2,739 matches
-
toate aceste sate au fost grupate în comuna Găgeni-Vintileanca (denumită mai frecvent Vintileanca). În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Găgeni-Vintileanca în aceeași plasă, cu satele Găgenii de Jos, Găgenii de Sus, Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus, Vintileanca și Voinești, totalizând 2046 de locuitori. Comuna Săhăteni, având satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Poșta, s-a separat temporar de Găgeni-Vintileanca în 1931. În perioada comunistă, teritoriul comunei a făcut parte între 1950 și 1952 din raionul Mizil al regiunii
Vintileanca, Buzău () [Corola-website/Science/301054_a_302383]
-
este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bărbulețu (reședința), Cetățuia și Gura Bărbulețului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița-Ialomița al județului Dâmbovița și avea în compunere numeroase cătune mici, care totalizau 1121 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, o biserică și o școală mixtă, cu 50-61 de elevi, înființată în 1884. În 1925, Bărbulețu făcea parte din plasa Voinești a aceluiași județ și avea 1754 de locuitori. În
Comuna Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301153_a_302482]
-
a vătafului de plai, iar la 1821, la fortificația Cetățeaua, s-a dus o luptă între turci și eteriști. La sfârșitul aceluiași secol, era reședința unei comune formată din cătunele Buruenești, Crângul, Crivineni, Fundăturile, Murătoarea, Orjani, Pătârlagele, Stroești și Valea-Viei, totalizând 2020 de locuitori, dintre care 140 erau elevi ai celor două școli, de la Valea-Viei și de la Pătârlagele. Satul Pătârlagele avea 600 de locuitori și 150 de case. În perioada interbelică, Pătârlagele a fost reședința plășii Buzău din județul Buzău, acolo
Pătârlagele () [Corola-website/Science/300118_a_301447]
-
sunt ortodocși (94,96%). Pentru 4,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Brănești făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov și era formată doar din satele Brănești și Vadu Anei, totalizând 1511 locuitori (majoritar etnici bulgari, urmași ai bulgarilor emigrați peste Dunăre în secolul al XVIII-lea) și 276 de case. Moșia din comună era atunci proprietatea statului, care o obținuse de la Mitropolia ortodoxă a Munteniei în 1854 în schimbul unor terenuri
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
pe 2 august, Varro căruia îi venise rândul la comandă, fără să se sfătuiască cu colegul său, a dat semnalul de atac și a trecut cu trupele rânduite în dispozitiv de luptă dincolo de râu. Forțele combinate ale celor doi consuli totalizau 86.400 de ostași. În tabăra cealaltă, armata cartagineză deținea 30.000 de efective infanterie grea, 6.000 infanterie ușoară și 8.000 cavalerie. Paullus l-a însoțit pe Varro, acordându-i sprijinul său, cu toate că nu-i încuviințase hotărârea. După
Bătălia de la Cannae () [Corola-website/Science/301557_a_302886]
-
în 1594 a schitului Apostolache, denumit după comisul care l-a înființat împreună cu soția sa, Voichița. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Prahova și era formată din satele Mârlogea, Tisa și Buzota, totalizând 1556 de locuitori. În 1925 ea este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă și cu aceeași compoziție, având 2178 de locuitori. În 1931, comuna a preluat și satul Valea Boului (devenit ulterior Valea Cricovului de la comuna vecină Gornet-Cricov). În urma
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
76%). Pentru 1,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Ocina, era aflată în plaiul Peleșul al județului Prahova și era formată din satele Adunați-Prahoviței, Valea Bradului și Băltișul, totalizând 1342 de locuitori și având o școală cu 60 de copii înființată la 1850 și două biserici ortodoxe. În 1925, comuna se regăsea tot în plasa Peleș a aceluiași județ, cu satele Adunații Proviții (reședință), Ocina de Jos și Ocina
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău. Ea se numea "Boldești" și avea exact aceeași compoziție ca și astăzi, și anume satele Boldești (reședința) și Grădiștea, totalizând 1130 de locuitori (580 în Boldești, 550 în Grădiștea), o școală cu 53 de elevi (dintre care 2 fete) și câte o biserică în fiecare din cele două sate. Locuitorii se ocupau cu agricultura, iar comuna beneficia și de peștele
Comuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976]
-
1,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vărbilău al județului Prahova și era formată din satele Cosmina de Jos, Cosmina de Sus, Poiana Trestiei și Podu Ursului, totalizând 1161 de locuitori. În comună se aflau o școală deschisă în acea perioadă, cu 48 de elevi în 1892 (din care 5 fete), 2 biserici (una în Cosmina de Jos și una în Cosmina de Sus) și o moară de
Comuna Cosminele, Prahova () [Corola-website/Science/301664_a_302993]
-
în satul Fântânele, în timp ce satul Bozieni mai avea în 2008 un singur locuitor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea "Fântânelele", făcea parte din plasa Cricovul a județului Prahova și era formată din satul Mazîli și cătunul Ungureni, totalizând 1112 locuitori. Comuna avea o școală înființată în 1879 în care în 1894 învățau 42 de elevi (din care 2 fete). Fiecare sat avea biserica lui, cea din Mazîli fiind fondată de frații Bozieni în 1786, iar cea din cătunul
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
înființată la 1583, din refugiați fugiți din alte localități din calea războaielor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din cătunele Cornul de Sus, Cornul de Jos, Câmpinița și Frăsinet, totalizând 899 de locuitori. În ultimul sfert al acelui secol a fost înființată școala, unde în 1892 învățau 74 de copii (din care 28 de fete). Pe teritoriul comunei funcționau două mori de apă: una cu piuă, pe Prahova și una
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
04%). Pentru 3,09% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea "Netoți", făcea parte din plasa Câmpul a județului Prahova și avea în componență satele Netoți, Trestienii de Jos și Zănoaga, totalizând 1216 locuitori. Pe teritoriul actual al comunei erau atunci organizate alte două comune. Astfel, comuna Ciupelnița cuprindea satele Ciupelnița și Trestieni, având în total 693 de locuitori și 2 biserici, una în fiecare sat. 14 dintre copiii de vârstă școlară
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
secolului al XIX-lea, în anul 1892 învățând acolo 40 de elevi (din care 4 fete). Satul Dițești era reședința unei comune de sine stătătoare, fondată, conform legendei, în vremea lui Mihai Viteazul, fiind formată din cătunele Dițești și Roșioara, totalizând 1466 de locuitori și aflată tot în plasa Filipești. Comuna avea o biserică fondată de localnici în 1882 și o școală frecventată de 113 copii (din care 6 fete). În 1925, Anuarul Socec consemnează cele două comune în aceeași plasă
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,3%). Pentru 2,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Drăgănești era reședința plășii Câmpul din județul Prahova. Era formată din 3 cătune: Drăgănești, Meri și Baraictarul-Brebu, totalizând o populație de 1672 de locuitori. În sat, existau atunci o școală de la 1869, în care în 1892 învățau 54 de elevi; și trei biserici: una în satul Baraictarul și două în Drăgănești, din care una era capela fraților Xenocrat
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
a șaptea (2,05%). Pentru 3,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se afla în plasa Filipești a județului Prahova, fiind formată din cătunele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Comănacul, totalizând 1028 de locuitori. Avea o școală cu 74 de elevi (din care 9 fete) și 3 biserici — două în Mănești și una în Coada Izvorului. În această comună se afla castelul lui Teodor Văcărescu. Anuarul Socec din 1924 o consemnează
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
și −3 °C, iar în luna iulie (cea mai călduroasă a anului), urcă până la 12-14 °C și chiar mai mult. Între anii 1945-1946, ca urmare a unei invazii de aer tropical, temperatura s-a ridicat până la aproape 38 °C. Precipitațiile totalizează un număr de 700-900 mm anual. Cele mai abundente precipitații se produc în luna iunie, când aerul umed de proveniență oceanică, pătrunde până în România și este însoțit de procese de convecție ale căror consecințe sunt ploile torențiale. Cele mai mici
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
1,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În perioada interbelică, comuna purta numele de Teșila, făcea parte din plaiul Peleșul al județului Prahova, și era formată din satele Teșila, Prislopul, Negrașul și Trestieni (veche denumire a satului Trăisteni), totalizând o populație de 2816 locuitori. În comună, funcționau pe râul Doftana 4 pive, 7 mori (din care 2 făcăuri), 11 fierăstraie (din care 3 circulare) și o dârstă. De asemenea, în comună existau și o școală și două biserici ortodoxe
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
în 1872 (într-un local donat de Vasile Paapa în 1887). Pe teritoriul actual al comunei, tot în plasa Cricovul, mai era organizată atunci o comună, denumită Coșlegi, formată din satul de reședință, Coșlegi, și satele Dârvari, Radila și Pantazi, totalizând 1087 de locuitori care se ocupau în principal cu agricultura, desfăcându-și produsele la Ploiești. În comuna Coșlegi funcționau 2 mori de apă, o școală deschisă în 1871, frecventată de 35 de elevi (din care 8 fete) și 4 biserici
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
înăuntru. Mulțimea înfuriată s-a deplasat prin sat dând foc la 13 case în care locuiau romi. În urma procesului care a urmat, cinci români au fost condamnați la câte 2 ani cu suspendare, iar alți trei la câte 5 ani, totalizând 25 de ani de închisoare. Totodată, conform sentinței Înaltei Curți de Casație și Justiție de la București, inculpații condamnați au fost obligați să plătească familiilor victimelor despăgubiri în valoare de 2.130.000.000 lei. Pe de altă parte însă, Curtea
Hădăreni, Mureș () [Corola-website/Science/300582_a_301911]
-
diverse arhive. Nu de multe ori bătrânii semnalau un fapt trăit sau auzit care se verifica ulterior prin documente scrise. Această activitate s-a materializat în trei volume de documente publicate sub denumirea de „Stroești - Argeș - Documente și mărturii” ce totalizează 1436 de pagini în care sunt redate 1077 documente (vol. I: 271, vol. II: 126, vol. III: 680). Până la anul 1800 sunt redate exhaustiv documentele referitoare la satul Stroești - Argeș găsite în arhive, și mare parte din documentele satelor vecine
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
25%). Pentru 2,75% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Beceni era inclusă în plasa Slănic a județului Buzău și era formată din satele Beceni, Enculești, Gura Ocii, Mărgăriți, Ocea și Oilești, totalizând 730 de locuitori. În comună funcționau o școală la Beceni cu 41 de elevi (dintre care 2 fete) și o biserică. Pe actualul teritoriu al comunei Beceni funcționau atunci și comunele Gura Dimienii și Cărpiniștea, în aceeași plasă Slănic. Prima
Comuna Beceni, Buzău () [Corola-website/Science/300796_a_302125]
-
mai păstrează și astăzi denumirile așezării grupate a familiilor: Croitorii, Popoiegii, Podoșii, Ciuculanii, Vasilcarii, și Zigarii. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Brăești făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău, fiind formată din cătunele Brăești, Pinu și Ruginoasa, totalizând 1500 de locuitori. În comună funcționau 3 biserici ortodoxe (dintre care una a mănăstirii Pinu) și 8 mori de măcinat. În aceeași perioadă, în zona înaltă a comunei mai era organizată și comuna Goidești, formată din satele Goidești, Brătilești, Fundata
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
ortodocși (95%). Pentru 4,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Pâclele", făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău și era formată din cătunele Berca, Joseni și Pâclele, totalizând 1480 de locuitori. În comuna Pâclele funcționau 3 biserici (una în fiecare sat) și o școală primară cu 76 de elevi la mănăstirea Berca. Pe actualul teritoriu al comunei Berca mai funcționa și comunele Pleșcoi și Gura Aninoasei. Comuna Pleșcoi
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
în fiecare sat) și o școală primară cu 76 de elevi la mănăstirea Berca. Pe actualul teritoriu al comunei Berca mai funcționa și comunele Pleșcoi și Gura Aninoasei. Comuna Pleșcoi, cu cătunele Muscelu, Pleșești, Pleșcoi și Urlători (astăzi, Valea Nucului), totalizând 1710 locuitori și fiind reședința plaiurilor unite Pârscov și Slănic ale județului. Comuna Pleșcoi avea două biserici (la Urlători și Pleșcoi) și o școală mixtă cu 102 elevi în anul 1899. Comuna Gura Aninoasei cuprindea satele Băceni, Botanu, Gura Aninoasei
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]
-
devenit moșneni, formând ceata moșnenilor săseni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era arondată plaiului Buzău din județul Buzău, și era formată din satele Calvini, Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus, Frăsinet, Iorgulești, Olari, Slobozia, Valea Seacă și Zeletin, totalizând 2370 de locuitori. În comună funcționau 3 biserici (în satele Bâscenii de Jos, Bâscenii de Sus și Calvini) și o școală cu 37 de elevi (din care 6 fete). În 1925, comuna este atestată de Anuarul Socec cu aceeași compoziție
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]