4,862 matches
-
urmări cele patru categorii economice sectoriale, si anume: economia alimentară, agroalimentara, agrara și rurală. Economia alimentară și cea agroalimentara sunt determinante pentru economia agriculturii. Economia rurală este loc de desfășurare al celorlalte trei categorii economice sectoriale. Modelul societăților naționale și transnaționale este cel mai avantajos sistem al func��ionarii economiei agroalimentare. 6.3. Constrângeri Elaborarea unor politici realiste în domeniul agricol presupune bună cunoaștere și înțelegere a constringerilor actuale, armonizarea soluțiilor de urgență pentru depășirea crizei cu pachetul de măsuri necesar
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul apei; 5. atunci când este disponibilă, pentru bazine sau sub-bazine hidrografice comune, o descriere a metodologiei definite de statele membre respective, a analizei costurilor în raport cu avantajele folosită pentru evaluarea metodelor cu efecte transnaționale. II. Descrierea implementării planului: 1. o descriere a ordinii de prioritate și a modului în care va fi monitorizat progresul în implementarea planului; 2. un rezumat al informațiilor publice și măsurilor/acțiunilor de consultare luate; 3. o listă a autorităților
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 (*actualizată*) legea apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
am văzut felul în care oamenii vin în pelerinaj la Sfânta Cuvioasă Parascheva, așteptând ore în șir pentru a ajunge să se închine la sfintele sale moaște”. Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române este citat cu o referință la dimensiunea transnațională a pelerinajelor : „Legăturile din jurul pelerinajelor ne-au făcut să fim o familie de creștini mărturisitori ai credinței într-o Europă din ce în ce mai secularizată”. Pentru o descriere completă a acestui loc de pelerinaj și a noilor conexiuni create, vezi și Drăgoi, 2013
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai lăsa loc pentru milă și sensibilitate. Egiptenii nu au oricum prea multă milă pentru cerșetorii care prezintă mutilări «profesioniste» și oricum tipul acesta de activitate lucrativă dispare încetul cu încetul, semn de schimbare a vremurilor” (MayeurJaouen, 2005 : 281). Dimensiunea transnațională a pelerinajelor : pelerini români la Mešugorje Din 1981 până astăzi, se estimează că 40 de milioane de persoane au vizitat localitatea Mešugorje, un mic sat de circa 2.000 de locuitori, croați catolici risipiți în mozaicul confesional din Bosnia- Herțegovina
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
făcut mereu parte din structura intimă a oricărei puteri seculare. Chiar și pelerinajele cele mai „religioase” cu putință, de la Mešugorje la mouled-urile din Egipt, se înscriu în jocul de putere și influență al puterilor locale, regionale, naționale și uneori chiar transnaționale. Ele aduc împreună diverse forme de birocrație, reguli, partide, personalități locale, care nu ezită să folosească în scop personal o parte din repertoriul religios și istoric deja constituit (Bertrand, 2007 : 8). Una dintre cele mai întâlnite intruziuni ale politicului în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Sponsorizarea deplasărilor la Mecca (hadj) este monedă curentă în Islamul contemporan, costurile fiind suportate de oameni politici și de afaceri. Sponsorizări agresive sunt raportate chiar la locul pelerinajului, cel mai adesea colaborări între oameni de afaceri locali și mari companii transnaționale din domeniul agroalimentar (Bianchi, 2004 : 9). Demnitarii, oamenii politici de nivel înalt, dregătorii au fost mereu prezenți de-a lungul timpului la marile hramuri și sărbători. În descrierea pe care o face „sărbătorii de mare slavă întru cinstirea Sfintei noastre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
azi, marile pelerinaje catolice de la Bazilica Maria Radna ori de la Csíksomlyó/șumuleu Ciuc (prestigiul acestui loc al victoriei din 1567 a secuilor catolici asupra principelui transilvan protestant a depășit mult limitele Ținutului Secuiesc, devenind, prin tradiția intervenției Fecioarei, un simbol transnațional al Contrareformei). Cred că istoria României nu poate fi înțeleasă, chiar de către cei mai pasionați naționaliști, preocupați numai de fantasma unei etnicități românești omogene și anistorice, fără o bună cunoaștere a acestei diversități - în mare măsură uitată, alături de multe alte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în scopul identificării documentelor de călătorie falsificate și pentru prevenirea intrării ilegale a persoanelor suspecte, implicate în săvârșirea de infracțiuni și acte de terorism, precum și a migrației ilegale; - schimbul de informații pentru prevenirea și suprimarea oricărei forme a crimei organizate transnaționale, precum și de informații referitoare la persoanele și rețelele infracționale implicate; - schimbul de experiență, incluzând instruirea specială, prin organizarea de seminarii și cursuri de instruire, precum și schimbul de opinii; - schimbul de date statistice, precum și de texte legislative naționale și prevederi, broșuri
HOTĂRÂRE nr. 280 din 8 aprilie 1999 pentru aprobarea Protocolului de cooperare trilaterala largita în combaterea criminalitatii şi, în special, a criminalitatii transfrontaliere, semnat la Sofia la 8 septembrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124060_a_125389]
-
profesională a forței de muncă. Statutul de partener activ în Programul "Leonardo da Vinci" asigura condițiile organizatorice și financiare pentru trecerea la derularea imediată, incepand cu luna noiembrie 1997, a activităților specifice "Domeniul de acțiune I.1.2 - Programe (proiecte) transnaționale de plasamente și schimburi", cu promotori din România. Inițiativa în sensul celor de mai sus aparține Direcției generale XXII - Comisia Europeană, iar Ministerul Educației Naționale și Centrul Național "Leonardo da Vinci" și-au asumat responsabilitățile care decurg din dezvoltarea, în
ORDIN nr. 5.333 din 12 noiembrie 1997 privind conţinutul şi publicarea Apelului naţional la propuneri privind programele de plasamente şi schimburi "Leonardo da Vinci" pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119937_a_121266]
-
Inițiativa în sensul celor de mai sus aparține Direcției generale XXII - Comisia Europeană, iar Ministerul Educației Naționale și Centrul Național "Leonardo da Vinci" și-au asumat responsabilitățile care decurg din dezvoltarea, în perioada imediat următoare, a unor propuneri de programe transnaționale de plasamente și schimburi pe anul 1997 în cadrul Direcției de acțiune I.1.2 a Programului "Leonardo da Vinci". Apelul național la propuneri privind programe transnaționale de plasamente și schimburi (I.1.2.) se adresează tuturor potențialilor promotori (persoane juridice
ORDIN nr. 5.333 din 12 noiembrie 1997 privind conţinutul şi publicarea Apelului naţional la propuneri privind programele de plasamente şi schimburi "Leonardo da Vinci" pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119937_a_121266]
-
responsabilitățile care decurg din dezvoltarea, în perioada imediat următoare, a unor propuneri de programe transnaționale de plasamente și schimburi pe anul 1997 în cadrul Direcției de acțiune I.1.2 a Programului "Leonardo da Vinci". Apelul național la propuneri privind programe transnaționale de plasamente și schimburi (I.1.2.) se adresează tuturor potențialilor promotori (persoane juridice) din România, care sunt interesați să participe la asemenea proiecte (programe) transnaționale în sistemul Programului "Leonardo da Vinci". În cele ce urmeaza sunt prezentate principalele informații
ORDIN nr. 5.333 din 12 noiembrie 1997 privind conţinutul şi publicarea Apelului naţional la propuneri privind programele de plasamente şi schimburi "Leonardo da Vinci" pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119937_a_121266]
-
I.1.2 a Programului "Leonardo da Vinci". Apelul național la propuneri privind programe transnaționale de plasamente și schimburi (I.1.2.) se adresează tuturor potențialilor promotori (persoane juridice) din România, care sunt interesați să participe la asemenea proiecte (programe) transnaționale în sistemul Programului "Leonardo da Vinci". În cele ce urmeaza sunt prezentate principalele informații privind prioritățile, condițiile de calitate, suportul financiar și unele aspecte de natură tehnică, referitoare la propunerile de proiecte/programe (denumite în continuare proiecte) de plasamente și
ORDIN nr. 5.333 din 12 noiembrie 1997 privind conţinutul şi publicarea Apelului naţional la propuneri privind programele de plasamente şi schimburi "Leonardo da Vinci" pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119937_a_121266]
-
Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene, Programul "Leonardo da Vinci" pentru formarea profesională (Decizia CM-UE/decembrie 1994). Scopul Programului "Leonardo da Vinci" este de a sprijini dezvoltarea politicilor și acțiunilor novatoare, în cadrul statelor participante, prin inițierea și susținerea unor proiecte transnaționale cu parteneri interesați în formarea profesională a forței de muncă. Programul "Leonardo da Vinci" își propune să contribuie la schimbările socioeconomice și la modelarea profesiilor viitoare, în concordanță cu aceste schimbări. Obiectivele Programului "Leonardo da Vinci" vizează trei direcții: creșterea
ORDIN nr. 5.333 din 12 noiembrie 1997 privind conţinutul şi publicarea Apelului naţional la propuneri privind programele de plasamente şi schimburi "Leonardo da Vinci" pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119937_a_121266]
-
și schimburi (Măsură I.1.2.) 4.1. Tipuri de proiecte de plasamente și schimburi Proiectele de plasamente și schimburi prevăzute în Domeniul/I-Măsura I.1.2 a Programului "Leonardo da Vinci" sunt următoarele: I.1.2.a) - Proiectele transnaționale de plasament pentru tineri aflați în pregătire profesională inițială (formare în meserii). Durată: 3-12 săptămâni sau 3-9 luni. Aceste plasamente fac parte integrantă din programul de pregătire inclus în contextul regulamentelor naționale și presupun recunoașterea deprinderilor dobândite în cadrul sistemelor statelor
ORDIN nr. 5.333 din 12 noiembrie 1997 privind conţinutul şi publicarea Apelului naţional la propuneri privind programele de plasamente şi schimburi "Leonardo da Vinci" pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119937_a_121266]
-
pregătire profesională inițială (formare în meserii). Durată: 3-12 săptămâni sau 3-9 luni. Aceste plasamente fac parte integrantă din programul de pregătire inclus în contextul regulamentelor naționale și presupun recunoașterea deprinderilor dobândite în cadrul sistemelor statelor membre. I.1.2.b) - Proiectele transnaționale de plasament pentru tineri muncitori. Durată: 3-12 luni. Participa, cu prioritate, tineri care au efectuat deja pregătire profesională inițială (în meserii) sau au experiență practică în domeniu. Scopul acestor programe este dobândirea de către cei în cauză a unei experiențe profesionale
ORDIN nr. 5.333 din 12 noiembrie 1997 privind conţinutul şi publicarea Apelului naţional la propuneri privind programele de plasamente şi schimburi "Leonardo da Vinci" pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119937_a_121266]
-
inițială (în meserii) sau au experiență practică în domeniu. Scopul acestor programe este dobândirea de către cei în cauză a unei experiențe profesionale recunoscute sau a unei calificări superioare. Măsură servește tranziției tineretului către viața profesională. I.1.2.c) - Proiectele transnaționale de schimburi pentru formatori/organizatori și administratori de programe de pregătire profesională. Durată: 2-8 săptămâni. Măsură se referă la instruirea pe tot parcursul vieții și are scopul de a sprijini proiectele transnaționale de schimburi între întreprinderi și organisme publice și
ORDIN nr. 5.333 din 12 noiembrie 1997 privind conţinutul şi publicarea Apelului naţional la propuneri privind programele de plasamente şi schimburi "Leonardo da Vinci" pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119937_a_121266]
-
către viața profesională. I.1.2.c) - Proiectele transnaționale de schimburi pentru formatori/organizatori și administratori de programe de pregătire profesională. Durată: 2-8 săptămâni. Măsură se referă la instruirea pe tot parcursul vieții și are scopul de a sprijini proiectele transnaționale de schimburi între întreprinderi și organisme publice și/sau universități, în vederea creării de programe transnaționale de pregătire. 4.2. Priorități, obiective Obiectivele generale ale proiectelor de plasamente și schimburi pe anul 1997, măsura I.1.2., reflectă prioritățile comunitare, definite
ORDIN nr. 5.333 din 12 noiembrie 1997 privind conţinutul şi publicarea Apelului naţional la propuneri privind programele de plasamente şi schimburi "Leonardo da Vinci" pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119937_a_121266]
-
administratori de programe de pregătire profesională. Durată: 2-8 săptămâni. Măsură se referă la instruirea pe tot parcursul vieții și are scopul de a sprijini proiectele transnaționale de schimburi între întreprinderi și organisme publice și/sau universități, în vederea creării de programe transnaționale de pregătire. 4.2. Priorități, obiective Obiectivele generale ale proiectelor de plasamente și schimburi pe anul 1997, măsura I.1.2., reflectă prioritățile comunitare, definite prin Apelul la propuneri - 1997, lansat de Comisia Europeană în luna decembrie 1996. Obiectivele particulare
ORDIN nr. 5.333 din 12 noiembrie 1997 privind conţinutul şi publicarea Apelului naţional la propuneri privind programele de plasamente şi schimburi "Leonardo da Vinci" pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119937_a_121266]
-
scopul facilitării dezvoltării acestor proiecte se pot iniția parteneriate între organisme de formare, situate în diferite țări și având între ele însele parteneriate cu întreprinderi. Proiectele vor avea ca obiective elaborarea de module comune de formare, strategii de formare profesională transnaționala sau pentru schimb de experiență în acest domeniu. Prin conținut, aceste proiecte nu trebuie confundate cu vizite de pregătire și este recomandabil că ele să favorizeze sistemul național de formare profesională (formarea formatorilor, efecte asupra programelor și/sau metodelor de
ORDIN nr. 5.333 din 12 noiembrie 1997 privind conţinutul şi publicarea Apelului naţional la propuneri privind programele de plasamente şi schimburi "Leonardo da Vinci" pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119937_a_121266]
-
și interpretarea umană drept pietre unghiulare ale realității sociale. Acest teren de mijloc poate fi identificat în încercările constructiviștilor de a sublinia: a) rolul agenției (indivizi și state) în construcția realității sociale; b) contextul global sau cosmopolitan în care comunitățile transnaționale se dezvoltă; c) importanța principiilor generale normative care pot fi învățate de către comunități prin logica argumentului comunicativ și a convingerii; d) noțiunea conform căreia chiar dacă, [...], comunitatea practică în RI poate fi comunitatea transnațională a realiștilor, este de asemenea adevărat că
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
contextul global sau cosmopolitan în care comunitățile transnaționale se dezvoltă; c) importanța principiilor generale normative care pot fi învățate de către comunități prin logica argumentului comunicativ și a convingerii; d) noțiunea conform căreia chiar dacă, [...], comunitatea practică în RI poate fi comunitatea transnațională a realiștilor, este de asemenea adevărat că în ultimele decenii și-a făcut apariția o comunitate competitivă de liberali (în special în Europa), care se opune realiștilor și depune eforturi pentru a constitui practica liberală internațională o realitate auto-înțeleasă; e
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de evoluțiile internaționale de după încheierea Războiului Rece. În ultimul caz, actorii și procesele internaționale au devenit mult mai complexe decât înainte de 1989; chiar dacă statele rămân indubitabil principalii actori internaționali, se dezvoltă tot mai mult mișcările politice, sociale, culturale sau economice transnaționale, împreună cu instituțiile internaționale. Scena internațională nu mai este cea din 1945, 1953, nici măcar cea din 1975. Chiar dacă statele cele mai puternice dau în continuare tonul în lume, ele o fac într-o lume mai puțin simplă și schematică decât cea
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
societățile cele mai avansate din punct de vedere economic să se transforme în pepiniere ale revoluției, deoarece trecuseră deja prin faza capitalistă, cea care oferă condițiile materiale pentru efectuarea revoluției; ultimul ingredient îl reprezenta dezvoltarea conștiinței proletariatului ca și clasă transnațională, de sine stătătoare. Predicțiile lui Marx nu s-au adeverit, dar au contribuit enorm la "umanizarea" capitalismului occidental. În Rusia, pe de altă parte, ideile marxiste au fost transformate din instrumente de cercetare empirică având rol declarat emancipator în arme
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se deplasează tot mai mult În favoarea companiilor, multe dintre ele cu capital american. Ca atare, aceste companii vor avea În mână mai multă putere, nu doar de a crea valori, ci și de a transmite valori, decât orice altă instituție transnațională de pe planetă. Activiștii sociali, Împreună cu cei de mediu și cu companiile progresiste, pot astăzi colabora În diverse direcții care să facă și companiile mai profitabile, și lumea plată În care trăim una mai bună. Conceptul de aplatizare miloasă Își propune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
printr-un important suport financiar - 4,5 milioane ECU - pe care România îl aloca anual în acest scop. ÎI. Instituțiile, organizațiile, întreprinderile și partenerii sociali implicați în formarea profesională a forței de muncă sunt invitați să inițieze propuneri de proiecte transnaționale/1998, în Programul "Leonardo da Vinci". III. Precizările și informațiile menționate în Apelul general la propuneri, publicat în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene nr. C 372 din 9 decembrie 1997, privind propunerile de proiecte - 1998 în Programul "Leonardo da Vinci
ORDIN nr. 3.337 din 27 februarie 1998 pentru aprobarea Apelului naţional la propuneri de proiecte - 1998 în Programul european "Leonardo da Vinci". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120578_a_121907]