4,948 matches
-
experimentul, modelarea și alcătuirea de machete, descoperire, compuneri, referate, analiza și evaluarea rezultatelor. Importanța modului de învățare prezentat constă în faptul că el conduce pe pedagogi la înțelegerea importanței activităților proprii a elevului, a necesității legării instruirii de nevoile și trebuințele elevilor. Dintr-un obiect pasiv de influențare, elevul devine un subiect activ al unei activități, dirijate de sentimentele și interesele sale; acest tip de învățare contribuie la dezvoltarea curiozității, intereselor și capacităților de investigare ale elevului, la formarea intuiției științifice
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
ținem cont este că un om poate cunoaște cultura și, împreună cu ea, arta, religia, tradițiile și obiceiurile societății în care trăiește numai prin actele comunicării, de aceea cultura este comunicare și viceversa. De ce comunicăm? Orice acțiune umană este determinată de trebuințe, nevoi și scopuri din cele mai variate. O nevoie este simțită ca ceva interior; scopul, la rândul lui, recunoaște rezultatul pe care îl dorim realizat raportat la nevoia respectivă. Oamenii trebuie să aibă un motiv care îi determină să comunice
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
nu fi vrut să ne epateze prin cunoștințele pe care le are. Dar prin examinarea cuvintelor folosite, gesturilor și vocii, putem ajunge să înțelegem că ea, în cele din urmă, acest lucru a făcut. Comunicăm să supraviețuim și să satisfacem trebuințele personale Pentru a ne asigura trebuințele de bază cum ar fi hrana, haine, adăpost etc. trebuie să comunicăm. De asemenea, dacă realizăm existența unui pericol fizic, comunicăm cu alții să-i avertizăm și să-i ajutăm. Prin comunicare schimbăm informații
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
prin cunoștințele pe care le are. Dar prin examinarea cuvintelor folosite, gesturilor și vocii, putem ajunge să înțelegem că ea, în cele din urmă, acest lucru a făcut. Comunicăm să supraviețuim și să satisfacem trebuințele personale Pentru a ne asigura trebuințele de bază cum ar fi hrana, haine, adăpost etc. trebuie să comunicăm. De asemenea, dacă realizăm existența unui pericol fizic, comunicăm cu alții să-i avertizăm și să-i ajutăm. Prin comunicare schimbăm informații cu alți oameni, deoarece în toate
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să comunicăm. De asemenea, dacă realizăm existența unui pericol fizic, comunicăm cu alții să-i avertizăm și să-i ajutăm. Prin comunicare schimbăm informații cu alți oameni, deoarece în toate situațiile de viață în care suntem puși să ne satisfacem trebuințele personale trebuie să comunicăm. Când suntem călători, cumpărători sau solicitanți trebuie să comunicăm pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm. Dar, trebuie să ne reamintim că supraviețuirea noastră trece dincolo de lucrurile fizice. Avem o nevoie acută de simțământul securității
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
putea trăi și munci împreună cu alți oameni trebuie să comunicăm. Este evident că nevoia noastră de a forma grupuri vine în realitate de la necesitatea de a coopera unul cu altul pentru a supraviețui, pentru că numai astfel putem să asigurăm atât trebuințele de bază cât și toate aspirațiile care ne definesc ca oameni. În acest sens, familia se impune ca grup primordial pentru orice om. Comunicăm să formăm și să menținem relații interpersonale Acest aspect al comunicării decurge în mod natural din
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ca reprezentative pentru acest "caracter ritualizat al existenței sătești" câteva scene din nuvela Gura satului. Nuvelele Popa Tanda, Scormon sau Pădurenca surprind același sat slavician pe jumătate capitalist în înfățișarea sa economică în care țăranii își meșteresc singuri cele de trebuință, vând și cumpără ca niște negustori. Acest lucru devine și mai evident în Mara unde scriitorul înfățișează o lume care e tot mai puțin țărănească, dacă o raportăm la satul românesc de la sud de munți, și tot mai aproape de târgul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
toate acțiunile pe care le pune la cale: Eu sunt foarte mulțumit cu "Tribuna" și te încredințez că mulțumirea aceasta e una dintre cele mai mari mângâieri ale vieții mele234. Și mai departe: Mergeți bine și n-aveți absolut nici o trebuință de povețele mele. În volumul său de amintiri despre anii de temniță maghiară și apoi română, intitulat ulterior Închisorile mele și redactat în ultimii ani ai vieții, Slavici evocă în paginile despre Vaț un moment din toamna lui 1888. Regele
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Introducere în psihologia social la pagina 148 scria: Omul este o ființ activ ce reflect dinamic lumea din afar, nu contemplând-o ci acționând asupra ei, cutând s se adapteze la ea dar și s și-o adapteze la nevoile, trebuințele și interesele sale proprii. Între stimul și rspuns se situeaz totdeauna personalitatea cu legile ei proprii de structurare și desfșurare. Din acest punct de vedere care este primordial, înțelegerea și explicarea fenomenelor psihice nu pot fi fcute cu succes decât
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Lovinescu, e conferit, în ultima instanț, doar de ceea ce face fiecare din ele. Amânarea, dup opinia lui Ralea, poate s se transforme în așteptare, iar ambele sunt provocate de cauze externe (cum ar fi lipsa mijloacelor de satisfacere a dorințelor, trebuințelor, intențiilor, etc., sau de cauze interne (cum ar fi riscul prea mare, teama de eșec, de devalorizare, ș.a.. Un prim accent cade pe interesul cu care este analizat dependența și condiționarea așteptrii de timp, de durat, de incertitudine, iar în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
caracterul de opoziție la stimuli, pe care-l pune în lumin comportamentul uman. Omul este o ființ care spune nu, un Neinsagenkönner, un ascet al vieții, expresie folosit de Scheler. El, omul, are aceast facultate specific de a-și anula trebuințele vitale prin intelect, prin idei și reprezentri. Interesant și curios rmâne faptul c, deși Ralea încearc s relativizeze diferența dintre instinct și inteligenț și recunoaște animalelor superioare anume acte care pot fi socotite în definitiv inteligente, deși, prin urmare, el
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
între ele și fr o unitate care s le lege într-un principiu unic, ele n-au nici o valoare Desfcut de determinismul stringent al naturii, manifestând chiar o adevrat indiferenț vital, arta funcționeaz mai ales în condiții de asigurare a trebuințelor organice, altfel zis de bunstare material și devine astfel în concepția lui Ralea pur și simplu, un articol de lux, a crui plcere izvorște, pe lâng siguranța pe care o prilejuiește gratuitatea ei, din triumful relativ sau absolut asupra materiei
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
acordă încredere individului, îi lasă libertatea opțiunii și a deciziilor precum și responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă: Dacă vrem o forță de muncă motivată, atunci trebuie să construim și să modificăm încontinuu un mediu în care oamenii să-și poată satisface trebuințele, în paralel cu urmărirea scopurilor organizației din care fac parte". (Maslow, 2013, p. 394). Datele obținute la finalul cercetărilor noastre relevă o situație atipică în ceea ce privește utilizarea pedepselor în cadrul câmpului educativ școlar. Deși respondenții confirmă utilizarea pedepselor în școală, distribuția acestora
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dacă se făcea din cauza bolovanilor, se săpa pe urmă cu hârlețul și cu târnăcopul. Tot ce putea fi arat se Însămânța, iar răzoarele erau cosite cu mare grijă. O furcă de fân dacă rezulta de la cosit și acela era de trebuință. Avea ce mânca vita o dată. Copiii erau dați la școală atât cât să Învețe să scrie și să citească. Las că n-am să te fac popă, Îți ajunge atât. De acum trebuie să ții plugul de coarne și coasa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
în fapt, din ceea ce dorește societatea de la el și ceea ce dă el sau poate să dea, dintre ceea ce cere el de la viață și ceea ce îi poate oferi viața. Totodată, prefacerile psihice la care este supus sunt generate de nevoile și trebuințele pe care el le resimte, atât de nevoile apărute încă în pubertate, dar convertite acum sub alte forme, cât și de noile nevoi apărute la acest nivel al dezvoltării. Nevoia de a ști a școlarului mic, convertită în nevoia de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
unele cazuri este necesară prezența unei autorități ca să sprijine și să conducă procesul de dobândire a experienței și de inhibare a pulsiunilor nedorite social, în alte cazuri copilul simte nevoia liberei sale manifestări. Cu cât crește mai mult, cu atât trebuința sa de libertate devine mai puternică. O astfel de autoritate, acceptată de elev și care permite manifestarea și creșterea gradului său de autonomie izvorăște din prestigiul profesorului. Greu de suportat sau chiar de nesuportat este autoritatea abuzivă, arbitrară, care vrea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
-și afirme puterea. O astfel de autoritate stârnește nemulțumirea, chiar revolta. „ O autoritate autentică se întemeiază îndeosebi pe trei calități ale educatorului: competența sa profesională (cât de mult știe să-și „transmită“ știința) bunăvoința (calitatea de a veni în întâmpinarea trebuințelor copilului, acesta să simtă că educatorul său vrea să-i sprijine devenirea) obiectivitatea în aprecierea rezultatelor școlare și a întregului comportament al elevului. În cazul unei astfel de autorități educatorul își atrage stima și chiar dragostea elevului. Numai o astfel
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
propriu de învățare care să fructifice capacitatea de a gândi și acționa liber și creativ specifică vârstei. Învățământul modern se conduce după o filosofie a educației, care promovează o nouă concepție despre formarea elevului astfel încât activitatea școlară vine în întâmpinarea trebuințelor dezvoltării individuale și sociale. În spiritul acestei filosofii 4 se promovează gândirea creatoare, inițiativa și cooperarea, capacitatea de decizie, aptitudinile și talentul, personalitatea elevului, așadar un învățământ care cultivă dinamismul și disponibilitatea pentru înnoire, aptitudinea pentru schimbare, capacitatea de invenție
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
interacțiune activă și continuă cu mediul înconjurător. În acest proces complex motivația constituie mobilul care pune în funcțiune organismul, activitatea acestuia și o susține cât este necesar. La baza conduitei omului se afla întotdeauna un ansamblu de stimuli sau mobiluri trebuințe, tendințe, atracții, interese, aspirații, idealuri care susțin din interior realizarea anumitor acțiuni, fapte, atitudini. Termenul ,,motivație’’ derivă dintr-un verb latin medieval “movere”, care înseamnă ,,a pune în mișcare”. Motivația are rolul de a orienta, susține și determina eforturile depuse
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
unele cazuri elevul ajunge să interiorizeze cerințele și obligațiile externe, apărând sentimentul datoriei, al responsabilității în raport cu sarcinile de învățare. Învățarea poate fi impulsionată și de fenomene motivaționale mult mai semnificative ca valoare socială și mult mai profunde cum ar fi : trebuința de statut ridicat, dorința de a fi util societății etc. Dar, deși interne în raport cu ansamblul cognitiv al persoanei, ele se raportează tot la motivația externă a învățării, pentru că acționează de afară . II.2. Motivația intrinsecă - condiție a reușitei școlare Să
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Pentru a se trezi curiozitatea de învățare precum și interesul și bunăvoința pentru anumite deprinderi corecte, elevii trebuie să utilizeze ca punct de plecare interesele actuale și succesele pe care le-au obținut în trecut. Fiecare situație școlară trebuie legată de trebuințele, tendințele, interesele, succesele și ambițiile actuale. Ca expresia cea mai directă a motivației intrinseci, interesele determină atractivitate, plăcere și satisfacții în activitatea de învățare, nevoia de îmbogățire și aprofundare a cunoașterii în anumite domenii, capacitatea de a învinge diferite obstacole
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
importantă valoare motivațională o au și aptitudinile deoarece omul înclină să se manifeste în direcția în care poate obține un succes, deci în direcția aptitudinilor sale reale. Impulsul de cunoaștere este în totalitate orientat spre sarcina didactică, în sensul că trebuința de a fi implicat în realizarea sarcinii respective este internă sarcinii însăși, adică este pur și simplu trebuința de a cunoaște. Deosebit de importanță este și intenția elevului de a învăța. Intenția de a învăța este reprezentată de străduința de a
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
obține un succes, deci în direcția aptitudinilor sale reale. Impulsul de cunoaștere este în totalitate orientat spre sarcina didactică, în sensul că trebuința de a fi implicat în realizarea sarcinii respective este internă sarcinii însăși, adică este pur și simplu trebuința de a cunoaște. Deosebit de importanță este și intenția elevului de a învăța. Intenția de a învăța este reprezentată de străduința de a atinge un anumit scop, străduință care este autodirijată, fie desfășurată după instrucțiuni explicite venite din partea altcuiva. O influență
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
învățării. O motivație slabă o constituie premisa unor performanțe mai slabe, iar motivația puternică, contribuie de obicei, la realizări mai mari. Spunem, de obicei, deoarece motivația excesivă, supramotivația, în loc să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor, dimpotrivă, duce la performanțe mai slabe. Intensificarea trebuinței, a activizării motivaționale, asigură îmbunătățirea performanțelor numai până la nivelul unei zone critice. Daca motivația se intensifică dincolo de această zonă, performanțele încep să scadă. Zona critică, nivelul optim al motivației, variază în funcție de gradul de dificultate al sarcinii. În cazul sarcinilor mai
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
faci o treabă, spune-le ,, Sigur că pot”, apoi pune-te pe învățat și află cum să o faci. (Theodore Rooseveltă 9 Menirea firească a școlii nu e să dea învățătură, ci să deștepte cultivând destoinicirile intelectuale în inima copilului, trebuința de a învăța toată viața. (IoanSlaviciă 73 BIBLIOGRAFIE 1. Ausubel, D., The use of advance organizers în the learning and retention of meaningful verbal material, Journal of Educațional Psychology, nr.51, p. 267-272, . 1960; 2. Brandt, R.S. și Perkins, D.N.
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]