10,815 matches
-
În fluxul lent, adormitor, noptatic, De vine rândul pentru fiecare - Profil inconfundabil emblematic. Si macină întruna, fără timp, In harnică tăcere, monotonă, Dar ca făcută, în acest răstimp, Nici.o mișcare nu se simte-n zonă. Nu vine nimeni ca să toarne-n coș, Ci gol rămâne coșul mai departe, Iar moara macină fără reproș, Fără-nceput, dar și fără de moarte. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Moara de vise, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 276, Anul
MOARA DE VISE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356895_a_358224]
-
biologie, matematică, geografie, sperându-se ca din anul școlar 2009-2010 ele să funcționeze din plin și să permită totodată funcționarea procesului instructiv-educativ al ciclului primar și gimnazial doar în programul de dimineață. În vara anului 2008 a fost săpată și turnată temelia noului local de grădiniță iar lucrările de înălțare au început în ianuarie 2009, sperându-se în finalizarea lor la începutul anului școlar 2009-2010. N-ar putea fi lipsite de interes nici contravaloarea tuturor acestor lucrări de reabilitare, firmele angajate
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
românul nostru în Franța. Iată cum, datorită unui monument, un refugiat român a reușit să ajungă în Occident. Și aceasta pentru că ambasadorul Franței cunoștea faptul că statuia lui C.A. Rosetti, este amplasată în piața cu același nume din București. Turnată în bronz, în anul 1902, în cadrul Școlii de arte și meserii din București, statuia în cauză a fost realizată de către Wladimir Hegel. Opera de artă îl reprezintă pe C. A. Rosetti așezat într-un fotoliu, meditând. Pe frontispiciul monumentului este
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
întâi. Iisus mi se arătase mie, uneia nu prea credincioase din fire! Îmi cerea fără gesturi sau glas să-l scot dintre păianjeni și să-l mărturisesc de acum încolo la orice pas . Este chipul rămas din copilărie al Mântuitorului, turnat în ipsos și vopsit în culori - acum șterse - dar e atât de real încât îi redeșteaptă credința. Un lucru era clar : Iisus o așteptase pe femeie în podul bisericii, să-l scoată din nou în tainițele acelea și din colbul
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
de ajutor, chiar dacă aceștia nu apelau niciodată la ei. Nu depășiseră supărarea provocată de faptul că fiul lor a acceptat să meargă după nevastă și nu a pus piciorul în prag să o aducă în comuna lor. Vasile începuse să toarne beton la temelia viitoarei case a tinerilor, încă de pe vremea când băiatul se afla în armată, pe pământul de lângă școala generală la care spera ca Dana să vină, cândva, învă-ță-toa-re. După anii 1997‑1998, ceva s‑a schimbat. Mecanismul cunoscut
CHEMAREA DESTINULUI (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356575_a_357904]
-
perioada imediat următoare. „Ne‑a venit rândul, f...e mama lor de comuniști. Gata și cu câinele lor de pază!” striga el în gura mare la cârciumă pentru oricine dorea să‑l asculte. „Acu’ să aflu eu cine m‑a turnat pe mine. Să‑i arăt eu lui cum se bate, ca să mă țină minte tot neamu’ lui de turnători și de năpârci! Băi, gata cu recoltele record și cu toate minciunile, ascultați la mine! O să ne luăm pământurile înapoi și
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
atunci în satul meu eram mândria satului, acum am ajuns rușinea satului. M-am rugat: „Doamne, luminează-i Tu”. Apoi am „înnebunit” de tot pentru că am scos sutele de kilograme de vin și de pălincă din pivniță și le-am turnat la canal, am spart butoaiele și le-am pus pe foc. Meritul e al Domnului și toată slava e a Lui. Oamenii m-au considerat nebun, dar e grozav că o dată cu alcoolul mi-a luat și pofta de a gusta
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356593_a_357922]
-
hâc!... afară? Ți-i dau mâine ... - Băi, nu fi cotarlă, că acuși îți dau una peste bot de nu te mai scoli de ... hâc!... de jos ... hâc! Auzi tu? - Hai, mergem prin... hâc!... ploaie? Ha,Ha! râse Mitică văzând cum turna Dumnezeu cu găleata. Au plecat, Mitică nu locuia departe, dar ploaia i-a udat până la piele. Ajunși în casă s-au dezmeticit de-a binelea. Mitică s-a schimbat de haine. - Băi Vasile, tu parcă te pricepeai la frigidere, așa
ZIUA PROASTĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356643_a_357972]
-
Acasa > Strofe > Timp > GRĂDINI DE VARĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 283 din 10 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Grădini de vară, pline de răcoare Vată moale cu miros dulceag Copilăria noastră, un meleag De nestemate și candoare Toarnă viața ceru-n călimări Nopțile scoteam bostanii-afară Aprindeam întrânșii lumânări Și fugeam, că bezna înfioară Am pornit prin viață ca zălog Chip al curiozității infantile La fiece răscruce un buldog Nemilos mă scruta prin lentile Un șirag de perle scăpătat
GRĂDINI DE VARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356678_a_358007]
-
aceeași situație ca și tine, a fost în pericol să fie avortat sau cineva care vrea să facă avort. Sau poate sunt tineri care se luptă cu aceleași păcate cu care te-ai luptat și tu și cărora li se toarnă în cap, de către mass-media sau de către anturaj, minciuna că este normal să trăiești în curvie, este normal să trăiești în beție, este foarte bine să consumi droguri, este foarte bine să faci tot felul de păcate. Ce le-ai putea
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356663_a_357992]
-
muzeul memorial nu e vizitat de tinerii noștri școlari, preferând barurile și discotecile. Cui îi revine misiunea nobilă de a propaga cultura sănătoasă în rândul acestora? Bustul scriitorului, în Drăgășani (1997) ,,Trăim azi din plin emoția clipei, având în față, turnat în bronz, chipul lui Gib, aci găsindu-și locul drept și meritat, aducându-ne astfel un sfânt fior de eternitate. Gib nu este singur, el trăiește în noi, e nespus de viu, prin amintiri de lumină, iar luna, stelele îi
COMEMORARE -GIB I.MIHĂESCU-76 DE ANI DE LA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356694_a_358023]
-
Intra în cantină și se îndrepta spre linia de autoservire. Lua o tavă și puse pe ea o farfurioara cu o bucată de unt, o bucățică de brânză topită învelita în staniol aurit, o cutiuța cu gem și apoi își turnă într-o cană ceaiul. De alături își alese o două felii de pâine. Se îndrepta cu tavă spre o masă liberă. O studentă aflată alături îi zâmbi, salutandu-l cu o înclinație a capului ei încârlionțat. Îi răspunse la salut
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
un vin nesincer și o femeie acra, alege vinul bun. -Dragă Țină, pune și două pahare pe masă. M-am sculat de la masă și am căutat în cămara o sticlă cu vin de Drăgășani. -E un roze demisec. -Știu ... Am turnat în pahare vinul, și-am ciocnit în cinstea noastră, a copiilor și nepoților. -E bun! Nu e parfumat. E așa cum trebuie ... are buchet ... -Un vin prea parfumat e ca un vezeteu care vine de la coafor, spunea... tot Păstorel. -Și avea
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
decolorate, ce abia se mai disting, croită cândva pentru un trup cu mult mai viguros. Pantalonii, și ei prea largi, sunt susținuți cu o curea înnegrită de timp, lată de trei degete, având o cataramă în formă de pajură bicefală, turnată din alamă, și două rânduri de perforații. Postavul lor albăstrui e ros în dreptul genunchilor până la urzeală. Are picioarele vârâte în saboți de lemn, ale căror fețe sunt prinse de talpă cu niște cuie mari, înflorate la capăt, din bronz. Îl
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
vedeam bine printre scândurile peretelui despărțitor, cu tencuiala pe alocuri desprinsă. Moșu’ Klesch scosese sticla de șnaps dintr-un bidon vechi de untură, aflat sub niște pături ponosite. Din pături se răspândiseră în jur, fâlfâind bezmetic, o mulțime de molii. Turnase în două ceșcuțe albastre de lut smălțuit, după ce le ștersese cu degetul pe dinăuntru de praf. Ridicaseră ceșcuțele fără să ciocnească. „Odihnească-se în pace!” rostise cu solemnitate Klesch. „... în pace!” îi ținuse isonul Sibla. Băuseră în tăcere un rând
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
vorba, Klesch, îi tot dai cu laminorul tău.” Bătrânul maistru își încruntase sprânceana stângă. „Parcă ziceai că vrei amănunte, Sibla!” rostise nemulțumit. „Nu amănuntele astea, Klesch. Amănuntele cu Petrescu. Și dacă vorbești așa cu mine, eu plec. Da’ înainte, mai toarnă-mi un șnaps.” „Amănuntele cu Petrescu!... Păi, Petrescu s-a luat de Skerla, directorul fabricii, pentru ai lui de la zincuire. Că le vine prea puțin salar față de alții, de la turnătorie sau din laminor... Or, oamenii ăia stăteau cu nasu’ în
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
ne radă ultimile treisute de tone de aur pe care le mai avem. Atât. Noi le dăm ultima mână de aur, care o mai avem și ei vor tur na peste Roșia Montana un con al abundenței cum nu a turnat nici o altă stăpnire în două mii de ani în care au cărat aurul moților de acolo, începând cu romanii. O sută de ani, romanii au extras de la Roșia Montană trei tone de aur pur pe an, deci trei sute de tone de
PAMFLET: CIANURA DIN CEAŞCA DE CAFEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356720_a_358049]
-
noblețe, altruism, cu imensă dumneavoastră onestitate și dragoste de oameni, care va caracterizează. Picăturile de timp să treacă peste dumneavoastră, pentru a va aduce florile alese ale gândurilor, strânse în frumoasele dumneavoastră creații, care sunt pentru noi toti balsamul miraculos, turnat peste rănile deschise. Membrii colectivului redacțional, alături de cititorii și colaboratorii noștri, vă uram, din suflet, un sincer: LA MULȚI ANI! Umbră zilei În dimineți liniștite Alerg, alerg desculț, Cu brațele pline de roua Mă sprijin pe amintiri, Hrănindu-mă din
LA MULTI ANI,POETULUI IONEL MARIN,ORGANIZATORUL FESTIVALULUI NATIONAL DE CREATIE LITERARA BOGDANIA FOCSANI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356724_a_358053]
-
cum muncesc... Ai mei nu au dus lipsă niciodată de nimic. Poate după ce ne‑au luat pământul, dar asta‑i altă treabă, se întrista Vasile și scuipa cu năduf. Se abținea să vorbească despre asta. „Poți să știi care te toarnă când ți‑e lumea mai dragă? Că e plin pământul de lipitori comuniste, f...e mama lor de jigodii împuțite! Cozi de topor, asta sunt, sărăntocii dracului”, medita el încruntat și trântea paharul de masă. Și acum avem de toate
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
din pat și l‑au dus la postul de miliție. L‑au durut mai mult întrebările rămase fără răspuns: „De unde a știut ăsta ce‑am zis eu și ce‑am făcut? De unde? De la securiști, sunt convins, dar cine m‑a turnat la securiști pe mine, băi? Unul dintr‑ai noștri, vreun sărăntoc în opinci care n‑are după ce bea apă, f...i neamu‑n c...r de curvă! L‑aș omorî la capu’ locului dacă l‑aș afla. La el în
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
când răbufneam și mai spunem un adevăr, tot un dezamăgit mă dovedeam a fi. Fiindcă mi-am dat seama că, de fapt, tocilar cum eram, celor care voiam să învățăm ni se înfipsese o pâlnie-n cap și ni se turnau niște zoaie marxist-leniniste spunându-ni-se că aia e lumina... Bucuria vieții, sau, poate amăgirea mea că aș trăi o bucurie gândind liber, e subțire la mine. Ca un strat într-un sandviș apăsat între cele două felii groase de
PROLOG LA VOLUMUL „CÂINELE ÎNŢELEPTULUI” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355107_a_356436]
-
în centru mesei, o farfurie cu cenușă de lemn, de brad, apoi a aprins două lumânări sfințite la Înviere. Fix , la ora 12:00, a luat găleata și a mers la fântână de unde a adus apa neîncepută... pe care a turnat-o în paharul așezat peste cenușă. Cu evlavie... și-a scos verigheta de pe deget și i-a dat drumul în pahar. În timp ce lăsa verigheta să cadă, mi-a spus : - Donșoară, verigheta trebuie să fie sfințită așa cum a fost a mea
URSITUL DIN PAHAR... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355156_a_356485]
-
formeze o peliculă de acoperire, că altminteri se ia baițul. Pe urmă nu mai ai decât de șters cu o bucată de stofă, dar nu sintetică și să vezi ce culoare moale, mătăsoasă, caldă vei avea pe toată suprafața. Plătesc, torn două păhărele de rachiu dar nu bea. În schimb are numai cuvinte de laudă pentru dulceața de coarne de care nu mai mâncase niciodată. - Poate s-ar fi ales ceva de capul meu dacă mă țineam de desen. Dar așa
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii. Lăsați-i pe ăia mulți să poarte nădragi de plastic, exagerez un pic, izmene cauciucate dacă e cazul, bani să iasă. Bani din ce în ce mai mulți. Astăzi pe câmp azotul se toarnă cu sacii la oricare dintre culturi în timp ce înainte, moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau înainte desculți în praful drumului, dacă se întâmpla să se zgârie undeva, puneau țărână, trăiau evident mai greu, părinții lor se zbăteau
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
Fragedă precum un fruct în pârg Când aș fi dat întregul târg Pentru tine, oricărui prăpăd! Aș vrea să plâng dar nu mai pot Mă simt ca un copac bătrân În urma căruia rămân O victimă într-un complot Parc-a turnat cineva-n mine Deșertăcinea-ntregii lumi Pe care vrei să ți-o asumi După preceptele creștine Stau iarăși cu ușile-nchise De milă, de frig, de urât Și altceva nu știu decât Că de rău, îmi este parcă mai bine Referință
STAU IARĂŞI CU UŞILE-NCHISE de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355764_a_357093]