5,154 matches
-
undeva îndărătul urechii. Ea îmi întorsese sărutul cu o zvârcolire pătimașa, ca o amantă cu simțurile dezlănțuite, și în cele din urmă mi se dăduse acolo, pe bancheta, în mersul saniei pe sub copacii pădurii în care abia intrasem. Ceea ce mă uimise de-a dreptul, făcându-mă să cred că ea anticipase moment cu moment desfășurarea lucrurilor, a fost faptul că pe sub bunda largă și călduroasă a mamei tânte Aurore nu purta pe șine decât ciorapii, în rest era cu desăvârșire goală
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
priceperi deosebite la orice lucru, inventa mereu tot felul de mașinării ce ușurau munca la câmp, sau în gospodărie și, culmea, muncea din zori și până noaptea cu o singură pauză de masă, fără să bea, sau să fumeze. Se uimeau toți de el, mai ales că era și tare politicos spunea „suru-muna” femeilor și oamenilor în vârstă, era tăcut și la horă dansa cu Măriuca ceva foarte curios, care se chema vienervalț, o chestie pe care puțini puteau s-o
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
ține 6 luni. Va fi într-un loc scăldat de soare, Unde vânturile nu există decât în limba arhaica, Unde nimeni nu s-ar gândi că m-am dus. Va fi atâta liniște, încât cine mă va găsi O sa ramana uimit că nu mai clocotesc. Și nici măcar n-am să respir de teama că respirația mea M-ar putea da de gol. Într-o zi ......... Citește mai mult Linișteîntr-o zi voi pleca în lume, departe.Undeva unde gândurile tac instantaneu când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
copilăriei mele, Brațele lor deschise așteaptă să mă primească, să îmi spună bine-ai venit. Încarcați, se pleacă umili, Daruindu-mi poama lor dulce, aromata. Binecuvântați fiți voi, darnice creaturi neprihănite, Ce imi dăruiți atâta rod și bucurie! Natură mă uimește iarăși cu frumusețea ei, Cu pensula-i măiastra Pictează pe șevalet, sub ochii mei devoratori, Un încântător vis de vară, Animat de concertul vieții, Uneori clocotitoare, Alteori savurandu-si în tihna Eternitatea, Splendoarea. Referință Bibliografica: Splendoare / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare
SPLENDOARE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373269_a_374598]
-
omul locului în toate momentele vieții și deopotrivă pe trecătorul venit din altă parte, dornic să-i cunoască și să-i admire monumentele istorico-bisericești, mărturii ale statorniciei în credință, în primul rând specificele edificii bisericești din lemn, prin care a uimit o lume întreagă. Aici turlele de lemn ale bisericilor, amplasate de regulă pe terase vizibile din depărtare, se înalță semeț spre cer, împungându-l parcă, glăsuind peste timp despre tăria de caracter și tensiunea spre înalt care-i animă pe
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
contribuie în cel mai înalt grad la specificul național. Mănăstirile din acest areal și-au avut rosturile lor în ansamblul civilizației românești în general, menținând aprinsă în condiții dificile și adeseori asupritoare candela credinței strămoșești, cu particularități care și astăzi uimesc prin trăinicie și dârzenie a crezului românesc și ortodox. Tocmai de aceea sunt căutate și cercetate nu numai de către români, dar și de tot mai mulți specialiști și turiști străini, dornici să se desfete spiritualicește, să ne cunoască mai bine
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
la el rămase încremenită. În fața ei, ca o fantomă apăru Dan, nimeni altul decât soțul ei. Se repeziră unul spre altul și se luară în brațe - Ce faci, unde te duci? o întrebă Dan după un sărut îndelung, și el uimit de prezența ei în gară, chitită de plecare. - La Centrală cu actele necesare să ne mărească salariile. Mă întorc cu accelratul de după amiază și când vin îți povestesc totul. Ajută-mă să urc scările astea, că-s așa de înalte
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
tu mie.Ah, cât aș vrea azi iar timpul de ieri!... IX. DOUĂ DIMINEȚI, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015. Știu, mi-ai vorbit de ziua cu două dimineți, O zi în care cerul, uimit de-atâta soare S-ar face așternut să poți să mă răsfeți Sub verdele stârnit în cântecul de floare. O zi când răsăritul s-ar fâstâci pe cer Și-ar cerne iar lumină: un punct imperceptibil Ce crește și-și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
ploi Sub care ne-am iubi continuu, fără vină. Ferestre către suflet, ar poposi de straja Luceferi prinși în ceruri ca niște epoleți. Citește mai mult Știu, mi-ai vorbit de ziua cu două dimineți,O zi în care cerul, uimit de-atâta soareS-ar face așternut să poți să mă răsfețiSub verdele stârnit în cântecul de floare.O zi când răsăritul s-ar fâstâci pe cerși-ar cerne iar lumină: un punct imperceptibilCe crește și-și depune sărutul efemerPeste iubiri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
așadar, scriind poezie deopotrivă. Prin definitie onirica, cifra 7 înseamnă bunăstare, succes, onoruri. Voi fi visat-o și eu cândva, azi sunt în măsură să fac onorurile, să salut un tanar talent: „Ole, Andru!” Un volum de versuri care mă uimește prin consecventă stării de bine pe care o impune din start, „VII” este confesiune ( „Cum să scapi de moarte când tu o folosești că pe o armă ce face parte din mintea, spiritul și trupul tău?”), mirare („Căprioara vie/ Privire
CRONICA UNUI DEBUT AURIT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372150_a_373479]
-
lungi, portocalii Și cu puterile sleite, Mânată de un vânt nebun, Ciudata toamnă, pesimistă, Ajunse și-n al meu cătun Ștergându-și ochii c-o batistă. Îmi amintesc, era târziu, Am stat de vorbă pe cărare, Apropiați ca mamă - fiu, Uimiți de stele căzătoare ! Emoționant a fost că ea Era atât de obosită, C-a adormit pe mâna mea Cu fața tristă, fericită ! Referință Bibliografică: TOAMNA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1691, Anul V, 18 august 2015. Drepturi
TOAMNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372253_a_373582]
-
vecină cu moartea, dar pe măsură ce se înserează îmi revin la viață și-ai zice că am ieșit din împărăția lui hades, și e cazul să admir luminile orașului, metaforic, desigur! Nu mai continui căci de la un timp rămân tot mai uimită de cum se precipită toate evenimentele în jurul meu, aș spune că o planeta se învârte în jurul meu și ceea ce-mi trece prin față la un moment dat, dispare în următoarea clipă cu o viteză uluitoare. Oameni pe care azi îi
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]
-
spus respect pentru sufletele omorâte la Baga. Toată lumea a vorbit doar de cele trei zile de teroare de la Paris, despre criza teroristă de 53 de ore dintr-o capitală pe care am vizitat-o recent și în care am fost uimit de huliganismul negrilor, întrecând multe alte mojicii ale țiganilor noștri. Săreau turnicheții de la metro, lovindu-i cu picioarele, în market-uri desfăceau produsele vidate și le consumau conținutul sub ochii camerelor de luat vederi și ai supraveghetorilor, care nu-i
CEVA E PUTRED ÎN … PARIS! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376165_a_377494]
-
ce depășește mărginirea impusă condiției noastre pământești“; Aurel Marin în Gazeta Transilvaniei: „Poesie de atmosferă, de suavități ca și de fericite ecouri folclorice, Paradisul peregrinar este lumea cu minunile ei nedeslușite, văzute cu un ochi avid de toate puritățile și uimit de puterile elementare ale naturii“; Gherghinescu Vania în „Tribuna”: „D. Ion Șiugariu este tânăr și la primul volum. Nu s’ar părea. Căci el a trecut dincolo de preocupările poetice ale primei tinereți și dincolo de exprimările în carii plutesc impurități inerente
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
din nou biciul. Prințișor prinse biciul și-l răsturnă de pe cal. Ca turbat că se făcuse de râs în fața vânătorilor, conașul trase spada gata să-l lovească. În clipa următoare Prințișor îi reteză gâtul cu propria-i armă. Cu toții rămaseră uimiți de întâmplare. Până să se dezmeticească ceilalți, nepotul lui Dracula dădu pinteni armăsarului și se făcu nevăzut printre trunchiurile copacilor. Din acel moment, nimeni nu mai află nimic despre el. Referință Bibliografică: XIII. URMAȘUL LUI DRACULA / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
cu podgorii Ce medalile-și adună. Bobul pârjolit de soare Cu a ploii apă stropit., Sucu-și varsă în pahare, Și-n aur el e răsplătit. Cu ale lui mândre podgorii, Drăgășanul se fălește. Tainele lui din istorii Pe noi astăzi ne uimește. O legendă veche spune, C-aici refugiul și-a găsit, Galeriu,pe al său nume, Când el din Roma a fugit Ei fiind al Romei împărat Cu mama-i dacă,Romula, A vrut Imperiului creat Împeriul Dac,nume să-i
UN ORAŞ CU VECHI RENUME de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376269_a_377598]
-
Cartea Sfanți scrie că Dumnezeu, după ce l-a creat pe Om, l-a pus stăpân - în sensul de a purta de grija întregii creații - nu asupritor! Cazul intens mediatizat cu stricarea cuibului berzelor din localitatea Schitul Golești - județul Argeș, a uimit și revoltat majoritatea cetățenilor acestei țări. Toți prietenii și cunoscuții cu care am vorbit și vă asigur că am dat telefoane și la cunoștințe din diverse localități atât din mediul rural cât și din orașe sunt de părere să ștergem
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
fac simțită prezența Poate doar reverența Inspirând profund credință Gustându-i sățios esență M-am așezat cu palmele atinse de el Cu tot corpul tremurând Cu un suflu lent, profund Rugăciuni alese murmurând Mi-am întins ochii mari Înlăcrimați și uimiți de fericire Către un răi la început Mișcat mereu de devenire Și l-am închis cu pleoapele tremurânde În versuri și simțiri plăpânde Izbucnind eliberare, mulțumire, dăruire Spre un unic Dumnezeu, ce expiră încântare Văzând lumea în mișcare! Citește mai
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
subtil într-un colț de raiSă nu-mi fac simțită prezențaPoate doar reverențaInspirând profund credințaGustându-i sățios esențaM-am așezat cu palmele atinse de elCu tot corpul tremurândCu un suflu lent, profund Rugăciuni alese murmurândMi-am întins ochii mariînlăcrimați și uimiți de fericireCătre un răi la începutMișcat mereu de devenireși l-am închis cu pleoapele tremurândeîn versuri și simțiri plăpândeIzbucnind eliberare, mulțumire, dăruireSpre un unic Dumnezeu, ce expiră încântareVăzând lumea în mișcare!... XXXIII. DULCE COPIL, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
a se întoarce acasă. Un părinte duhovnicesc care face parte din această categorie își recunoaște propria nevrednicie: Nu mai sunt vrednic să mă nu-mesc fiul Tău" . În virtutea acestei recunoașteri, el este în stare să înțeleagă dragostea lui Dumnezeu, care-l uimește. Se vede pe sine însuși ca pe cel mai mare dintre păcătoși, iar pe ceilalți îi vede neîntinați că și sfinți. În drumul spre desăvârșire, avem parte de multe încercări, necazuri, ispite etc. Din dorința de a netezi calea spre
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
să-mi fie, Scânteile ei să mă țină aproape De dragostea pentru mister, poezie Și pentru dorința ascunsă sub pleoape. În sufletul meu, azi, se naște un cântec Suav, delicat, care tremură-n noapte... Iar stelele toate șoptesc un descântec, Uimind Universul cu tainice șoapte. Și stele și suflet se prind într-o horă Pe scena albastră, de doruri cuprinsă, Iar luna semeață, a soarelui soră, Străluce mirific pe bolta întinsă. Iar sufletul meu se dezbracă de vină, El zboară întins
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
spre-nalt călăuză să-mi fie,Scânteile ei să mă țină aproapeDe dragostea pentru mister, poezieși pentru dorința ascunsă sub pleoape.În sufletul meu, azi, se naște un cântecSuav, delicat, care tremură-n noapte...Iar stelele toate șoptesc un descântec,Uimind Universul cu tainice șoapte.Și stele și suflet se prind într-o horăPe scena albastră, de doruri cuprinsă,Iar luna semeață, a soarelui soră,Străluce mirific pe bolta întinsă.Iar sufletul meu se dezbracă de vină,El zboară întins, către
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
pe cer Mi-a apărut după furtuna mare, Căci mărețiile acestei lumi mai pier Durându-ne de ele dorul, ce nu moare... La cotul tainic de pârâu împărățea Cu rădăcini adânc înfipte-n mal Și-atunci când pas de călător trecea, Uimea...și tulbura cu trunchiu-i triumfal... Și cer, pământ, și ape mângâia Cu brațele-i fantastice de crengi Și-n seve tăinuite-și memora Tot ce văzuse-n univers de ani întregi... Matusalemică, înțelegea, Ce lângă ea gândisem an de an
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
hău în suflet și pe cerMi-a apărut după furtuna mare,Căci mărețiile acestei lumi mai pierDurându-ne de ele dorul, ce nu moare...La cotul tainic de pârâu împărățeaCu rădăcini adânc înfipte-n malși-atunci când pas de călător trecea,Uimea...și tulbura cu trunchiu-i triumfal...Și cer, pământ, și ape mângâiaCu brațele-i fantastice de crengiși-n seve tăinuite-și memoraTot ce văzuse-n univers de ani întregi...Matusalemică, înțelegea,Ce lângă ea gândisem an de an,Când apa vieții-nșelător
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
vinurile, nectarul sau sucurile de citrice aduse din abundență de slujitori. Deranjat, procuratorul Ponțiu Pilat făcu un semn cu mâna pentru ca muzicanții să cânte mai încet. -Îmi permit să vă contrazic mărite procurator, spuse centurionul Livius. Ponțiu Pilat îl privi uimit pe acesta. -Te ascult bravule Livius! Aici la Ierusalim polemicile se pot isca la tot pasul. La Cezareea viața e mult mai tihnită... Vorbește Livius... Centurionul își trecu mâna peste obraji apoi își netezi părul semn că se gândește la
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]