în toate anotimpurile. În timpul iernii o bună parte a Mării Caspice îngheață. În partea de nord marea este acoperită de un strat de gheață de o grosime până la 2 m, procesul de înghețare începe la mijlocul lunii noiembrie, iar cel de topire se sfârșește la finele lunii februarie. Limita porțiunii înghețate trece aproximativ pe linia insula Cecenia - Mangâșlac, pe peninsula Apșeronski formarea și navigația în derivă a ghețurilor se semnalează odată la 10-11 ani. Salinitatea apei în Marea Caspică variază de la 0
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
rămas uscat al Scărișoarei, în urma prăbușirii avenului de intrare, se umple cu gheață în timpul glaciațiunilor. După încălzirea vremii gheața începe să se topească și dispare jumătate din volum, dar este alimentată în fiecare iarnă cu un nou strat la suprafață. Topirea are loc și la bază ghețarului, astfel că de la bază dispare o secțiune și o alta se depune sus. Cea mai veche gheață de la bază are 4.000 de ani. Pe carote de gheață recoltate în 2005, cercetătorii de la Institutul
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
nume. Străbate hotarul Unimătului împărțind satul în două iar la ieșirea din Unimăt primește un afluent - Sforașa - care izvorăște în pădurea Mocanilor, la marginea sudică a pășunii de la Unimăt. Acesta nu are curs permanent ci se alimentează din ploi și topirea zăpezilor. Cea mai mare parte a anului este fără apă, dar în timpul viiturilor alimentează din belșug cu apă bălțile și mlaștinile ce se întind în hotarul localității Mihăieni. În hotarul Unimătului posibilitățile de inundație au fost ridicate dar lucrările de
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
iarnă mai joase cu 10 °C decât în Antarctica. Temperatura aici este cuprinsă între -20 °C și -40 ° C, iar vara ajungând la peste 0 °C. Precipitațiile sunt aproximativ de 100-300 ml/an. De asemeni apar cicloni. Vara are loc topirea gheții. Ziua durează 5 luni, iar în ultima lună este semiîntuneric. În sud, unde este mai uscat, apare solul cu stepă polară (tufe mici, mușchi, licheni, ierburi). Aceasta atrage urșii polari. Dar locul preferat de urșii polari este calota glaciară
Urs polar () [Corola-website/Science/302329_a_303658]