6,656 matches
-
Între 1979 și 1985, lucrează la Muzeul de Istorie a Transilvaniei, în cadrul Laboratorului zonal de restaurare. Trăiește ca pictor liber profesionist din 1985 până în 1990, când revine la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Debutează în presă cu versuri, în revista „Tribuna” (1965), iar editorial în 1976, cu volumul de poeme Elegie pentru ultimul crâng. A colaborat cu versuri, proză și desene la „Echinox”, „Napoca universitară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Vatra”, „Poesis”, „Apostrof”, „Literatorul” ș.a. A participat cu pictură
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
când revine la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Debutează în presă cu versuri, în revista „Tribuna” (1965), iar editorial în 1976, cu volumul de poeme Elegie pentru ultimul crâng. A colaborat cu versuri, proză și desene la „Echinox”, „Napoca universitară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Vatra”, „Poesis”, „Apostrof”, „Literatorul” ș.a. A participat cu pictură, acuarele, desene la numeroase expoziții județene și naționale și a avut șaptesprezece expoziții personale în țară (Cluj-Napoca, Dej, București) și în străinătate (Paris, Reno, Washington
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
asistent universitar, la Cluj. Tot aici, între 1951 și 1955, va fi cercetător la Institutul de Lingvistică și bibliotecară la Institutul de Arte Plastice, iar cu începere din 1957, cadru didactic la Conservatorul „Gh. Dima”. În aprilie 1963, publică în „Tribuna” primele versuri originale. Va mai fi prezentă, sporadic, în „Steaua”, „Viața românească”, „România literară”, „Secolul 20”, „Vatra”, „Familia”, „Orizont”, cu traduceri în versuri și proză și cu studii despre operele lui Dante Alighieri. Debutează în volum cu traducerea Decameronului lui
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
n. Ilișiu) și al lui Ștefan Rebreanu, țărani. Face școala primară în satul natal, urmând apoi Liceul „George Coșbuc” din Năsăud (1944-1952) și Facultatea de Filologie la București (1952-1957). Va lucra ca redactor, apoi ca șef de secție la revista „Tribuna” din Cluj. În 1969 este numit director al Studioului de Radio-Televiziune Cluj, funcție pe care a deținut-o până în 1985, când studioul a fost desființat. În același an devine redactor-șef al Editurii Dacia din Cluj. În 1989 s-a
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
din Cluj. În 1989 s-a pensionat medical, iar în primăvara anului 1990 a înființat Editura Sfinx. Debutează în timpul studenției cu o povestire publicată în „Tânărul scriitor” (1956), iar prima carte, În plină zi, îi apare în 1959. Colaborează la „Tribuna”, „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Familia”, „Steaua”, „Utunk” ș.a. Este deținătorul a cinci premii ale Uniunii Scriitorilor din România și a șase premii internaționale. Încă de la primele schițe și povestiri R. se manifestă ca o structură duală, tentat, în
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
la Casa Corpului Didactic Gorj. După 1990, a fost consilier la Inspectoratul pentru Cultură al județului Gorj. Primele poezii îi sunt publicate în revista „Ramuri” (1968); colaborează cu versuri, traduceri (din Dante și Quasimodo), eseuri, articole și reportaje la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „Flacăra”, „Gazeta Gorjului”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Brâncuși”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Literatorul”, „Gorjeanul” ș.a. Editorial, debutează în 1976, cu volumul de versuri Călătorie spre ceilalți. De asemenea, a inițiat sau a participat la realizarea unor antologii de
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
Janeiro (1957-1958), docent la Spracheninstitut din Nürnberg (1965-1973). A fost redactor al revistei „Înșir’te mărgărite”, care a apărut în 1951, la Rio de Janeiro. De-a lungul timpului a colaborat la „Izbânda”, „Porunca vremii”, „Axa”, „Rampa teatrală”, „Cuvântul”, „Familia”, „Tribuna”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Preocupări literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul” (Paris), „Caete de dor” (Paris), „Vers” (Rastatt - R. F. Germania, New York, Chicago), „Drum” (Ciudad de Mexico), „Carpații” (Madrid), „Ființa românească” (Paris), „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg im Breisgau) ș.a. Romanist, publică
DIMITRIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286776_a_288105]
-
revistă de orientare modernistă, deschisă mai ales scriitorilor tineri, ce apare până în martie 1939 și pe care o susține cu eforturi materiale deosebite. În perioada mai 1941-aprilie 1943 este secretar de redacție al revistei de poezie „Claviaturi”. La „Curentul”, „Ardealul”, „Tribuna” și „Tribuna literară” a fost redactor. Mai publică, semnând uneori cu pseudonimele Dan Sil Varu, V. S. Maximilian, Styx, V. Nichifor, Toma Răcoare ș.a., în „Convorbiri literare”, „Curentul literar”, „Cuvântul liber”, „Frize”, „Jurnalul literar”, „Pagini basarabene”, „Pământul”, „Prepoem”, „România literară
SPIRIDONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289834_a_291163]
-
orientare modernistă, deschisă mai ales scriitorilor tineri, ce apare până în martie 1939 și pe care o susține cu eforturi materiale deosebite. În perioada mai 1941-aprilie 1943 este secretar de redacție al revistei de poezie „Claviaturi”. La „Curentul”, „Ardealul”, „Tribuna” și „Tribuna literară” a fost redactor. Mai publică, semnând uneori cu pseudonimele Dan Sil Varu, V. S. Maximilian, Styx, V. Nichifor, Toma Răcoare ș.a., în „Convorbiri literare”, „Curentul literar”, „Cuvântul liber”, „Frize”, „Jurnalul literar”, „Pagini basarabene”, „Pământul”, „Prepoem”, „România literară”, „Șantier”, „Universul
SPIRIDONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289834_a_291163]
-
parte din inițiatorii grupării Scriitorii din Țara Bârsei. În 1946 se mută la București, dar activitatea sa literară intră într-un con de umbră până în anii ’60, când reîncepe să scrie, sporadic, la „Astra”, „Manuscriptum”, „Ramuri”, „România literară”, „Steaua”, „Tomis”, „Tribuna” și i se editează volumul de proză Idoli cu mască (1982). Versurile lui S., incluse în Oglinzi de vis și în Mări de fum (1938), trec de la note suprarealiste spre clasicism, având ca teme predilecte viața în uzină, acceptată cu
SPIRIDONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289834_a_291163]
-
Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, încheiată în 1963. Va fi profesor de limba română la Miercurea Nirajului, metodist la Casa Regională a Creației Populare din Târgu Mureș și Oradea, iar din 1968 redactor la „Familia”. Debutează cu versuri la „Tribuna”, în 1957. Mai colaborează la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Steaua”, „Utunk”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” ș.a. Va traduce din Stefan George, Bertolt Brecht și din poezia germană din România, iar printr-un intermediar german, va da o versiune la Kyoto sau Tinerii
SPOIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
lui Eminescu în Transilvania (1969). Debutează în 1956, la „Scrisul bănățean”, cu articolul Limba și stilul lui Liviu Rebreanu în romanul „Ion” . Studii și articole de istorie literară îi apar în „Cercetări de lingvistică”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tribuna”, „Iașul literar”, „Nyelvés irodalomtudományi kőzlemények” ș.a. Participă la elaborarea unor lucrări colective, precum Dicționar român-maghiar (1957), Dicționar maghiar-român (1964), este redactor responsabil la „Studii de istorie literară și folclor” (1964, împreună cu Iosif Pervain). A fost căsătorită cu criticul Radu Enescu
STAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
manuscris un studiu monografic despre Ion Agârbiceanu și o lucrare, realizată în colaborare cu Ion Istrate, despre Societatea Academică „Petru Maior” (Budapesta), alături de materialul redactat pentru Dicționarul cronologic al romanului românesc. SCRIERI: Poezia lui Eminescu în Transilvania, București, 1969; Momentul „Tribunei” sibiene (1884-1903), București, 1985. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Drepturile editoriale ale cercetării bibliografice, „Scânteia tineretului”, 1969, 6 403; Grațian Jucan, „Poezia lui Eminescu în Transilvania”, IL, 1970, 1. C. B.
STAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
E. Lovinescu, sub îndrumarea lui Șerban Cioculescu. Funcționează ca lector de limba și literatura română la Universitatea Paris IV, Sorbonne (1970-1973), apoi obține o bursă de studii în Republica Federală Germania (1974). Debutează cu un articol despre Caietele Eminescu în „Tribuna” (1958). Va colabora la majoritatea revistelor, deținând rubrici permanente la „Gazeta literară”, „România literară”, „Contemporanul”, „Flacăra”, iar din 1991 la „Literatorul”. Din 1983 conduce revista „Caiete critice”, al cărei director ajunge în 1990. Debutează editorial cu Proza lui Eminescu, apărută
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
și Științele Comunicării a Universității din București și la Universitatea „Virgil Madgearu” din Craiova. Debutează la „Luceafărul”, în 1972, cu nuvela Departe, acolo, dincolo, la noi, iar editorial cu romanul Carapacea, apărut în 1979. Mai colaborează la „România literară”, „Cronica”, „Tribuna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Amfiteatru” ș.a. Este prezent în antologiile Desant ’83 (îngrijită de Ov. S. Crohmălniceanu) și Generația ’80 în proză scurtă (alcătuită de Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, 1998). În spirit optzecist, S. dramatizează în scrierile sale
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
Industrial export, până în 1964, când se angajează redactor la Editura Meridiane, unde va rămâne până în 1984 și unde va publica o bună parte din lucrările ei de istorie și critică de artă. Colaborează la „Contemporanul”, „Scânteia”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Este membră a Asociației de Studii Orientale (1970-1989) și a Asociației de Prietenie România-Japonia. A semnat și Nina Stănculescu-Zamfirescu. S. debutează ca prozatoare pentru copii cu mica fabulă poetică în stil popular Cuibul câneparilor (1954), tradusă în engleză și
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
Liceul „Gh. Barițiu” la Cluj (1922-1928) și tot aici cursurile Facultății de Drept (1928-1932), obținând și doctoratul în 1935. Profesează ca avocat și, începând din 1930, desfășoară o susținută activitate jurnalistică, mai întâi la „Națiunea”, apoi la „Națiunea română” și „Tribuna” din Cluj, scrie cronică literară la „Symposion”. După cedarea Ardealului de Nord se refugiază la București, unde e jurisconsult și colaborează la ziarul „Ardealul” și la „Sfarmă-Piatră”. Mobilizat și trimis pe front, participă la campania din Crimeea și la luptele
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
și ca visiting professor la School of Slavonic and East European Studies din Londra (1990-1992) și la University of Nevada, Reno, SUA (2003). Debutează în revista „Steaua” (1965) cu critică literară, continuând să colaboreze, cu eseuri și traduceri, și la „Tribuna”, „Secolul 20”, „Cahiers roumaines d’études littéraires”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Echinox”, „Vatra”, „Familia”, „Ateneu”, iar după 1989 la „Literatorul”, „Apostrof” ș.a. Este unul din autorii articolelor din Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002). A fost distins cu Premiul Consiliului Britanic
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
Participă la numeroase simpozioane naționale și internaționale. În 1992 e desemnat corespondent pentru România al Centrului Internațional de Studii Poetice de la Bruxelles. Debutează în 1978 la „Convorbiri literare”. Mai este prezent în „Luceafărul”, „Orizont”, „Ateneu”, „România literară”, „Viața românească”, „Tomis”, „Tribuna”, „Unu”, „Poesis”, „Poezia”, „Ex Ponto”, „Dacia literară” ș.a., sau în „Autre Sud”, „L’Estracelle”, „L’Encrier” (Franța), „Courrier du Centre International d’Études Poétiques”, „Journal des poètes”, „Sources”, (Belgia), „Nouvelle Europe” (Luxembourg) ș.a. A fost redactor și la „Opinia studențească
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
și redactor-șef la „Amphion” (din 1999). Debutează cu poezie la revista școlară „Zări albastre” în 1968, iar editorial în 1974, în volumul colectiv Caiete de poezie, publicat de Editura Eminescu. Mai e prezent în „Ateneu”, „Cronica”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, „România literară”, „Contrafort” ș.a. I s-au decernat Premiul revistei „Tribuna” (1986) și Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor (1995). În romanul de debut Matei și Eva, apărut în 1985, doi adolescenți descoperă lumea labirintică, iar aventurii lor inițiatice îi
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
revista școlară „Zări albastre” în 1968, iar editorial în 1974, în volumul colectiv Caiete de poezie, publicat de Editura Eminescu. Mai e prezent în „Ateneu”, „Cronica”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, „România literară”, „Contrafort” ș.a. I s-au decernat Premiul revistei „Tribuna” (1986) și Premiul Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor (1995). În romanul de debut Matei și Eva, apărut în 1985, doi adolescenți descoperă lumea labirintică, iar aventurii lor inițiatice îi corespunde aventura stilistică a autorului: compoziția polifonică, distribuția pe mai multe
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
scurtă vreme Editura Albatros, încearcă experiența diplomației (1994-1998, atașat cultural al României în Israel), dar revine la revista din Târgu Mureș. Debutează în 1966, la „Steaua”, iar editorial în 1973 cu volumul de povestiri Așteptând în liniște. Mai colaborează la „Tribuna”, „România literară”, „Viața românească”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „22” ș.a. Nume de referință în proza psihologizantă a „promoției ’70”, S. intră în atenția criticii chiar de la prima carte. Proza din Așteptând în liniște e „comprimată, învăluitoare și febrilă, realistă fără adjective, dramatică
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
de estetică la Institutul de Teatru din București (1953-1959), șef al secției de artă și cronicar dramatic la „Contemporanul” (1954-1969), din 1969 până în 1992 este titularul cronicii dramatice la „România literară”. Colaborează și la „Astra”, „Ateneu”, „Cronica”, „Familia”, „Ramuri”, „Teatrul”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Pentru publicul larg se face cunoscut cu rubrica „Poșta veselă”, pe care o susține ani de-a rândul în cadrul emisiunii „Unda veselă” la Radio București. A scris scenarii radiofonice, pentru filme de televiziune (Arta conversației, 1975), documentare
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
asociației în afara legii pentru a se înlesni politica de deznaționalizare dusă împotriva națiunii române. Și profesorul Grigore Silași suportă rigorile deciziilor Senatului care, în 1885, hotărăște suspendarea sa din corpul profesoral al Universității. Ziarele românești din Transilvania („Gazeta Transilvaniei”, „Observatoriul”, „Tribuna”, „Luminatoriul”), cât și cele din România („Unitatea națională”, „Carpații”) dezavuează măsurile abuzive luate. Își ridică glasul și ziarul de limbă germană din Sibiu, „Siebenbürgisch-deutsches Tageblatt”, care afirmă că persecuțiile împotriva tineretului studios român lovesc, în același timp, și în celelalte
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
3462 / 4: „Acul din claia cu fân”). 438. Vezi Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumänischen Märchen..., Helsinki, 1928. 439. Vezi, între altele, colecțiile: Ioan Bota, Povești bătrânești, adunate de pe la sate și iarăși sătenilor date, vol. I, Orăștie, 1923; Biblioteca poporală a „Tribunei”, Sibiu, 1887 (cu apariții semnate, în acel an, de G. Coșbuc, I.P. Lazăr, I. Moța, P. Dulfu); Petre Ispirescu, Snoave sau povești populare..., ediția a.II-a, București, 1879; Românii din Munții Apuseni (Moții), de Teofil Frâncu și George Candrea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]