2,494 matches
-
programatică față de coordonatele momentului contemporan. De la această premisă pornește comunicarea privilegiată a spiritului clasic cu sacralitatea. Luând forma asumării afective a religiosului (a oratoriului interior, în termenii de aici), această cooperare de tip particular explică geneza în secolul clasic a umanismului creștin, în toată diversitatea manifestărilor sale. Acesta este orizontul cultural explicativ în care se întreprinde o analiză sistematică a genurilor literaturii clasice - tragedia, comedia, romanul și subdiviziunile lor -, acumulându-se, dincolo de ele, un capital prețios de revelații privind imponderabilele eterne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
unei colectivități. De aici, o asemenea concluzie: „Ca și nuditatea, înfățișarea versului liber este anonimă și egalitară: sub un limbaj comun, o inimă unanimă”. Și, într-adevăr, pe fondul unei sensibilități adeseori exacerbate, poezia din Declarația patetică dezvăluie un veritabil umanism în descendența lui Whitman. Poemul devine un instrument de acțiune, de luptă. El contribuie la transformarea umanității înseși, precum și la aceea a poetului. Menirea acestuia din urmă este „agitatorică” și „duhovnicească”, el trebuie să caute mântuirea prin luptă. „Eu sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
propriu-zis, al temelor, al atitudinii față de ele. Vizate sunt aici în primul rând sentimentalismul minor, purismul, intimismul. Stilul adresativ liber șochează, bruschează „bunul-simț”. Violența este nelimitată. Lira „stiliștilor” îi pare lui P. „foanfă” și „rablagită”, aceștia sunt niște „maimuțoi”, „marțafoi”. Umanismul invocat teoretic are o solidă acoperire estetică. Tematica însăși e grandioasă. Este cântată în general germinația universală, cu substitutele ei: maternitatea, rodirea vegetală. Același scop polemic rămâne evident și în Cântice țigănești, cartea care i-a absorbit aproape integral personalitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
frontieră. Despre comportamentul față de naționalități, textul consemnează că doar față de germani și maghiari "trebuie arătată cea mai mare dragoste și politețe", iar comportamentul ostașilor armatei ungare față de români și față de alții trebuia "să fie echilibrat și corect, caracterizat printr-un umanism demn de un militar ungur". Pentru români era interzisă folosirea termenului de "oláh" (valah). În interesul evitării conflictelor, contactul cu populația românească trebuia restrâns la minim, orice opoziție trebuia reprimată cu cea mai mare severitate, în special dacă ea venea
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
expediției lui Cook, Banks a descoperit 20 de specii noi, o mulțime de papagali și alte păsări, cât și peste 400 de plante, multe necunoscute. Descrierea aborigenilor făcută de James Cook este mult mai apropiată de realitate, manifestând un real umanism iluminist (Nobilul sălbatec). Locuitorii aveau pielea de culoare Închisă, bărbații robuști, femeile mai mărunte, aveau corpurile vopsite sau tatuate, de urechi atârnau podoabe făcute din pene, bucăți de țesătură, oase, chiar bucăți de lemn. Locuiau În colibe având intrarea 462
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de o legislație mai tolerantă care permite acestora accesul la muncă și Învățătură, deși unele discriminări la nivel individual mai există. Noua Zeelandă a reușit, În cele din urmă, să implementeze o societate multietnică și multiculturală bazată pe ordine, disciplină, toleranță, umanism, prosperitate, respect față de individ și mediul Înconjurător - principii fundamentale 343 ale oricărei democrații contemporane. În final, alături de nativii maori care s-au integrat treptat noilor condiții impuse de „omul alb”, coloniștii au făurit o națiune de Învingători, din acest amalgam
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
scut filosofia statului Pancsila: auriul semnifică Ecuatorul care străbate insulele Sumatra, Kalimantan, Sulawesi, Halmahera; steaua aurie pe fundal negru din centru scutului primul principiu al Pancsilei: Credința În Dumnezeu; zalele rotunde femeile iar cele pătrate bărbatul, semnificând al doilea principiu Umanismul; copacul banyan - cel de-al treilea principiu Unitatea; capul Batang sau taurul negru pe fond roșu - al patrulea principiu, Democrația; câmpul de orez și bumbac - al cincilea principiu, Justețea socială. 379 ECONOMIE DE PIAȚĂ Indonezia cunoaște un ritm rapid de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și definiția omului complet se confundă. Literatura este expresia totală a aspirațiilor omului, simbol al spiritualității și umanizării integrale. La această demnitate literatura nu mai fusese ridicată și nici nu o va mai atinge până în ziua de azi. Renașterea și umanismul rămân perioada sa de mare vitalitate și glorie. Apoi, treptat, ideea se clasicizează și se academizează. Epoca redescoperă definiția antică a literaturii: literele liberale et ingenuae, ce confirmă sensul cultural al ideii de literatură. Și sensul tradițional, școlar-didactic este bine
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
bine atestat în această perioadă. Importante sunt și implicațiile pedagogico-etice ale literaturii căreia încep să-i fie atribuite funcții moral educative. Fundalul său didactic face inevitabilă această evoluție. Pe lângă literele umane și liberale, definiția literaturii cunoaște în perioada renașterii și umanismului și formula de „litere bune”, bonae litterae, ce are în același timp un sens global, cultural, unul etic și estetic și chiar „literar-poetic”(de exemplu la Erasmus se regăsesc toate aceste sensuri). Expresia de „litere bune” o întâlnim la toți
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și aprecia literatura. Legat de acest din urmă sens, gustul se confundă cu emoția, satisfacția, plăcerea literaturii. Pentru prima dată literatura este asociată în mod direct subiectivității și sensibilității. Vechea disociere literatură/poezie, bine conturată încă în perioada Renașterii și umanismului, ajunge acum la apogeu. Cei doi termeni sunt ca și până acum alternativi și sinonimi. Poezia însă se desprinde tot mai energic de literatură, adoptă o poziție tot mai anticulturală. Poezia începe să preia cât mai multe din funcțiile literaturii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
criza omului în lumea modernă desacralizată”, iar trăsătura definitorie a artei „noi” sau „moderne” este dezumanizarea. Criza omului a început însă mai devreme, odată cu „moartea lui Dumnezeu” anunțată de Nietzsche. Moartea lui Dumnezeu și moartea omului (ambele metafore sugerând prăbușirea umanismului sub influența nihilismului) sunt strâns legate una de cealaltă. În viziune nietzscheană, locul omului este luat de supraom. Omul devenise un concept învechit și retorica umanismului trebuia înlăturată. De aici demitologizarea omului și impulsul antiumanist al scriitorilor și artiștilor începând
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Dumnezeu” anunțată de Nietzsche. Moartea lui Dumnezeu și moartea omului (ambele metafore sugerând prăbușirea umanismului sub influența nihilismului) sunt strâns legate una de cealaltă. În viziune nietzscheană, locul omului este luat de supraom. Omul devenise un concept învechit și retorica umanismului trebuia înlăturată. De aici demitologizarea omului și impulsul antiumanist al scriitorilor și artiștilor începând cu primele decenii ale secolului XX. Scrierile lor reprezintă denaturarea și adeseori eliminarea imaginii omului, fragmentându-i reprezentarea firească, dislocându-i sintaxa. După Richard Millet, asistăm
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a științelor umaniste, pe care Husserl și Dilthey o leagă de spirit, și-a pierdut sensul și legitimitatea. În schimb, atât în educație cât și în cercetare, seducțiile pragmatismului și relativismului care se opun unei rațiuni teoretice dezinteresate și unui umanism care cultivă per se adevărul, binele și frumosul, sunt mai prezente ca niciodată. Acest relativism științific este, cum am putea spune într-un limbaj apropiat de cel al lui Husserl, consecința abandonării unei tradiții umaniste care stabilește pentru om scopuri
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
delegarea acestui interes doar specialiștilor în domeniu, la nivelul cercetării academice, cu puține interferențe în realitatea cotidiană, marcată de lupta pentru existență, profit și dominarea celui mai expus și slab. În aceeași ordine de idei, Anton Dumitriu (1905-1992) leagă criza umanismului occidental de aplatizarea universului valorilor: „Iată, sumar, în ce constă criza Occidentului. Ea se caracterizează nu atât prin răsturnarea valorilor, cum credea Spengler, nu atât prin faptul că valorile nu mai fac parte din însăși existența noastră, ci mai curând
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de P. doar alternative, precum ideal și real, social și individual, antic și modern, relativ și absolut, scop și mijloc, conținut și formă, libertate și normă, erudiție și creație, rațiune și efect, obiectivitate și preferință, imitație și originalitate, știință și umanism, pentru ca, în secțiunile următoare, să fie studiate mai cu seamă raporturi: valoare estetică - istorie, dinamică socială - evoluție artistică, filosofie - literatură, creație - metodă, artă - cunoaștere, artă - progres, teorie - dogmă, text - context ș.a. Reluând concepte din aceste lucrări, și din altele, adâncindu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
știință și artă, București, 1971; Nivele estetice, București, 1972; Destinul contemporan al artei, București, 1974; Artă și civilizație, București, 1976; Arta de la A la Z, Iași, 1978. Ediții: Mihai Ralea, Prelegeri de estetică, pref. edit., București, 1972. Antologii: Estetică și umanism, introd. edit., București, 1979. Traduceri: Mikel Dufrenne, Poeticul, pref. trad., București, 1971; Abraham Moles, Marie-Luce André, Artă și ordinator, pref. trad., București, 1974 (în colaborare cu Claudia Dumitriu); Stefan Morawski, Marxismul și estetica, I-II, pref. trad., București, 1977 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
eroilor (...). Iată, de pildă, nuvela Prietenie de Traian Coșovei. Organizatorul de partid Andrei este un tip singuratec, care muncește fără nici un obiectiv (...). În fața scriitorilor noștri stau de pildă minunatele opere ale literaturii sovietice. În creația lui Gorki, Fadeev, Șolohov, etc. umanismul socialist este tema centrală (...)”. *** Mihai GAFIȚA 42: „De curând au apărut lucrări literare în care bătălia ce se duce azi în satele noastre impresionează pe cititor, victoria câștigată de forțele înaintate îl convinge și-i deschide o largă perspectivă asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realismului, ale artei vrednice de poporul nostru”. În loc de concluzie privind proza anului 1952, să citim încă un comentariu al lui Petru Dumitriu 45. Printre altele, să reținem noul deziderat ideologic - care va face o îndelungă carieră și în plan artistic -, umanismul socialist, viziune, concepție și metodă filozofică în stare să asigure „triumful realismului socialist în literatura noastră”. „În acest sfârșit de an - al cincilea an al Republicii - începe P. Dumitriu - îmi pot închipui privirea mulțumită a metalurgiștilor de la Sovromtractor, când văd
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tuturor cărților de proză apărute în 1952 care dezvăluie un lucru foarte adânc cu privire la concepția despre lume a autorilor lor. E vorba de atitudinea prozatorului față de marile probleme ale vieții. Autorii cărților de care vorbesc au o poziție comună: noul umanism (...). Umanismul presupune dragostea și interesul pentru ceea ce e nou (...). Una din condițiile îndeplinirii acestei sarcini e cunoașterea vieții, participarea la viață. Și anul acesta au apărut cărțile izvorâte dintr-o asemenea cunoaștere mai profundă, activă. Nivelul atins de operele de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cărților de proză apărute în 1952 care dezvăluie un lucru foarte adânc cu privire la concepția despre lume a autorilor lor. E vorba de atitudinea prozatorului față de marile probleme ale vieții. Autorii cărților de care vorbesc au o poziție comună: noul umanism (...). Umanismul presupune dragostea și interesul pentru ceea ce e nou (...). Una din condițiile îndeplinirii acestei sarcini e cunoașterea vieții, participarea la viață. Și anul acesta au apărut cărțile izvorâte dintr-o asemenea cunoaștere mai profundă, activă. Nivelul atins de operele de proză
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din personajele principale ale cărții sunt ingineri și tehnicieni (...). Romanul are meritul deosebit de a fi zugrăvit cu putere tipul unui primejdios dușman de clasă. Autorul știe să scoată în evidență smerenia ipocrită a părintelui Cartobius care întreținea discuții «culte» despre umanismul catolic (...). Toate acestea explică interesul viu cu care masele largi ale cititorilor au primit romanul, aprecierea pozitivă pe care și-a câștigat-o în rândurile lor. Textul tipărit în Viața românească a fost de aceea distins cu Premiul de Stat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de muncă, de școală și când era nevoie de încredere în forțele proprii. Poate de aceea era numit printre studenți și colaboratorii tineri „Moș Lumină”Ă A fost un exemplu de seriozitate, de competență în domeniile abordate, de disciplină și umanism. A avut, totuși, și un defect: a fost mult prea modest. A încetat din viață în 30 septembrie 1991. RADȚIBAR, EUGEN (1912-2003) ARTIST LIRIC Orașul Soroca, așezat pe malul Nistrului în partea nordică a Basarabiei, evocă episoade de istorie îndepărtată
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Galați la rudele sale, cu nostalgia Iașului în suflet, preocupat de evoluția vieții în Basarabia și de evenimentele politice, în principal în relațiile cu Patria Mamă. Scrisorile sale adresate la prieteni și cunoștințe reamintesc, de fiecare dată, progresul Basarabiei românești, umanismul românilor, recunoștința Basarabiei interbelice. Vorbește cu pasiune despre respectul legii sub români, democrația, libertatea și condițiile de trai. Frecvent, ca martor ocular, amintește de atrocitățile alogenilor odată cu pătrunderea sovieticilor la Soroca și a întocmit lista victimelor și suferințele la care
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Medicii l-au simțit aproape pe Christos, deoarece el a alinat, a vindecat și a lăsat lumii o nouă religie și știință, filosofie și etică, dogmă și acțiune, sacrificiu și renaștere, terapie și vindecare. Soluția salvării: dragostea creștină. Creștinismul aduce umanism și armonie. în acest fel cultura și civilizația intră pe un nou făgaș. Cel mai mare filosof al lumii romane Seneca era uimit de înțelepciunea și deschiderea spre lume a Epistolelor Sf. Apostol Pavel cu care se împrietenise schimbând și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
chirurgie și farmacologie, pragmatică prin spiritul ei caritabil și enciclopedică în orizontul ideatic, medicina bizantină a influențat toate medicinele contemporane și ulterioare ei, unora punându-le bazele. Ea a lucrat prin elite și s-a adresat mulțimilor, militând pentru un umanism autentic și o integrală renaștere a ființei umane prin asigurarea complexă a sănătății sale. MEDICINA ISLAMULUI Cu o străveche civilizație și cultură, arabii au avut cea mai mare expansiune teritorială islamizând de la Indus la Gibraltar. Alături de mitologie, legende, ei se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]