2,711 matches
-
a tot înlătura câte un strat, în opoziție cu pictura, arte di porre, arta de a adăuga mereu câte ceva. Viața nu face portretul nostru, ea ne sculptează, ne extrage, cu prețul suferinței noastre, din ganga în care eram încorporați, cu truda loviturilor de daltă. Așa a procedat și autorul lumii pentru a reuși Facerea. A înșirat neapărat, unul după altul, și ostracismele. Separând lumina de întuneric, apoi "apele de ape", apoi pământul de mare, apoi soarele de lună și așa mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
substrat anumite fapte nu se frământă atâta, nu sunt supuși, ca să zic așa, unor chinuri de elaborare; ci își pregătesc uneltele și pășesc îndată la așternerea pe hârtie a simțămintelor și zbuciumelor lor..." Dar marea literatură reclamă "sforțare îndelungă și trudă" căutări și angajare totală: "Flaubert lucra ani și ani la romanele lui; Caragiale și Vlahuță țineau pe pupitru bucățile lor pentru un cuvânt ori o întorsătură de frază. Boileau, pe care-l recitam în liceu, ne dădea un precept teribil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din acela [locuri] și, după câte se zvonea, nu se crede că turcul ar fi trimis să asedieze locurile amintite până nu ar ajunge să se măsoare cu voievodul Ștefan, căci dacă l-ar învinge ar dobândi acele locuri fără trudă”. Este limpede că flota turcă venise cu gândul de a asedia Cetatea Albă și Chilia, iar în sprijinul ei au venit și trupe turcești dar și cei 10.000 de tătari. Numai cu asemenea forțe se dovedise că nu se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o formă afectivă de imperativ, modelată de probabilitatea că dorința va fi ascultată. Urechile, buzele și picioarele, adică părțile corporale esențiale pentru viața sălbăticiunii, redau verdele plantelor și livezilor (deci pomilor roditori), fac apa fântânilor „vie” și ajută ciobanii în truda lor, această ocupație îmbinând în mod perfect existența vegetală cu cea animală pentru binefacerea oamenilor. „Rege¬nerarea forței active a vegetației își întinde eficiența și asupra regenerării societății umane prin reînnoirea timpului” care începe cu nunta. Animalul este jertfit pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cei frumoasă,/ Șede la gherghef și coase,/ Peșchiraș frăține-său;/ Guleraș tătâne-său;/ Nu știu, coase ori descoase/ Lăcrămoare pe față varsă” (Purcari - Suvorov). Darurile nupțiale (ștergar și guler) implică sentimentul mutației radicale și creează, la un prim nivel, teamă. Truda cusutului, care trebuie să fie perfect, asemenea lumii în prima zi, este similară genezei chinuitoare și plânsului cosmic. Fecioara nu doar aude muzica sferelor, ci o repetă în cântecul său, ea nu simte efortul zămislitor al cosmogoniei, ci îl încearcă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la împărtășanie îngenunchează înainte de a se împărtăși. Marea majoritate îl primesc pe Domnul pe limbă, nu în mână. Sunt mulți, foarte mulți tineri, iar credința lor este atât de evidentă. îl iubesc pe Dumnezeu și-i oferă cu bucurie toată truda și toată suferința drumului. Aflu că tânărul atlet pe care l-am secundat astăzi vine pe jos de la Toulouse, și îl admir din nou. Sf. Liturghie de la ora 12, pentru pelerini - După Sf. Liturghie obțin și „La peregrina” de la un
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
pune la sfârșit: ce să fac cu atâția oameni; atât funcționarii, cât și oamenii de serviciu - care au lucrat două săptămîni neîntrerupt pentru noi - căci pe cât am sondat nu vor primi /.../, dar încă nu știm nimic definitiv. Aici este mare trudă pentru decorațiuni - toți speră că li se vor da decorații - după slujba lui. Am scris d-lui Danielopol pentru aceasta; să vă grăbiți a se da cât mai curând după lista ce am trimis deja în cap cu consulul Guérin
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Își Îndemna studenții să ne viziteze toate camerele, locuința noastră fiind incomparabil mai confortabilă decât a colegilor din Leipzig. De altfel, de ce să nu recunosc că și colegii ieșeni și bucureșteni care ne vizitau, ne admirau pentru ce am realizat. Truda, o știam numai noi. Zile bune și zile rele Impulsionat de aprecierile favorabile asupra celor două volume ale Cursului de Anatomie Patologică, m-am decis să-l ofer spre publicare Editurii Didactice și Pedagogice din București. Oferta mi-a fost
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
pasărea. Dar îți voi spune un poem. De fapt, e pariul meu: Cine va găsi sau (re)cunoaște autorul? Să fim serioși: nu contează. Iată-l, deci: Bocetul și rugăciunea bucătăresei slugilor Amanda Woyke Când copilele ei (le chema Stine Trude Lovise) pentru că spicul putrezit de ploi, culcat de piatră, era ars de secetă și ros de șoareci de nu mai rămânea nimic de treierat, meiul nu lega bob, păsatul nu se muia, terciul de ovăz nu se-ndulcea și lipia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ori în martie căci și capra nimerise în cuțitul unui cazac, vaca o luaseră furierii prusieni, nici o găină nu mai scurma, de la porumbeii uguitori rămăsese numai găinațul, când și flăcăul cu mustața-n furculiță care le făcuse pe copilițele Stine Trude Lovise într-o doară cu ștremeleagul lui, căci Amanda fusese de fiecare dată receptivă, o părăsise și fugise din nou după acont de soldă în Saxonia, Boemia, Hochkirch, pentru că regele-l chema așadar când cele trei păpuși de zdrențe numite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
într-o doară cu ștremeleagul lui, căci Amanda fusese de fiecare dată receptivă, o părăsise și fugise din nou după acont de soldă în Saxonia, Boemia, Hochkirch, pentru că regele-l chema așadar când cele trei păpuși de zdrențe numite Stine Trude Lovise, căzuseră fără viată, Amanda n-a vrut să creadă Și să le părăsească. Și când fetițele Palide, învinețite, chircite de foame, Jalnice bătrâne timpurii Abia născute, abia înțărcate curând Lovise ar fi încercat să meargă culcate într-o ladă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
e dat să ducă veșnic crucea. El răsplătește suferința Și are de iubire covețile pline... Și avea atât de multă dragoste adevărată-n ea Ca să găsească, mai târziu, rime la floarea de cartof Și un bob de nădejde Că Stine Trude Lovise sunt acum îngeri Și sătule. (Revista "Conta", nr. 1, 2010) Dumitru Augustin DOMAN Mi-ar fi plăcut să fiu bucătar într-un restaurant pescăresc, să mi se ducă vestea pentru saramura supranumită Doman, pentru plachia cu același nume... Dragă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
greci, să facem un apel la miturile esențiale și să spunem că poetul pare a fi cel care cu un bobârnac bine țintit face să se rostogolească bolovanul la poalele muntelui, pe când criticul Sisif trebuie să-l urce, cu mare trudă, din nou, în pisc. Poetul trăiește în metafizic, criticul îi aproximează contururile. Trăiește Gheorghe Grigurcu această dureroasă dedublare, această morală a unui joc de-a cine pierde câștigă? Lăsând gluma la o parte, mărturisesc că nu-mi joc "la noroc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
unii dintre ei colaboratori de nădejde, trebuie să răspundă, părăsind, pentru a se întoarce mereu la aceeași învechită masă de lucru. Totuși, perspectivele s-au conturat treptat, grație acestei veritabile „invazii documentare”, informație de prim rang, inedită, strânsă, cu mare trudă, din filele dosarelor și din amintirile martorilor. Este drept că satisfacțiile nu au lipsit. Cel puțin istoria postbelică a Fabricii, am putut să o urmăresc, așezând față în față, retorica de partid, discursul oficial al regimului, atât de specific timpurilor
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Astfel, de pildă, un locuitor din Huși arăta într-o jalbă adresată Vistieriei, la 2 mai 1849, că s-a strămutat în târg de cinci ani „slujind pe la boierii de aice, la vii și altele”, iar după ani grei de trudă și-a cumpărat o casă cu acareturi în acest târg. Este cazul fericit al unui om care reușise să se stabilească. La 31 iulie 1847, Isprăvnicia ținutului Fălciu raporta că peste 100 de locuitori ai orașului Huși din categoria birnicilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Medio ori Floridita, nu se poate! Nu sunt un băutor, îmi plac licorile descântate "la un pahar de vorbă", iar romul este o băutură cu un "buchet'' special, dobândit în secole de istorie, rezultat al călătoriilor lui Cristofor Columb, al trudei sclavilor negri și al setei nepotolite a corsarilor și piraților din Marea Caraibilor. "Copilul vesel'' este descendent din străbuni din Noua Guinee, India, China, trestia de zahăr fiind adusă de pe îndepărtate meleaguri de Darius cel Mare în Persia, de aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
foarte tristă, comparând-o, fără voie, cu cele din trecut, prezidate de mama și d-na Stolojan, cu întreaga familie lângă ele, gândindu-mă, mai ales, la Vintilă, care, desigur, în acea zi era cu toată inima la noi. Ce trudă pe el să fie despărțit de nevastă și de copil și să nu se bucure de anii cei mai gingași ai lui Vintilică. Era să-l găsească foarte schimbat, crescut, dezvoltat, căci era deștept, vorbea cu vorbe alese, făcea întrebări
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
înzestrată și care făcea versuri frumoase. Uita, într-adevăr, că aceste versuri erau pe franțuzește, că în spatele Elenei era întregul neam al Văcăreștilor rău famați, al Fălcoienilor și Lahovăreștilor, că faimosul Claymoor devenea membru în familia regală și că toată truda unei generațiuni de sacrificii pentru a aduce o dinastie scoasă din gașca intrigilor pământești se năruia prin poetica ei plămădire și prin tactica plină de perseverență a domnișoarei. Așa de convinsă de ascensiunea logodnicei, încât dar de nuntă îi făcu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la felurite elemente de context. Tot ce observă prin lentilele măritoare prezintă pentru el interes: arhitectura unui edificiu, vestimentația unor personaje intrate în cadru, înfățișarea unor vehicule de epocă, o firmă agățată deasupra intrării unui maga zin, o inscripție, cu trudă descifrată, de pe soclul unei statui, totul con lucrează la impunerea impresiei că asistăm la redes coperirea unor lumi. Ne-au rămas, desigur, în destule cazuri, și alte mărturii despre ele, dar cele oferite de cartofilie vin cu aportul lor de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dus boala pe picioare, umblând pe la căpătâiul bolnavilor, iar după cam 40 de zile febra tifosului i-a cedat iar doctorul care refuzase să se retragă dintre pacienții săi pentru o necesară convalescență, și-a intrat în obișnuitul zilelor de trudă... Amintirea celor care l-au asistat sau cunoscut la muncă în acele zile relevă trăsături ale portretului de medic devotat datoriei, medicului unicat, exemplar în tot ce făcea. Scriitorii, gazetarii și cunoscuții, Adrian Maniu, Dinu Pilat, V. Carionopol, Romulus Dianu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
pe care i-o reținusem din fotografia făcută la mobilizare. Din imagine ne privește o pereche de ochi obosiți, iar fața, încadrată de mica barbă, ce-l va însoți, de aici înainte, până la adânci bătrâneți, poartă în întregul ei semnele trudei și neodihnei», scrie Florentin Popescu în volumul « Viața lui V. Voiculescu », p. 99. La 1 ianuarie 1919, când la Bârlad apare primul număr al revistei Florile dalbe, din colegiul redacțional al revistei, alături de poetul George Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile, prozatorul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
15. und 16. Jahrhunderts în Italien und Deutschlan, Peter Lang, Frankfurt, 1990. Körner, Axel, "The Experience of Time aș Crisis: On Croce's and Benjamin's Concept of History", în Intellectual History Review, 21, 2011, pp. 151-169. Krautheimer, Richard, si Trude Krautheimer-Hess, Lorenzo Ghiberti, vol. 2, Princeton University Press, Princeton, 1956. Kristeller, Paul, "Humanism and Scholasticism în the Italian Renaissance", în vol. 1 of Studies în Renaissance Thought and Letters, Edizioni di Storia e Letteratura, Romă, 1956, pp. 553-583. ---, "Paduan Averroism
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a introdus pe Menghia, jocul băcăuanilor s-a mai iuțit și, în minutul 67, balonul a circulat pe traseul Menghia - Doboș - Lipovanu, acesta din urmă înscriind din careu cu un șut puternic la colțul scurt. Victorie meritată, obținută cu destulă trudă, iar FCM Bacău și-a mai trecut în cont 3 puncte foarte importante. FCM BACĂU: Stamatin - Mihălăchioaie, Lozneanu, Ursu, Codreanu - Huiban (min. 51 Lipovanu), Taban (min. 60 Menghia), Apostol (min. 80 Apostu), Doboș - Vraciu, Boghian (min. 68 Curiliuc). Antrenor: Gheorghe
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
întâmplă și de aceste în viața vânătorească. O! să nu creadă buhnacii de duminică că n-au decât să iasă în câmp pentru ca iepurii să le treacă printre picioare și prepelițele să le clocească pe pălării. Nimic nu-i fără trudă în lume. De astădată însă truda a fost din cale afară mare și fără nici o izbândă. Parcă perise sămânța sălbătăciunilor. Osteniți, descurajați și mai cu samă flămânzi, căci nu mai era mult pănă la amiazăzi, ne-am întrunit cu toții la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vânătorească. O! să nu creadă buhnacii de duminică că n-au decât să iasă în câmp pentru ca iepurii să le treacă printre picioare și prepelițele să le clocească pe pălării. Nimic nu-i fără trudă în lume. De astădată însă truda a fost din cale afară mare și fără nici o izbândă. Parcă perise sămânța sălbătăciunilor. Osteniți, descurajați și mai cu samă flămânzi, căci nu mai era mult pănă la amiazăzi, ne-am întrunit cu toții la umbra unui stejar singuratic și rămuros
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]