40,073 matches
-
substanță a tramei romanești (trecutul colectiv - Războiul Civil, emigrarea, dictatura - sau personal - perioada copilăriei), obiect al reflecției și explorării poetice, dar și componentă a viziunii auctoriale prin intermediul unui eu lirico-narativo-reflexiv care privește lumea pornind de la asumarea memoriei. Din perspectiva amintirilor trecutului, timp al plenitudinii, este privit prezentul - palid, sărăcit sau dezastruos - și viitorul - catastrofal, primejdios ori neliniștitor. Scriitorul nu practică doar un exercițiu ocazional al memoriei, ci o absoarbe, o înglobează în perspectiva proprie. Pentru personajele sale, memoria produce o proiecție
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
plenitudinii, este privit prezentul - palid, sărăcit sau dezastruos - și viitorul - catastrofal, primejdios ori neliniștitor. Scriitorul nu practică doar un exercițiu ocazional al memoriei, ci o absoarbe, o înglobează în perspectiva proprie. Pentru personajele sale, memoria produce o proiecție spre un trecut decupabil, dar se și interiorizează într-un fond latent de unde acționează în perceperea prezentului; constituie nu numai obiectul privirii, al meditației ci și filtrul prin care trece această privire. Menținînd vie amintirea unui trecut anihilat de scurgerea anilor, memoria contracarează
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
memoria produce o proiecție spre un trecut decupabil, dar se și interiorizează într-un fond latent de unde acționează în perceperea prezentului; constituie nu numai obiectul privirii, al meditației ci și filtrul prin care trece această privire. Menținînd vie amintirea unui trecut anihilat de scurgerea anilor, memoria contracarează efectul distrugător al timpului cosmic, recuperează din uitare o realitate dispărută care modulează viziunea asupra existenței și a propriei ființe. În cărțile lui Julio Llamazares, memoria și dinamica ei complexă punctată de amintire, uitare
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
primul plan stau subtilitățile de construcție și strategiile narative specifice artei romanului. Întreaga carte este un soi de delir al unui regizor de filme în mintea căruia persoanele din viața reală se confundă cu cele fictive, de pe banda de celuloid, trecutul se interferează cu prezentul, viața este privită prin obiectivul aparatului de filmat, iar filmul este ecoul transfigurat artistic al unor întîmplări trăite. Planurile se întretaie cu repeziciune (metodă cinematografică), iar cititorul este pus adesea în situația de a nu ști
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
n-ar prea avea importanță că muți o întîmplare din 1981, să zicem, doi ani mai tîrziu sau trei ani mai devreme. E pe-acolo. Iar pentru un amator de proză de ficțiune, prea multă exactitate nici nu face bine. Trecutul trebuie să aibă o anumită ceață a evocării, o porție de mister. ( Am auzit asemenea păreri de la multe persoane, care consideră că ficțiunea e aceelași lucru cu fantazarea.) Ceața și misterul în proză aparțin intențiilor autorului, nu se strecoară în
Scăpările de memorie cu antidoturi plicticoase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12016_a_13341]
-
decît la cei care n-au control asupra scrisului lor. Dar să zicem că în proză, mai treacă meargă. Ficțiunea rabdă multe. Am observat însă, în texte non-ficționale, o plăcere a indiciilor vagi sau, mult mai rău, de ficționalizare a trecutului, în cărți și articole memorialistice. Am citit de curînd o carte de Sorin Toma Privind înapoi, amintirile unui fost zirarist comunist. Omul are o vîrstă care îl scutește de prea multa exactitate - 90 de ani. Totuși, cum se întîmplă că
Scăpările de memorie cu antidoturi plicticoase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12016_a_13341]
-
tip de memorialistică parțială au produs și Pavel }ugui și Dumitru Popescu și generalul Pleșiță, mizînd fiecare în parte că lumea a uitat sau n-a știut ce făcea. Prin comparație cu ei, oamenii din lumea artei care își reformulează trecutul, după împrejurări, par niște bieți elevi care improvizează pentru o notă de trecere. Tehnica e aceeași, a memoriei selective. Cu cîțiva ani în urmă, Zigu Ornea răsfoia în felul său o carte în redacția României literare. S-a dus exact
Scăpările de memorie cu antidoturi plicticoase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12016_a_13341]
-
sincroniza, aproape, evenimentul și "glosa" lui, este posibilitatea de-a aplica, unui "set" de cărți apărute la mică distanță, aceeași "măsură". Lovinescu profită de el, fără să lase niciodată mulajul în care prinde formele literaturii să se întărească prea tare. Trecutul trebuie să se prelungească spre prezent cu mlădieri firești, nu cu superbia antipatică a călătorului cu loc rezervat. O tradiție oarecum curtenitoare, care se impune fiindcă mai e de folos, nu pentru că vremea noastră i-ar datora reverențe, e cea
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
în construcția unei iluzii, echivalentă cu o salvare din mediocritate. Rusoaica visată a lui Ragaiac nu e, totuși, eterica Dulcinee din Toboso. Împotriva oricăror aproximații ale imaginației, Rusoaica lui Ragaiac dobândește o corporalitate ispititoare. Prin ea, locotenentul speră în albirea trecutului său deocheat. De aceea inventează pentru ea un scenariu al purității, pentru a se putea purifica prin apariția ei. Așteptarea, mărturisită de Ragaiac prietenului său Iliad, care se contaminează de aceeași iluzie, are o frenezie erotică absentă la Don Quijote, dar
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
înceta să bată, când moartea nemiloasă, tribut, viața-mi va cere, las sufletul să-mi fie călăuzit de astre. S-ajungă-n lume nouă, pentru o altă soartă. Voi rătăci stingheră prin lumea nevăzută și-oi căuta măicuță, veșnic ocrotitoare. Când pe trecut se-așterne o veșnică uitare, punând a sa pecete pe lumea dispărută. Dar încă-mi mai duc viața cu soarta mea nătângă, să mai nutresc speranța de har desprins din minte și lacrima tristeții din ochi curgând fierbinte, le-aș
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
le va purta mai departe când într-o zi Nelu Ploieșteanu va fi doar o amintire? El este azi un artist excepțional, dar va fi evaluat egal cu valoarea lui ceva mai târziu! Din păcate! Nelu Ploieșteanu a adus din trecutul magnific lăutăresc mult și va lua într-o zi cu el totul! Ce va mai rămâne atunci? Dacă n-ar mai fi într-o zi cântecele lui Nelu Ploieșteanu, vor fi în urma lor numai cântecele necântec de la măgăoaiele barurilor, din
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > PE-UN RAFT DIN FAȚA NOASTRĂ Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului Trecutul e pe-un raft din fața noastră, Să îl deschidem, azi, iubite, pe o oră, Să îl privim, cum lacrimînd pe-o coastă, Stă scris cu litere de miere și ne-adoră... Pe filele dintîi, să cadă-a noastre șoapte- De
PE-UN RAFT DIN FAŢA NOASTRĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382717_a_384046]
-
un raft din fața noastră, Să îl deschidem, azi, iubite, pe o oră, Să îl privim, cum lacrimînd pe-o coastă, Stă scris cu litere de miere și ne-adoră... Pe filele dintîi, să cadă-a noastre șoapte- De "Bun venit , trecutule, în urma noastră!", Și la sfîrșit de pagină,-n subsolul ei, încapă Cuvinte neînțelese, încă, de omenirea toată... Să răsfoim și plapuma, ce ne-a încălzit În nopțile de unică vecie pentru unul, Cu mîna mea și-a ta, s-o
PE-UN RAFT DIN FAŢA NOASTRĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382717_a_384046]
-
Să răsfoim și plapuma, ce ne-a încălzit În nopțile de unică vecie pentru unul, Cu mîna mea și-a ta, s-o pipăim în gînd, C-a fost cu noi un cer de dor în lume. Și lasă, cu trecutul, să vină și iertarea, De parcă tot prezentul, ce azi este deschis, O vrea, să plîngă lîngă noi, ca o vîltoare, Și noi să plîngem, pentru ea, de nedescris ... Și-n fiecare filă să căutăm numai cuvîntul, Ce în trecut rămas
PE-UN RAFT DIN FAŢA NOASTRĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382717_a_384046]
-
cu trecutul, să vină și iertarea, De parcă tot prezentul, ce azi este deschis, O vrea, să plîngă lîngă noi, ca o vîltoare, Și noi să plîngem, pentru ea, de nedescris ... Și-n fiecare filă să căutăm numai cuvîntul, Ce în trecut rămas, se vrea aici citit în glas, Și ochii, strălucindu-ne într-un singur jurămînt, Se-neacă în iubirea, ce arde-n acest ceas... LILIA MANOLE Referință Bibliografică: PE-UN RAFT DIN FAȚA NOASTRĂ / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PE-UN RAFT DIN FAŢA NOASTRĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382717_a_384046]
-
din exterior. Erau totuși instituție de învățământ de stat, nu particulară, deși se comportau de parcă ar fi avut caracteristicile celeia din urmă. Evenimentul nu dura însă mult. Chiștoroaia avea metode ei sadice de îndepărtare a intrusului, cum numai una cu trecutul ei ar fi putut face. Iar toți subalternii o ajutau - cu sârg, fără abateri sau împotriviri - în săvârșirea faptelor odioase. Acționau toți ca un întreg, de parcă ar fi existat un singur creier - cel al directoarei Chiștoroaie. Iar ei nu trebuiau
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
departe... Cu Dumnezeu...Pe alt meleag. Îl simt pe tata prin grădină, Împovărat de griji și rând, Pe mama străjuind lumină, Culcându-se cu mine-n gând. Ciotârna, parcă, e căzută Și locu-mi pare-așa pustiu... Mă duc să reclădesc trecutul Acum, cât nu e prea târziu. Adie iz de vară veche, De mere dulci și nepătruns, Stau lucrurile vechi în casă Și parcă așteaptă un răspuns... Fără odihnă și zăbavă Voi reclădi pridvorul vechi, Meticulos, fără de grabă, Împărățind stele-perechi. M-asteaptă
ACASĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382703_a_384032]
-
încearcă să îl asigure: „... bine, dar... să știi...” printr-o obstinație prin care memoria încearcă să smulgă neantului iluzia dăinuirii: „Eu sunt prezentă-n anotimp..., „Te priveghez în orice timp,”... Autorul Marian Malciu stabilește, însă, foarte bine diferența, separația între trecutul (plin) și prezentul (gol) unei existențe nedrepte, prin decesul prematur al celei ce i-a fost parteneră de viață. Ambele momente au un punct comun ca o piesă de teatru în două acte reunite sub un singur titlu: Evocare. Definitorie
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
mai avea de-a face.... În orice caz, punctul era pus acum la locul lui. La sfârșit de poveste...Traseul ei inițiatic ajunsese la sfârșit”. Așa își zicea, așa își închipuia, îndreptându-se către casă. Aceasta era convingerea ei: Că trecutul a rămas, definitiv, trecut. Că e îngropat, pentru totdeauna, o dată cu Mihai Lazăr, căruia apucase să-i mărturiseacă, fără a ști dacă el, pe patul de moarte, a înțeles sau nu ce i se spune, că s-a despărțit și de
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
memoria umanității este vindecată de durere și moarte prin jertfa, moartea și Învierea lui Iisus Hristos. Postul este așadar un „rai lăuntric“ în care locuiește Dumnezeu Cel desăvârșit. Creștinii recapitulează istoria și o redeschid iubirii de oameni a lui Dumnezeu. Trecutul este vindecat prin asceză și iubire de frați și toate durerile istoriei sunt ispășite prin Crucea și Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Postul este casa cea adevărată a neamului omenesc, împlinirea vocației de hrănire din lumina lui Dumnezeu: „Strălucit-a
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
celălalt am fi. - Mda, așa se întâmplă mereu. Nu poți fi fericită pe deplin niciodată. Trebuie să existe un apendice care să-ți încurce viața. Ai scăpat de unul, a apărut altul. - Dacă ar fi acesta cel mai greu de trecut, spuse Săndica ca pentru sine, gândindu-se la vizita lui Viorel de ieri după-amiază. El mi-a propus să merg la Galați, poate reușesc ai săi să-mi găsească un post în oraș sau prin zonă. - Dar ce învârtesc ai
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
să-ntunece mintea! Cei ce astăzi sunt huiduiți... hoți Și-au zis în tinerețe și ei...patrioți, Dorind banii si puterea, sufletul li s-a închis, Orbi iubirii de neam, devenit-au azi..proscriși; Idealuri mărețe le-au rămas in trecut....un vis Iar ei din ignoranța lor ,chiar viitorul l-au ucis! E vremea schimbării, luptă cu minciuna, Lumina Adevărului o văd in tine, UNA! Unește-te cu ea, fii ideal comun spre bine Și nu va fi-n zadar
STRIGĂT DE LUPTĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382809_a_384138]
-
Deci taman pe dos de cum au procedat și continuă să procedeze guvernele noastre postdecembriste. Orice comentariu este de prisos. 3.Corupția la toate nivelele reprezintă cauza cauzelor actualei degringolade economice. Ea ține în egală măsură de influența cancerigenă a unui trecut cu importante ramificații în prezent și viitor, precum și de structura moral-spirituală a românului, devenită esențialmente balcanică prin tripla influență orientală: otomană, fanarioto-grecească și muscălească. În mod normal, vicii ca luarea și darea de mită, evaziunea fiscală sau deturnarea de fonduri
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
folosesc drept scut încrederea românilor în Biserică, ceea ce este oricum altceva decît respectul nostru pentru o față bisericească sau alta. Mai mult, la vîrfurile în cauză se remarcă o anume ostilitate față de orice încercare de clarificare a greșelilor comise în trecut. Nu este vorba numai despre trecerea sub tăcere a dosarelor existente în arhivele Securității, ci și de alte greșeli care îndeamnă la analiză, cunoaștere și judecată. Cei care vor să îngroape trecutul pentru totdeauna vor de fapt să scape de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
orice încercare de clarificare a greșelilor comise în trecut. Nu este vorba numai despre trecerea sub tăcere a dosarelor existente în arhivele Securității, ci și de alte greșeli care îndeamnă la analiză, cunoaștere și judecată. Cei care vor să îngroape trecutul pentru totdeauna vor de fapt să scape de greșile lor rușinoase cu obrazul curat." Spre deosebire de editorialistul EVENIMENTULUI ZILEI, Cronicarului îi place să creadă că prin intervențiile făcute la această comisie parlamentară, Biserica Ortodoxă a avut o reacție de o exagerată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]