5,157 matches
-
dorm armele-n banduliere, căci vânătorii zac de spleen”. În rezumat: „Risipitor de imagini și risipit uneori în poezia ocazională, Andrițoiu este în creația lui mai pură un poet de vocație, elegiac și livresc. Cultivă filonul clasic și reactualizează speciile uitate ale poeziei sentimentale printr-o fantezie inteligentă” (Eugen Simion). Poetul a tradus (singur sau în colaborare) din lirica elină, latină, canadiană (de limbă franceză), vietnameză, precum și din Rilke (Poemele franceze), N. Zidarov, I. Utkin și Horváth Imre. A mai publicat
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
Studii Economice din București. A funcționat ca profesor de limbă și literatură română la Școala generală din Terebești, unde a fost și director și la Școala Tehnică CFR din Satu Mare. Debutează publicistic în „Ogorul sătmărean” (1940), iar editorial cu Scriitori uitați (1980). A colaborat la „Adevărul”, „Luceafărul” (Sibiu), „Pagini literare”, „Ardealul”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Limbă și literatură”, „Viața românească”, „Poesis” ș.a. A mai semnat I. A. Terebești, Nae Tarabă, Silviu Alexe, Titus Clemente. Spirit metodic și riguros
ANTONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
mare scrupul al exactității informației și valorizării, A. s-a consacrat istoriei literare de restituire, anume acelei direcții destinate a (re)aduce în conștiința publică și deopotrivă în cea critică figuri și fapte literare pe nedrept ignorate sau marginalizate. Scriitori uitați este o culegere de studii micromonografice (biografie, descrierea și evaluarea operei, portret sintetic, bibliografia operei și a referințelor critice) despre autori dispăruți prematur, înainte de a-și fi dat măsura întreagă a înzestrării (N. Milcu, Al. Călinescu, Al. Vianu, I. Șiugariu
ANTONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
-i „intenția de a săvârși o revoluție în conștiința scriitorilor tineri, cei care ar putea inaugura mult visata epocă de clasicități”. Cărțile lui A. oferă o informație amplă și sigură și o interpretare judicioasă, de istoric literar experimentat. SCRIERI: Scriitori uitați, Cluj-Napoca, 1980; Reviste literare conduse de Liviu Rebreanu, București, 1985; Revista „Jurnalul literar”, Iași, 1999; Reviste românești de cultură din Transilvania interbelică, Cluj-Napoca, 1999; Reviste literare interbelice, Cluj-Napoca, 2001; Reviste din Transilvania, Oradea, 2001; Scriitori și reviste din perioada interbelică
ANTONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
2002. Ediții: George Boldea, Versuri, pref. Emil Giurgiuca, București, 1973; Romulus Demetrescu, Însemnări critice, Cluj-Napoca, 1979 (în colaborare cu Dimitrie Danciu); C. Noica, Poeme, Piatra Neamț, 1995. Repere bibliografice: Mircea Vaida, Provincia scriitorului, TR, 1981, 5; Nicolae Manolescu, Scriitori (nu întotdeauna) uitați, RL, 1981, 13; Șerban Cioculescu, „Scriitori uitați”, R, 1981, 3; Mircea Zaciu, „Scriitori uitați”, ST, 1981, 4; Mircea Popa, „Reviste literare conduse de Liviu Rebreanu”, TR, 1985, 47; Dicț. scriit. rom., I, 95-96; Ion Buzași, G. Călinescu la „Jurnalul literar
ANTONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
are deja 24 de ani. Amintirea revistelor dandy, scoase Împreună cu Jacques Bizet și Daniel Halévy, colegii lui de la liceul Condorcet, trecuse de mult. Revue Verte, Revue Lilas, simple fantezii juvenile, propuneau În 1888 o nouă „școală de rafinament estetic”, repede uitată sau, mai bine spus, convertită. Trecuseră și cele câteva secvențe „cazone” pe care vom mai avea prilejul să le amintim. Dar unul dintre episoade, mai exact Întâlnirea cu Oscar Wilde, În 1891, circulă ca o legendă. Irlandezul izgonit din patria
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
considera astăzi. Cu câteva infime excepții, puțini sunt dandy-i care ies triumfători din bătălia cu decrepitudinea. Despre jalnicul sfârșit al lui Brummell s-au scris zeci de pagini, Între care, cele mai subtile și patetice - ale Virginiei Woolf. Nebun, uitat, părăsit, internat Într-un fel de azil, sfidătorul Frumos de odinioară, pol absolut al eleganței londoneze, râvnit de orice club sau salon, Brummell refugiat la Caen nu e decât o tristă ruină, un bătrân lacom, cu hainele neîngrijite, decăzut total
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ar fi văzut? „Regele Calais-ului”, cum i se spunea lui Brummell, s-ar fi Întors să domnească la Londra? Dar a doua zi, niște depeșe l-au silit pe George să devanseze ora plecării, astfel că Brummell fu cu totul uitat. Puțina curtenie a acestuia era pe măsura indiferenței prințului. Firește că era o greșeală acest indolent dezgust al lui Brummell față de orice avans al regelui Angliei, dacă ne gândim la ceea ce s-ar numi o politică a vieții. Dacă nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
obiectul unei „sovietiz...ri prudente”, un fel de Încercare de „tranziție pașnic... spre socialism”, care amintește de anumite aspecte ale fazei „frontiste” prin care trec În aceeași perioad... viitoarele „democrații populare” din Europa de Est. E ca si cum Moscova ar vrea s... fac... uitate groaznicele violente la care a supus cele trei republici Începînd cu 1939; mai mult chiar, ca și cum URSS ar dori s... evite un comportament prea represiv și brutal Într-o zon... sensibil..., făt... de care anglo-americanii nu puteau avea decît conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
corect s... scriem „Între Vest și Est”. Într-adev...r, dup... ce a aplaudat revenirea națiunilor estice, Vestul a realizat c... acestea au fost considerabil „stricate” de cincizeci de ani, sau mai mult, de totalitarism: economii demodate și ruinate, principii democratice uitate sau necunoscute, spirit de antrepriz... atenuat, speranța că statul s... se ocupe de toate. De atunci, satisfacția inițial... de a vedea c... i se deschide la picioare o imens... și facil... piaț... s-a transformat la mulți occidentali În reticent
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
s-au desfășurat bătălii care au dus fie la Întemeierea națiunii, fie la salvarea ei Într-un moment dificil (Mărășești În România, Verdun În Franța, Borodino În Rusia, Gettysburg În SUA), unde s-au petrecut acte memorabile (care nu trebuie uitate fie pentru valoarea lor exemplară, fie pentru atrocitatea lor - de la Bastilia la Auschwitz) sau locuri care consacră arhitectural ori sculptural ideile de patrie și istorie națională: Mount Rushmore National Memorial, cu uriașele statui ale părinților democrației americane, sau Kremlinul din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
à Paris durant son exil. Îl devient chercheur en philosophie et esthétique au CNRS et collabore en même temps avec la Radio Free Europe où îl a deux émissions : " Actualitatea culturală românească " (" L'actualité culturelle roumaine ") et " Povestea vorbei (pagini uitate, pagini cenzurate, pagini exilate) " (" L'histoire de la parole (pages oubliées, pages censurées, pages exilées) ". Dans le volume Pitești, laboratoire concentrationnaire (1949-1952), publié en 1981, Virgil Ierunca dénonce le travail de " rééducation ", c'est-à-dire l'expérience de la terreur, utilisée comme moyen
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le symbole de la chair, de la passion, de la quête des origines.1562 La traduction littérale est, en général, la méthode par laquelle on peut transmettre en langue cible le mythe du sang, qui fait pârtie de la vision esthétique de Blaga : " poveștile uitate ale sângelui " " leș contes oubliés du sang " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " des mythes oubliés que le sang a retenus " (Signes) (Stolojan, 1992 : 53) ; " poveștile sângelui uitat de mult " " leș contes du sang oublié dans le temps " (Biografie/Biographie) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Râmnicu Sărat, 1884; Publiu Ovidiu Nasone, Constanța, 1887; Iluzii și dezamăgiri, Constanța, 1891; Dezmoșteniții, București, 1903; Pro Patria, Craiova, 1913. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 180-182, 185, 187; Encicl. rom., II, 212; Elie Dăianu, Forțele latinității regeneratoare. Un suflet eroic uitat: dr. Ioachim C. Drăgescu, Cluj, 1938; Dicț. lit. 1900, 302-303; Popa, Tectonica, 198-201; Faifer, Semnele, 96; Dicț. scriit. rom., II, 149-150. G.D.
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
proza absurdă românească. „Apunake și alte fenomene”, RL, 1997, 37; Mircea Anghelescu, Un urmuzian disident: Grigore Cugler, RL, 1998, 28; Geo Șerban, Un diplomat printre literați, MS, 1998, 1-2; Aurelia Dumitrașcu, Un român regăsit, MS, 1998, 1-2; Barbu Brezianu, Prea uitatul nostru Apunake, MS, 1998, 1-2; Glodeanu, Incursiuni, 179-189; Mircea Anghelescu, Destinul postum al lui Grigore Cugler, RL, 2000, 35; Popa, Ist. lit., I, 667-669; Manolescu, Enciclopedia, 216-219. M.P.-C.
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, de la 7 octombrie până la 4 noiembrie 1901, sub îngrijirea lui I. Constantinescu-Stans. În locul articolului-program, se reiau fragmente din Introducția lui Mihail Kogălniceanu la „Dacia literară”. Revista cuprinde rubricile „Partea artistică”, „Pagini uitate”, „Versuri din popor”, „Dări de seamă”, „Epigrame”, „Maxime”, „Scrisori inedite”, precum și folclor și traduceri din literatura universală. Colaborează cu versuri G. Coșbuc, Maria Cunțan, Andrei Naum, St. O. Iosif, Zaharia Bârsan, Maria Ciobanu, D. Anghel, V. Podeanu, I. Minulescu - sub
CURIERUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286597_a_287926]
-
și teatrul. Eseul-serial, apărut în „Karpaten Rundschau”, despre pictura lui Helfried Weiss, denotă subtilitate și aplicație critică și estetică, iar cercetarea dedicată Societății pentru fond de teatru român, care include și un studiu mai vechi, Despre opera unui autor dramatic uitat - Teochar Alexi, valorifică numeroase documente inedite, semnificative pentru momentele de pionierat în dezvoltarea teatrului românesc din Transilvania. Ca poet, C. se prezintă în ținuta elegiacului, cu delicate pasteluri spiritualizate și madrigale irizate de sentimentul trecerii inevitabile a timpului. SCRIERI: Inorogul
CUZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
Colivia cu sticleți, i-a fost jucată la teatrul din Sibiu (1946); alte comedii, ușurele, au rămas în manuscris. În volumul Poezii (1926), editat împreună cu frații lui, Eugen și Savin, poemele lui C. sunt grupate sub titlul Litanii pentru cei uitați. E aici un lirism estompat, în care, fără stridențe, dar și fără culoare, sunt plânși cei necăjiți, suferinzi, înfometați, lipsiți de un adăpost și de o mângâiere. În deriva tristă a soartei lor, „gloata de epave” (un vagabond, un cerșetor
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
al comunismului” ce va să vină. Istorisirile sunt incolore, figurile desprinse din file de letopiseț nu au contur, singurul merit al acestor evocări fiind acela că ele încearcă să resuscite, pentru cei tineri, crâmpeie de istorie. SCRIERI: Litanii pentru cei uitați, în Eugen, Paul și Savin Constant, Poezii, Craiova, 1926; Ceasuri ostenite, Caracal, 1930; Măști pentru muzeu, Caracal, 1931; În litera legii, Sibiu, 1933; Zugrăveli, Craiova, 1935; Mărturisirea unui inculpat. Schițe pentru timp urât, Sighișoara, 1935; Râia, Craiova, 1936; Oameni cu
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
cursivitatea stilului și firescul expresiilor. Traduceri: P. A. de Alarcón, Morăreasa și corregidorul, București, 1896; ed. 2 (Morărița), București, 1908. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, N. I. Basilescu, CL, 1905, 1; Alexandrina Mititelu, Traduceri românești din Leopardi, SI, 1936; M. Ciurdariu, Un junimist uitat: N. I. Basilescu, RITL, 1972, 4, 1973, 1; Dicț. lit. 1900, 82. D.M.
BASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285667_a_286996]
-
senzualității fruste) dobândește accente dominante. Eul liric, înstrăinat în „lemnăria subconștientului”, își proiectează stările în imaginea unui univers ostil, într-un spațiu de o materialitate densă, grea, dizarmonică. Alternativa refugiului salvator în edenica lume originară, a satului, a naturii, niciodată uitată, rămâne de domeniul reveriei compensatoare și al unei chemări/întrebări fără răspuns: „Veniți cu mine pe câmp să privim de aproape spicul de grâu și să tragem adânc / în piepturi mirosuri de iasomie și de rogoz. Veniți / să dormiți într-
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
la diferite congrese, vizitând cu această ocazie orașe precum Paris, Varșovia, Geneva și făcând un tur prin Egipt, Palestina, Turcia. Cea dintâi carte, Jurnal de bord, alcătuită din „schițe marine și militare”, îi apăruse în 1901. Jurnal de bord, Datorii uitate (1916), Prințesa Bibița (1923) au fost premiate de Academia Română. Surmenajul a grăbit, fără îndoială, evoluția unui diabet mai vechi, sfârșitul neașteptat al lui B. consternând pe toată lumea. Era pe punctul de a lua Premiul Național pentru proză. Aflat încă pe
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
și, adeseori, unui tragic sfârșit (Mărgărint bețivul, La poarta spitalului ș.a.). Verismul acestor proze nu-și refuză un arsenal al literaturizării. Ceea ce nu le anulează substanța de „documente omenești”. Cu o viziune nedisimulat tezistă, confruntând două „lumi aparte”, nuvela Datorii uitate se clădește pe complexul poporanist al vinovăției. Registrul patetic alternează cu secvențe umoristice, în care, cu o inventivă, dar cam apăsată expresivitate a amănuntului, se conturează o tipologie grotesc-malignă. Nuvela pendulează între palpitul caritabilității și încruntarea malițioasă. Ființe modeste, insignifiante
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
și nostalgie, proza de moderație clasică a lui B., absorbind „documentele omenești” în ficțiune, se configurează într-un spațiu al autenticității. SCRIERI: Jurnal de bord, București, 1901; Sărmanul Dionis (în colaborare cu Const. Calmuschi și G. Orleanu), București, 1909; Datorii uitate, București, 1916; În cușca leului, București, 1916; Prințesa Bibița, București, 1923; Proză, București, [1925]; În Deltă..., București, [1925]; Peste Ocean, București, [1926]; Schițe marine din lumea porturilor, București, [1928]; Însemnări și amintiri, [București], 1928; Misterul casei din Sărărie, București, 1929
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
1986; Schițe marine, îngr. și pref. Constantin Mohanu, București, 1968; După furtună, București, 1969; Scrieri, îngr. și pref. Constantin Mohanu, I-II, București, 1974-1979; Schițe marine din lumea porturilor, îngr. și pref. Virgiliu Ene, București, 1975; Jurnal de bord. Datorii uitate. Prințesa Bibița. În Deltă. Schițe marine din lumea porturilor, îngr. și postfață Mircea Braga, București, 1981; Europolis și trei nuvele, îngr. și pref. Ion Bogdan Lefter, București, 1985. Repere bibliografice: Sanielevici, Cercetări, 41-47; Ibrăileanu, Opere, II, 255-257, III, 54-57; Ralea
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]