KorAP: Find »[drukola/base=ungar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...97 98 99 ...323 >

8,054 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

Ungariei. După pronunțarea sentinței, condamnatului i se făceau promisiuni de reducere a pedepsei și chiar eliberarea sa, dacă va da informații utile pentru Secția defensivă. La 4 aprilie 1933, organele informative din Arad au comunicat despre organizarea Secției de informații ungare din cadrul Brigăzii 5 Mixtă din Seghedin, structurată pe trei birouri: - Biroul O (ofensiv), condus de căpitan Gaspar Iosif, cu sarcina de a recruta, iniția și trimite oameni „pentru culegeri de informații”. Aceștia trebuiau să găsească corespondenți și oameni de legătură

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
soția sa, ei fiind condamnați la 15, respectiv 6 ani de închisoare, dar alături de ei s-au aflat dr. Virgil Emandity, preoții ortodocși D. Sabău și Gh. Negru. După multe peripeții, au reușit să scape de urmărirea organelor de urmărire ungare și să se refugieze în România, Gheorghe Năbădaru, fratele lui Petre, și Pavel Mișcuța, care făceau parte din organizația respectivă. Un ultim caz de spionaj cunoscut a fi anihilat de organele maghiare în perioada interbelică, a avut loc în ianuarie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ai Gărzii de Fier, care intenționează să reacționeze la momentul oportun. O altă acțiune informativă, paralelă cu Garda de Fier, a fost „Grupul Studențesc”, condus de Mihail Stelescu, care lucrează „pe cont propriu”, însă sprijinit de anumite cercuri interesate. Iredentele ungară, rusă, ucraineană și bulgară au fost documentate că lucrează „continuu și solid” în România, astfel încât pentru anihilarea acestora erau necesare dovezi certe. Din datele deținute s-a constatat că iredentele lucrează foarte mult prin preoți și învățători, care sfătuiesc pe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mare intensitate” să activeze în această direcție. De la granița de vest, agenții I.G.J. au obținut date de interes, care au completat tabloul general de informații alcătuit de structurile cu atribuții exclusive pe acest palier. Astfel, de la 15 ianuarie 1937, leventiștii ungari au primit pentru instrucție ofițeri și subofițeri activi, până la acea dată cu acest lucru fiind însărcinați învățătorii din localitățile rurale. În apropierea comunei Elek, lângă granița cu România, se afla o fabrică de cărămidă, întinsă pe o suprafață de circa

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Studiile elaborate în anii ’30 au abordat, complex și profund, situația militară a țărilor vecine și nu numai, dovedind o profesionalizare și în această direcție. Au fost expediate beneficiarilor legali, printre altele, studii privind organizarea armatei albaneze, a aviației militare ungare, a armatei germane, a celei turce și a celei spaniole. Alături de Centrele de Informații din București, Iași, Chișinău, Cernăuți și Cluj au fost înființate, în 1936, structuri contrainformative teritoriale, denumite Birouri Statistice Militare. Pentru o bună funcționare în raport cu organizarea și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de o parte și de alta a graniței a populației din zona de frontieră și întărirea măsurilor contrainformative în rândul locuitorilor minoritari din Cadrilater. Tot în domeniul contrainformativ a fost documentată și activitatea de spionaj desfășurată de serviciul de spionaj ungar în perioada 1919-1929, într-un studiu, care a dedus organizarea generală, persoanele recrutate, metodele și mijloacele utilizate etc., iar datele au stat la baza planurilor operative de siguranță militară a Transilvaniei. Totodată, agenția telegrafică ungară „Duna Posta” a fost documentată

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
desfășurată de serviciul de spionaj ungar în perioada 1919-1929, într-un studiu, care a dedus organizarea generală, persoanele recrutate, metodele și mijloacele utilizate etc., iar datele au stat la baza planurilor operative de siguranță militară a Transilvaniei. Totodată, agenția telegrafică ungară „Duna Posta” a fost documentată ca o antenă a serviciului de informații ungar, care a adunat știri din statele vecine și le-a transmis în toată lumea, ca bază a revizionismului și atragerea de noi simpatizanți la obiectivul urmărit. Efectele acestor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a dedus organizarea generală, persoanele recrutate, metodele și mijloacele utilizate etc., iar datele au stat la baza planurilor operative de siguranță militară a Transilvaniei. Totodată, agenția telegrafică ungară „Duna Posta” a fost documentată ca o antenă a serviciului de informații ungar, care a adunat știri din statele vecine și le-a transmis în toată lumea, ca bază a revizionismului și atragerea de noi simpatizanți la obiectivul urmărit. Efectele acestor știri subversive au creat în România „ură, dezgust și dispreț” în rândurile minoritarilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
astfel încât agenția „Duna Posta” și-a trimis informatori principali în Cluj, Oradea, Tg. Mureș, Arad și Timișoara, aceștia având, fiecare, o echipă de informatori care îi alimentau cu știri reale sau deformate, acestea urmând a fi «prelucrate» în folosul cauzei ungare. Informatorii principali au fost chemați la Budapesta, unde li s-a pus în vedere să obțină „cu toată stăruința” date asupra economiei românești, asupra eventualelor concedieri de minoritari din funcții publice, despre proiectele de infrastructură feroviară și construcția de noi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
aflau într-o strictă observație a organelor contrainformative locale, care le urmăreau activitatea și le cenzurau materialele care nu corespundeau realității. Într-un alt material elaborat de Secția a II-a Informații și Contrainformații a fost analizată evoluția mișcării revizioniste ungare după Pacea de la Trianon, care s-a extins în Franța, Marea Britanie, Italia, Spania și S.U.A., unde a câștigat numeroși adepți la nivelul claselor conducătoare. Politicienii unguri, „fără nici un pic de jenă” au căutat să acrediteze dreptatea cauzei lor, au întreținut

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
țări s-ar afla în război. Prin propaganda desfășurată, toate organizațiile și mișcările politice, economice și culturale au promovat restaurarea Ungariei Mari și au considerat situația de după 1918 drept una provizorie. Serviciul Secret a concluzionat activitatea desfășurată de structurile specializate ungare în România astfel: 1. Ungaria întreține în România un serviciu de spionaj militar, politic și economic care caută să pătrundă în toate instituțiile statului. Populația minoritară, în mod special maghiarii, „dau cel mai mare concurs” la aceste acțiuni, pe care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pentru informare și armonizarea măsurilor întreprinse în comun. La sfârșitul lunii mai 1936 inspectorul Vintilă Ionescu, șeful Corpului Detectivilor a discutat cu Mihail Moruzov și au stabilit ca Serviciul Secret de Informații „să intensifice” acțiunea contrainformativă în mediile italiene, sovietice, ungare și bulgare din România și, mai ales, din București, ca măsură de prevedere față de serbările de la 8 iunie 1936. La 3 iunie 1936, Prefectura Poliției Capitalei - Serviciul Poliției Sociale și al Informațiilor a emis Ordinele de Serviciu nr. 1686 și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de revendicări față de guvernul de la București se confirma, cu specificarea că, dacă România nu va fi de acord cu cererile primite „va fi imediat atacată din mai multe direcții, de forțele maghiare ajutate de voluntarii germani și italieni”. Totodată, armata ungară era considerată foarte bine echipată și înzestrată - „cu tot ce tehnica militară modernă are până acum” - astfel că nu era exclusă posibilitatea unui atac puternic care, în scurt timp, să ocupe întreg Ardealul. Tot un răspuns afirmativ s-a obținut

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pe teren. La 9 aprilie 1940, un referat al D.G.P. a precizat că, la 14 octombrie 1939, a fost descoperită o organizație teroristă maghiară la Satu-Mare, cu misiuni subversive în statul român și a ajuta, la un moment propice, trupele ungare să pătrundă în Transilvania. Au fost arestați 200 membri în toată Transilvania și a fost confiscat un bogat material militar (arme, muniții, explozibil etc.). Ca și la structurile comuniste ilegale, organizația a fost alcătuită pe principiul celulelor, fiecare membru „avea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din Carei a arestat, în urma unei informații, pe un cetățean care a intenționat să treacă fraudulos granița în Ungaria. Cu prilejul cercetărilor, acesta a fost identificat în persoana lui Zoltan Sinkovits, dovedit ca agent de legătură al serviciului de spionaj ungar. Acesta a declarat că se afla în relații cu un prieten fugit din România în 1939, care l-a pus în legătură cu un nucleu subversiv din Șimleul-Silvaniei, a cărei misiune era distrugerea podurilor de cale ferată, șoselelor, a liniilor telefonice și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
interdicție și 2000 lei amendă; Maly Carol, trei ani închisoare corecțională, cinci ani interdicție și 1000 lei amendă. Având în vedere pierderile teritoriale din vara anului 1940, D.G.P.S.S. a înființat Grupa Teritoriilor Ocupate, cu misiunea de a identifica elementele sovietice, ungare sau bulgare „cu misiuni speciale” și descoperirea rețelelor de spionaj care activau, mai ales, în regiunile cedate. Șeful Grupei a fost numit comisar Casian Gheorghiu, care avea în subordine patru echipe: 1. Echipa Basarabiei, condusă de comisar-ajutor Alexandru Demetrian și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Titeanu și Viorel Virgil Tilea în mediatizarea vizitei în Marea Britanie, întrucât ziarul „Times” ar fi neglijat „voit” prezența monarhului român, „Daily Expres” a publicat articole contra regelui Carol al II-lea, iar „Daily Mail” a tipărit o hartă cu revendicările ungare față de România. Înlăturarea generalului Ion Antonescu de la comanda Corpului 3 Armată a fost un prilej de comentarii și zvonuri, culese și sintetizate de agenții Corpului Detectivilor. În cercurile apropiaților săi, s-a răspândit știrea că înlăturarea a avut loc din cauza

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
2. ing. Hexner Bela (str. Nicolae Iorga nr. 12) se ocupa „numai” cu spionajul industrial, fiind specializat în domeniul fabricilor și minelor din România, pentru care era remunerat cu 6000 pengö pe lună. 3. Zoltan Barry (domiciliat în sediul Consulatului ungar), fost funcționar al căilor ferate ungare (până în 1918), păstrat în funcție de regimul românesc, însă îndepărtat în urma refuzului de a depune jurământul de credință față de statul român. Obiectivele sale erau supravegherea și obținerea de date asupra infrastructurii feroviare, comunicațiilor și dezvoltarea transporturilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Iorga nr. 12) se ocupa „numai” cu spionajul industrial, fiind specializat în domeniul fabricilor și minelor din România, pentru care era remunerat cu 6000 pengö pe lună. 3. Zoltan Barry (domiciliat în sediul Consulatului ungar), fost funcționar al căilor ferate ungare (până în 1918), păstrat în funcție de regimul românesc, însă îndepărtat în urma refuzului de a depune jurământul de credință față de statul român. Obiectivele sale erau supravegherea și obținerea de date asupra infrastructurii feroviare, comunicațiilor și dezvoltarea transporturilor. Acesta a fost catalogat ca fiind

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
problemele informative/contrainformative specifice, dar și cele colaterale, de colaborare cu alte autorități sau cu populația. O importantă directivă în acest sens îl reprezintă Ordinul Circular nr. 32.943 din 12 decembrie 1939, care s-a referit strict la acțiunile ungare pe teritoriul românesc, cu scopul de a provoca „aceleași stări” ca în Cehoslovacia în toamna anului 1938 și primăvara anului 1939. Pretextul oficial aflat «la modă» în perioada respectivă a fost protecția conaționalilor și a avutului acestora, însă anterior a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
A doua linie a urmărit sabotarea autorităților prin neplata impozitelor, sustragerea de la rechiziții și chiar distrugerea unor bunuri de interes economic. 3. O acțiune teroristă, pentru a produce panică, neîncredere în autoritatea statului și distrugerea capacităților de reacție armată. Planurile ungare au prevăzut înarmarea populației civile minoritare și organizarea acesteia pentru a ataca armata română, organizarea de asasinate și atentate asupra militarilor români „ori de câte ori împrejurările permit”, distrugerea lucrărilor de interes militar și atacarea frontierei pe timp de noapte, în scop de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Situația politică din țară a fost speculată prin intermediul Legației Ungariei de la București, care a susținut curentul autonomist inițiat de românii ardeleni și a transformat Comitetul Național al Maghiarilor din România într-un instrument dirijat de la Budapesta. În concordanță cu planurile ungare, dar mergând mai departe, președintele N.S.D.A.P. România, Arthur Konradi, a elaborat un plan de dezmembrare a țării. Conform acestuia, România trebuia împărțită între Ungaria, Bulgaria și noul „stat vasal” Ucraina, toate acestea fiind apoi recunoscătoare celui de-al III

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost ușor de câștigat prin promisiunile agenților unguri. O altă etapă în planul Budapestei a fost declanșarea unei acțiuni teroriste, care și-a propus compromiterea ideii de autoritate a statului cehoslovac și crearea unor condiții favorabile pentru intervenția armatei regulate ungare în scopul apărării minorității maghiare. Bandele teroriste au fost alcătuite din unitățile de asalt ale Organizației naționaliste „Nylos Keresztek” (Crucile cu Săgeți) și din diferite societăți sportive (tir, vânătoare etc.), fiind conduse de ofițeri activi și de rezervă din armata

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
parte, printre alții, militarii unguri de la pichetele de graniță din zona Uraj-Domhaza. Succesul inițial s-a bazat pe surprindere și a fost amplificat de panica răspândită de agenții infiltrați anterior, care au lansat zvonuri privind iminența unui atac al armatei ungare. Două plutoane maghiare, aflate pe direcția principală de atac, au ajuns până la calea ferată Feled-Rima-Szecs, unde au fost oprite de grănicerii cehoslovaci din Kaczago-Puszta. În cursul schimbului de focuri, teroriștii au pierdut 51 de oameni, dintre care 8 morți, 18

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pierdut 51 de oameni, dintre care 8 morți, 18 prizonieri și 25 de răniți. De remarcat că, în retragere, atacatorii au folosit un truc care a reușit complet. Ei s-au prefăcut că sunt militari cehoslovaci, care înaintează spre frontiera ungară, înaintând în salturi și trăgând focuri de armă contra unui inamic imaginar, până când au ajuns pe propriul teritoriu. În acest fel, două posturi de grăniceri cehoslovace, care puteau interveni pentru lichidarea totală a bandei, nu au atacat întrucât au considerat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]