4,164 matches
-
nu-i așa? Mi l-a cumpărat mătușă-ta Sylvia, Îi răspunse Ronnie conducând-o În bucătărie unde, pe bancă, se afla o tavă cu o pulpă de miel friptă pe jumătate. Vin și eu imediat. Trebuie să termin de uns friptura. Taică-tău ascultă muzică. Cred că nu te-a auzit când ai venit. Ronnie luă un polonic și Începu să toarne sos peste carnea de miel. —Servește-te cu vin. Ruby Își turnă merlot Într-un pahar, trăgând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
O fată se apropie de mine să-mi ia comanda. Are o față turtită, un șorțuleț cu dungi, o tavă sub braț. Este ultima femeie din povestea asta. 1 Persoană acuzată în timpul ciumei de la Milano, din 1630, că răspândește boala ungând ușile caselor, bisericilor etc. cu materii infectate (n.tr.). 1 Pieptănătură făcută cu ajutorul unor codițe false. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Mazzantini.doc PAGE 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
s-a dovedit foarte curând a fi un idiot narcisist. Un adevărat armăsar În pat, dacă Înțelegi ce vreau să spun. Poate o să te amuze să auzi că cineva și-a băgat În cap că femeile se excită dacă le ungi stomacul cu miere. Imaginează-ți. Pe scurt - doar un copil smintit. Nu ajungea nici măcar la degetul mic al bunului meu soț. Fima Îi comadă din proprie inițiativă Încă o votcă și, cedând foamei, Își luă la rândul lui Încă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
genunchiul Între genunchii ei, ca un om satisfăcut. Dar În viitorul foarte apropiat va descoperi că și tânăra iubită poartă un tampon igienic În chiloți, și ea folosește deodorant ca să atenueze mirosul transpirației și al altor secreții, și ea se unge În fața oglinzii cu tot felul de creme grase și poate că se culcă alături de el noaptea cu părul plin de bigudiuri, Întocmai ca nevastă-sa. Și ea Își atârnă sutienele la uscat pe bara perdelei de la duș, iar din ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
deja un mucegai verzui, cutii cu sardele deschise. Și atacă rafturile și sertarele cu o cârpă muiată În detergent. Fima Își tăie Între timp câteva felii groase din pâinea gruzină, neagră și aromată, pe care i-o adusese Nina, le unse cu straturi de gem și Începu să mestece cu poftă. În tot acest timp, Îi ținu un discurs despre Învățămintele pe care trebuie să le tragem din căderea partidelor de stânga din Anglia și Scandinavia, de fapt, din Întreaga Europă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ne vom opri la mine. Nu fi trist. 23 Fima a uitat ce-a uitat Fima se Întoarse În bucătărie. Înghiți una după alta Încă patru felii groase din pâinea gruzină, neagră și proaspătă, pe care i-o adusese Nina, unse cu dulceață de caise. Ministrul apărării spuse: Vă sfătuiesc să nu recurgeți la tot felul de scurtături dubioase. Dar pronunță greșit ultimul cuvânt. Fima, cu gura plină de pâine cu dulceață, Îi răspunse: Iar noi te sfătuim să nu intri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și sigur pânza peste rană, ca seva vieții să rămână acolo pentru ziua în care la porțile Troiei soarta se va împlini. Penița de oțel trebuia s-o ții în gură un timp, înainte de a o fixa în toc. Era unsă cu grăsime și nu lăsa cerneala să se lipească de ea. Apoi o cufundai în călimară; un ultim moment de reflecție și vârful peniței zgâria forme învățate care ticluiau cuvinte și fraze. Simțeam cocoașa plăcut dureroasă de la degetul mijlociu, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
grădina și terasa în partea dinspre vale și stradă, mai avea și o altă intrare la garaj, situată ceva mai sus, unde Onkel Ralph putea fi găsit cel mai des. Dăduse jos caroseria laterală a Vespei, meșterea la motor, îl unsese bine, spunea că de Paști fusese din nou „jos“, nu, nu singur, dar în vara asta vor merge cu un Alfa Romeo, un coupé sport pe care tocmai și-l comandase, la mare. Avea să ne arate pozele din vara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pentru un dispozitiv de purtat bebelușul. Se îngălbeni. De fapt, nu am mai vorbit cu Lisa de când m-a dat afară. Mi-am petrecut ultimele zile gândindu-mă. —La Lisa, sper? Am luat un croasant și am început să-l ung cu unt din belșug. —La tine, de fapt. La noi. Am lăsat din mână croasantul, pierzându-mi apetitul brusc. —La mine? La noi? Nu aș fi spus nimic, sincer, dar când Mark mi-a spus că e sigur că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
roșu și abundent, din gura fetei în ligheanul de tinichea, ca din beregata unui porc înjunghiat. Era fercheș bărbierul. Cam mărunțel la trup, dar mereu proaspăt bărbierit și dat cu pudră multă. Avea o mustață galbenă, adusă covrig, cu vârfurile unse cu cosmetic și lipite de pomeți, până lângă aripile nărilor. Buza de sus descoperită, părea umflată de o permanentă durere de dinți. Niște ochi mobili, mari și albaștri, sprâncene vagi și părul acajù isprăvit cu un moț pe sprânceana dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
bestie, pe care o ling și o scuip și în al cărei sex aș vrea să-mi putrezească inima, după ultima ei bătaie. Căci ea nu e ca Zitta, care nu miroase a nimic și simte totuși dorința să-și ungă trupul cu mirodenii. Femeia cu carnea dulce miroase ca ugerul vacii în timpul mulsului, ca laptele crud și cald încă în hârdăul înspumat, ca iuțeala bălegarului și acreala pișălăului proaspăt căzut de sub rădăcina cozii. Când Peppa se lăsă pe spate, ridicându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
În memoria lui Ernest Bramah I „Asta-mi mai lipsea! Un japonez cu o bicicletă pe nas“, și-a zis Parodi În gând, dar aproape cu glas tare. Fără să lase din mână nici panamaua, nici umbrela, doctorul Shu T’ung, obișnuit cu acel modus vivendi caracteristic marilor ambasade, a pupat mâna deținutului din celula 273. — Veți Îngădui, oare, ca un corp străin să profite de această prestigioasă bancă a domniei voastre? l-a Întrebat apoi Într-o castiliană desăvârșită, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
corp străin să profite de această prestigioasă bancă a domniei voastre? l-a Întrebat apoi Într-o castiliană desăvârșită, dar cu o voce de pițigoi. Patrupedul e din lemn și nu se va plânge. Odiosul meu nume e Shu T’ung și sunt, chiar dacă toți mă iau peste picior, atașat cultural la Ambasada Chinei, o peșteră de mai mare râsul și Întru totul nesănătoasă. Am spart de-acum, cu istoria mea ca nuca-n perete, cele două urechi negrăit de fine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nostru, diplomatul, nu s-a Înfățișat personal aici În celulă Îmboldit doar de simpla plăcere, nespus de lăudabilă, de altfel, de a-și prezenta omagiile. Intuiția mea, de multă vreme proverbială, Îmi șoptește că actul de prezență al doctorului T’ung nu-i lipsit de o oarecare legătură cu insolita omucidere din strada Deán Funes. Ha, ha, ha! Punct ochit, punct lovit! Dar nici că mă culc pe lauri; pornesc și a doua ofensivă, căreia Încă de pe acum Îi profețesc izbânzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de a aduce critici vorbirii biblice, din belșug Înluminată cu predici și parabole; dar Îndrăznesc să bănui că domnia voastră veți prefera un compte rendu Întocmit de mine, numai nervi, mușchi și oase, puhavelor metafore ale clientului meu. Domnul Shu T’ung și-a recăpătat glasul și a continuat molcom: Copiosul coleg al domniei voastre glăsuiește cu tot atâta elocință ca și oratorul care se fudulește cu dublul său șir de dinți din aur. Reînnod șirul Îndrăcit al istorisirii, ca să vă fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pământ ale reavănului Ling-Kiang. În locul tău, eu aș lăsa baltă caligrafiile și podoabele, i-a retezat-o detectivul. Vorbește-mi de oamenii din casă. — Actorul bun nu intră În scenă Înainte de a fi Înălțat teatrul, i-a replicat Shu T’ung. Mai Întâi, reducând totul la absurd, vă voi zugrăvi casa; apoi, voi Încerca zadarnic să vă fac palidul și grosolanul portret al celor care o locuiesc. — Însoțească-te vorbele mele de Încurajare, a spus cu Înflăcărare Montenegro. Casa din strada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sans dire, la vremurile dinaintea incendiului - e căminul familiei, un at home inviolabil al mostrei de Extrem Orient aduse În Capitala Federală cu toate harurile și primejdiile presupuse de un transplant. — Elevii Încearcă Încălțările maestrului, a exclamat doctorul Shu T’ung. După triumful privighetorii, urechile acceptă și primesc butucănosul cântec al raței. Domnul Montenegro a zugrăvit casa; limba mea nedibace și greoaie va schița personajele. Fotoliul de onoare Îl rezerv pentru Madame Hsin. — M-ați invitat la propriul meu joc, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
tristă demnitate, barbă neagră de profet și statură interșanjabilă cu a mea. — Neîntrerupta frecventare a elefanților nu-i mai Îngăduie ochiului perspicace să zărească nici chiar musca cea mai de râsul lumii, a opinat pe nepusă masă doctorul Shu T’ung. Observ, și mă hlizesc de plăcere, că neizbutitul meu portret nu aduce nici un soi de prejudiciu galeriei domnului Montenegro. Dar, dacă vocea unui crustaceu numește ceva, eu Însumi am pătat cu propria mea prezență edificiul din strada Deán Funes, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
asemenea glasuri nepământești, se informează, Își pune probleme, Întreabă. Mărturisesc că pe mine mă atrage al treilea personaj: acel jemenfoutiste care părăsește cadrul istorisirii Într-o trăsură deschisă e și el o enigmă interesantă. — Domnilor, a continuat molcom Shu T’ung, Înmâloșata-mi istorioară a ajuns la memorabila noapte dân 14 octombrie. Îmi Îngădui să o consider memorabilă, pentru că burdihanul meu prost crescut și Învechit nu a știut să aprecieze porțiile duble de terci care erau Însăși decența și singurele merinde de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
tezaurul creol, sunt din tot sufletul de acord cu doctorul: pe culmea unei haute cuisine, galul nu recunoaște că ar avea rivali. — Pe 15, doi caralii de la poliția secretă m-au trezit În persoană, i-a dat Înainte Shu T’ung, și m-au invitat să le țin de șase până la solidul Sediu Central. Acolo am aflat ceea ce domniile voastre știți de-acuma; Îngrozit de neașteptata mobilitate de care dăduse dovadă Fang She, afectuosul Nemirovsky se năpustise În casa din strada Deán
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Dar mă opresc aici: păstrez pentru viitor clipa anticipării și dăltuirii În piatră a indiciilor pe care le-am cules. — Cu neostoita nădejde că În viitorul domniei voastre se va crăpa odată și-odată de ziuă, a intervenit Shu T’ung, reînnod aici firul umilei mele istorisiri. Când Tai An a dat buzna teafăr și nevătămat În casa din strada Deán Funes, vecinii indolenți, ce dormeau ca tomurile clasice care burdușesc o bibliotecă rectilinie, nici nu l-au zărit barem. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Purta o pălărie neagră de pai și un parpalac alb. — Foarte bine*, a spus Parodi. Dacă nu găsești nici un inconvenient, Îți voi povesti ce știu și ce nu știu despre afacerea din strada Deán Funes. Compatriotul tău, doctorul Shu T’ung, azi absent, ne-a Înșirat o istorie lungă și Încâlcită, din care am presupus că, În 1922, un eretic a furat juvaerul care Împodobea statuia cum nu se poate mai făcătoare de miracole pe care știți să o venerați În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
puteți ști. Iar eu vi le voi aduce la cunoștință. După plecarea tuturor, eram convins că talismanul era ascuns În casă. Nu l-am căutat. I-am cerut consulului nostru să mă repatrieze și i-am dat doctorului Shu T’ung vestea călătoriei mele. Cum era de așteptat, el i-a Împărtășit-o fără Întârziere lui Tai An. M-am dus, am lăsat cufărul pe Yellow Fish și m-am Întors acasă. Am intrat prin maidan și m-am ascuns. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
doamna Mariana, dacă io am zis că-l Înteresau decât mașinile filmatoare? Farfarello a mușcat țărâna Înfrângerii! Ai să crezi că, Între puhoiu dă stele, io ieram ca ăla de-a Înghițit lături uscate. Fugi d-acilea. Mandea mi-am uns bostanu cu ulei și l-am pus la treabă de nu părea scăfârlie, ci ventilator cu galibardă Borsalino. De mă vedeai, cu bidineaua la două mâini, că dam curs la un libret pă cai mari, unde să profila o pătăranie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lu „citiți, puah!“. Toți voia să nu lectureze, da inegzorabilu Zet ballet a favorizat-o pă doamna Mariana, care s-a pus pă buchisit Întrepestiv, c-un firicel dă glas care În fiecare clipă să perdea iar. Farfarello, care-i uns cu alifie dă amușinat, a tret să prezante comunicarea: — PÎn glasu lu doamna Ruiz Villalba, pluș și cristal, cea mai oribilă hărmălaie ie tranzitabilă. Ierarhia, destincția născută, rangu, frumusețea, dacă vreți, Îndulcește pilula și ne face să Înghițim orce lături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]