3,966 matches
-
de șa, zăbale. De cele mai multe ori (poate 80-85% din cazuri), orientarea defuncților alogeni este identică cu cea a localnicilor creștinați (V-E), precum la Banca, Grivița, Bârlad-Dealul Țuguieta (Vaslui), însă componența inventarului le certifică ca aparținând unor turanici, pecenegi sau uzi. Această situație ne determină să fim rezervați în atribuirea unor autohtoni creștinați, a acelor schelete, lipsite de inventar și orientate V-E. Cu alte cuvinte, argumentele unei siguranțe în privința apartenenței etnice și religioase trebuie să fie aduse de obiectele din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
punct de vedere etnic, au fost furnizate de acele piese mai intens folosite, precum zăbalele de la Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Pogonești și Umbrărești, ce au indicat prezența pecenegilor în mormintele nomazilor din bazinul amintit; ele nu au fost atribuite uzilor, întrucât aceștia au stat prea puțin pe teritoriul românesc. Posibil ca și celelalte morminte turanice de la Banca, Bârlad-Parc, Matca, Drăgănești și Grivița să fi aparținut tot pecenegilor. În pofida acestor dovezi, prezența și superioritatea militară a migratorilor turanici în viața socio-politică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
teritoriul nord-pontic, de la Sarkel - Belaja Veja și Bykov. Deși piesa de la Brăhășești este bizantină și a circulat în secolele X-XI, astfel de pandantive sunt puse nu doar pe seama populațiilor de la Dunărea de Jos ci sunt atribuite și triburilor turanice (pecenegi, uzi, cumani), din stepele nord-pontice (îndeosebi exemplarele foliacee, cu decor fito-florar). În privința utilizării lor există mai multe păreri: s-a afirmat că erau obiecte de podoabă pentru migratori (purtate singular ori în asociere cu mărgele), că stilizau piese de harnașament (clapetele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dolhești-Iași, aprox. 120, însă din aur, emise de Vasile al II-lea (976-1025) și Constantin al VIII-lea (1025-1028). Potrivit unor opinii, tezaurul este rezultatul unei acumulări locale (nevoia tezaurizării monedei), în fața pericolului extern, reprezentat de grupurile turanice (pecenegi și uzi), care se perindau pe teritoriul de la est de Carpați. 3.3. Circulația și importanța monedei bizantine de bronz Unele dintre monedele bizantine din bronz s-au găsit în apropierea unor stațiuni Dridu, precum cele de la Negrești, Zorleni (așezări eponime) și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
XI-lea (la final de secol X - început de secol XI prezența masivă a follis-ilor anonimi), după care se produce o încetinire a circulației monedei, datorită invaziilor repetate ale pecenegilor (1032, 1034, 1036, 1046). Urmează o perioadă ce înregistrează atacurile uzilor (1064-1065) și pecenegilor (1091), între cele două evenimente spațiul est-carpatic fiind lipsit de monedă bizantină. Finalul secolului XI este marcat de intensificarea circulației monedei bilon. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE Pătrunderea în masă a nomazilor tiurci în spațiul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
una de a rămâne pe loc, în propriile așezări, cum este cazul stațiunii de la Șuletea - Vaslui (ceramica Dridu și o monedă de la Constantin al IX-lea Monomahul, 1042-1055, dovedesc continuarea locuirii sitului chiar și în condiții vitrege, poate până la invazia uzilor), iar cealaltă de a se retrage din fața pecenegilor în zone ferite și sigure. Fenomenul depopulării anumitor zone din spațiul românesc, datorită pătrunderii triburilor migratoare (pecenegi, uzi), care a determinat și o scădere demografică în rândul băștinașilor, s-a înregistrat și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Monomahul, 1042-1055, dovedesc continuarea locuirii sitului chiar și în condiții vitrege, poate până la invazia uzilor), iar cealaltă de a se retrage din fața pecenegilor în zone ferite și sigure. Fenomenul depopulării anumitor zone din spațiul românesc, datorită pătrunderii triburilor migratoare (pecenegi, uzi), care a determinat și o scădere demografică în rândul băștinașilor, s-a înregistrat și în alte părți ale Europei, cum a fost cazul populației din Bazinul Nistrului refugiată spre nord, din fața nomazilor. Ulterior, în condițiile retragerii turanicilor, cei rămași s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și implicit a numărului așezărilor și locuințelor. Apogeul perioadei veacurilor VI-XI este înregistrat în intervalul final, cuprins între secolele X-XI, ca urmare a unei conjuncturi favorabile, un climat politic ceva mai liniștit, datorat unor relații pașnice cu migratori (pecenegii, uzii), precum și adaptarea la noile condiții a populației autohtone. Totodată, nu toată aria bazinului a fost afectată de prezența turanicilor, idee susținută de argumente arheologice ce indică preferințele acestora pentru un mediu propice creșterii animalelor, se pare zona actuală a orașelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
corpul cailor), multe obiecte de harnașament (șa, zăbale, potcoave) și arme (vârfuri de săgeți, de lance, cuțite, arcuri), mai rar piese vestimentare (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari). Din punct de vedere etnic, cei îngropați au fost atribuiți pecenegilor și uzilor. În ansamblu, fenomenul generalizării înhumării nu s-a petrecut brusc, forțat, ci treptat, impus de influența civilizației romane și de adoptarea dogmei religiei creștine, încă din cursul secolului al VIII-lea, de către populația veche românească. Păstrarea anumitor elemente de cult
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au câștigat distanță. Valea nu era uscată, iarba Înaltă, plină de rouă, mi-a udat rochia, care se lipea de picioare și mă Împiedica. Sandalele ușoare, pe care le aveam În picioare, se năclăiseră cu noroi și alunecau peste pietrele ude. Tata Întorcea din când În când capul și mă Încuraja, arătându-mi pădurea. I-am făcut un semn să plece și, În clipa când a dispărut În pădure, m-am oprit. Îmi amintisem că, În alte cazuri similare, agenții au
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
părea o veșnicie, iar noaptea un calvar, pe scândura tare, numai În rochița de vară, simțeam cum cimentul Îmi absoarbe bruma de căldură ce se mai ținea printre oasele Înșirate pe sub piele. Căpitanul Capotă m-a Învățat să folosesc betonul ud drept cataplasmă pentru usturimea tălpilor care se vindecau greu. Într-o seară, copleșită de tristețe, am Început să fredonez ușor cântecul de leagăn al lui Brahms. Căpitanul m-a chemat, mi-a mulțumit și mi-a spus că pot să
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
mă duc acasă. Un pulover, ceva. Ai deja Puloverul maro. Nu. Vreau să mai stai. Am venit de la București ca să te văd, am Împrumutat bani... Îți plătesc eu drumul, numai să pleci. m-am Îmbrăcat la loc În hainele mele ude și am ieșit. ZĂpada era neatinsă, zăpadă de la Începutul lumii. Nici un zgomot de tramvai nu perturba albul zăpezii. Trebuia s-o iau pe jos până acasă, prin zăpada din copilărie care scârțâie sub picioare. Așa ceva nu putea fi Împărțit cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mă duc acasă. Un pulover, ceva. Ai deja Puloverul maro. Nu. Vreau să mai stai. Am venit de la București ca să te văd, am împrumutat bani... îți plătesc eu drumul, numai să pleci. m-am îmbrăcat la loc în hainele mele ude și am ieșit. Zăpada era neatinsă, zăpadă de la începutul lumii. Nici un zgomot de tramvai nu perturba albul zăpezii. Trebuia s-o iau pe jos până acasă, prin zăpada din copilărie care scârțâie sub picioare. Așa ceva nu putea fi împărțit cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
să urmeze execuția mea, prin Împușcare. Pentru ce? Pentru o sărăcie de operă literară. Ei, taci, și nu mai mă speria, În continuare. Bine. Tac. Taci, și, hai, ridică-te de-acolo și du-te și te șterge, că ești ud leoarcă, și bagă-te-n așternuturi, să nu cumva să răcești, și, răceala, să fie considerată o vină a mea. Hai. Ridică-te. Ridică-te și fugi! Fugi la căldură! Apă de Maluri A, stați așa, că a venit. Iată
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
program, chiar mai mult... Îi va crește din nou salariul, sunt sigur. - Să-mi găsești casă! Ceva aproape de lucru, așa nu mai rezist... - Când vin. Sâmbătă nu faci nimic altceva! Umbli după casă! Mai umblasem, în două sâmbete. Prin ploaie, ud până la piele. Apartamentele se arătau numai “by appointment”. Luasem numerele de telefon, Țușca fixase “appointmentele”, dar refuzase să închirieze vreunul. - Prea mici, prea scumpe, prea departe. Unii nu m-au vrut cu pisică. Mai încearcă! Gata să sări la prima
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
by appointment”. Luasem numerele de telefon, Țușca fixase “appointmentele”, dar refuzase să închirieze vreunul. - Prea mici, prea scumpe, prea departe. Unii nu m-au vrut cu pisică. Mai încearcă! Gata să sări la prima ocazie... În primă sâmbătă ajunsesem acasă ud, obosit, flamand... Stătea pe telefon de patru ore! - Țușca, dacă tot nu ai chef de assignment, de ce nu ai venit cu mine? - Am și eu o prietena, care-i problemă că stau cu ea de vorbă? - Stai în fiecare seară
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
trebuie acolo. Nu-ți va lipsi nimic. Le vei vedea tu... Eu rămân să aranjez aceste alese bucate cumpărate de noi, pentru prima oară, împreună... Tainicele cărări ale iubirii - Chiar am dorit să mă scuz, dragul meu... Sunt atât de udă... Să nu pornești aerul condiționat, îl rugă ea, observând instalația. Nu-mi face bine. Răcesc imediat...Cum, încă nu ai plecat, cadână, din fața mea? se încruntă Eugen amenințător, fulgerând-o cu privirea. - Ha, ha, ha! Nu se pune de data
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
momentele atât de bine, atât de frumos, încât îi dispăruse și acea jenă firească izvorâtă de atingerea lui și de gândurile la ceea ce știa că va urma. Nici nu terminase bine salata, că Eugen apăru în pragul ușii. Era încă ud. Nu se ștersese. Luase doar halatul de baie pe el. O privea întrebător, cercetându-i expresia feței cu atenție. - Te-ai descurcat de minune... Chiar ai terminat. Ce spui, iubito: mâncăm acum ori... puțin mai târzior? - Păi..., nu-mi este
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
rog s-o uzi în apă rece, s-o pun la inimă. - Ești bolnav de inimă? întrebă speriat Simion, apropiindu-se. - Da.- Și eu cam sufăr de inimă, mărturisi Simion. Ce simți? Aglae se răsti la bătrân, aducând totuși batista udă lui Stănică: - Fugi de-acolo cu boala ta de inimă. Iar începi cu prostiile.Dar tu, se adresă ea ipoteticului ginere, de unde până unde, că nu te-am mai auzit? - Sunt grav bolnav. Doctorii nu-mi dau mult de trăit
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
într-un picior când călca. Stănică îl găsi stând foarte grav pe un vas de noapte, cu cutia de tinichea sub un braț și cu cheile într-altă mână. Atmosfera era infectă, patul tot era presărat cu glomotoace de muștar ud. În sufragerie se ținu un mic consiliu de război, în care Olimpia și Aurica fură de părere că, de vreme ce bătrânul este mult mai bine, măcar pentru puțină vreme să se ducă fiecare acasă. Aglae se împotrivi, admițând doar o scurtă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Văzând că bătrânul pleacă de acasă, Stănică se hotărî să-l pândească, mai mult din curiozitate decât din vreun interes, și avu norocul să prindă momentul când bătrânul ieșea din casă. Deși erau orele cinci, afară era întuneric, și ceața udă împiedica vederea la distanțe mari. Învelit într-un palton gros și verzui de vechime, pășind mărunt, bătrânul mergea cu capul în jos, privind când la dreapta, când la stânga. O luă spre Sfinții Apostoli, apoi ieși la pod, stătu puțin la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
el, era o sumă bună, adăugîndu-se mai târziu și venitul de la banii pe care i-ar fi depus la bancă. Oamenii începură lucrările, murdărind toată casa, făcură zidurile despărțitoare, dar, fie din cauza frigului, fie din aceea a materialului, pereții rămaseră uzi, pătați de un fel de bube roșcate. Casa era trainică, într-adevăr, însă dușumeaua era așezată pe grinzi de lemn, care, oricât de tari, erau slăbite de vechime. Greutatea neașteptată așezată în mijlocul odăii îndoi grinzile sau le făcu să roadă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și Mihai Beniuc, giganticii poeți ai Partidului. Despre care ai scris, citez, în aceeași Gazetă, că "puterea lor de sugestie o depășește pe cea a tuturor înaintașilor lor..." Din clipa aia, i-ai mâncat fripți. Le-ai împrăștiat pe pantaloni udul gândirii. Nenorocirea e că, trezindu-se comparați, din prima, cu Shakespeare și cu Dante, Beniuc și Deșliu te-au și crezut. Iar din anul acela, Deșliu și Beniuc și-au irosit viețile, străduindu- se, cu puterea lor de sugestie, să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
își săltase boturile cafenii ale espadrilelor pe o stinghioară a scaunului din față. Șușotind tot mai nonșalant versuri tot mai pasionale și tot mai greu catalogabile peste nivelul obișnuit al unei Poște a redacției... În curte, cu mișcări de câine ud, clădirea se scutura de ultimele ei olane. Mi-am zis înspăimîntat: "Uite, domnule, la dânșii, ce comoară aleasă de suciți! Nu numai că e adevărat că în România toți sânt poeți. Dar esențial însă e că aici toți o fac
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
urnit, interesîndu-se expert și scurt, printre dinți. - Îl știi pe ăla cu: Aoleu, îmi pierd controlul Când și-azvîrle mă-ta țolul!...? - Îl știu, admise Ho diábolos scârbit. - Dar pe ăla cu: Nu credeam să mai surâzi Când îți simți chiloții uzi...? - La silabă, recunoscu has-Satan îngrețoșat. Ești vulgar. - Ți-l dilesc pe ăsta cu: ...C-ai o crupă cât marfarul Mi-ai bulit imaginarul...? - Nexam. Nu. Nu mi-l dili. - N-o să-mi zici că l-ai geandi și p-ăla
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]