6,013 matches
-
o vărsare, nu urmează niciodată drumul cel mai scurt, adică acela drept. În acord cu o altă drăcărie de-a mea, o lume entropică adică, el trasează un soi de sinusoidă, ca și cum ar vrea să prelungească contactul dintre apă și uscat, tinzând spre un fel de omogenizare În care nu mai există nici una nici celălalt. Societatea ne dă alt exemplu, din păcate prea recent pentru voi, românii: Ce poate Însemna alternanța stânga-dreapta dintr’o democrație de doar 11 ani, decât tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cărate În sărata mare, nu Întoarse Îndărăt. Cum adică? Pentru că planta, În excesul ei de zel, alimentat „en gross“ de Soare, tot dizolvă din roca mamă de sub sol, mai mult chiar decât Îi trebuie. E o lege a Naturii, că uscatul, dizolvat ori barem mobilizat, trebuie cărat În mare, umplând-o până ce s’ar ajunge la o Terră absolut sferică. Că asta e o muncă de Sisif, căci Terra ripostează nelăsându-se netezită ca o bilă de rulment, e o altă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
hoțul e cu un păcat, iar păgubașul cu două, și Natura plătește cu o dublă degradare: aceea inerentă obținerii energiei, dar și perturbarea procesului de mânare a sărurilor În Ocean, știe ea din ce motive. Și, cum acestea rămân pe uscat, și acolo unde nu trebuie, nu ca sarea În bucate, zicala capătă o corecție, păgubașul alegându-se cu trei păcate. „Meridian“, 6 septembrie 2002, ora 12,49 8. Per pedes, apostolorum Mai bine Înainte decât după război să-mi manifest
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pună mâna cu armele pe acel oraș aurit... Au Încercat marea cu degetul, căci pe atunci veneau cu bărcile, știind naviga... Dar, după ce Între ei și Constantinopol, stăpânind țărmul nordic al mării, s’au interpus tătarii, au luat-o pe uscat. Dreptu-i, se și Încuscriseră cu acei oameni ai stepei, ce fugeau de apă ca pisica, mai ales după pățania cu debarcarea În Japonia, din 1281... Și, dacă tot au ales calea uscatului, rușii ne-au devenit curând „oaspeți“, căci pe la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
s’au interpus tătarii, au luat-o pe uscat. Dreptu-i, se și Încuscriseră cu acei oameni ai stepei, ce fugeau de apă ca pisica, mai ales după pățania cu debarcarea În Japonia, din 1281... Și, dacă tot au ales calea uscatului, rușii ne-au devenit curând „oaspeți“, căci pe la noi trecea drumul cel mai scurt. Trebuie să mărturisesc, În paranteză, că au Încercat și drumul Caucazului de trag și acum ponoasele cecenii, osetinii, gruzinii, armenii... -, desigur ca să fie siguri. Aveau destui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al doilea război mondial, oferindu-le și mijloacele necesare, i-a lămurit deplin asupra acestui adevăr. Dezvoltarea aviației, apoi a rachetelor (cu sprijinul logistic al sateliților) i-a făcut pe ruși să aleagă calea aerului, după apa Evului mediu și uscatul epocii moderne. Fie doar și numai aviația anilor ’40 ne-a lăsat vestul Moldovei, deși România fusese din nou ocupată... Și, În contextul progresului militar, ce Înseamnă Crimeea, decât un portavion insabordabil În Marea Neagră, la 600 km de Strâmtori? De
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pățește ca măgarul lui Buridan: până să se decidă pe care peștișor să-l Înșface, bancul e departe, iar el rămâne flămând dacă nu se răzlețește vreun peștișor prostuț. Pe planeta noastră, albastră de atâta apă, un ocean În care uscatul e mai degrabă insular, avem ceva „rechini“. Cel puțin doi, Între care Europa e obligată să-și adune Într’un „banc“„peștișorii“, adică țările. Ce nu poate aduna va ajunge desigur prânzul rechinilor. Un pește, cu ghilimele, dar mare? Nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a-l conserva sănătos și a-l consuma, cum spun nutriționiștii astăzi, pe principii active. Și se apuca Maia să-l curețe, să-l spele bine, îl săra și-l înșira apoi pe ață groasă, punându-l în final la uscat. Stătea pe sârmă sus, ferindu-l de animăluțe hrăpărețe, una-două zile, după care îl depozita în beci. Se foloseau bucăți de pește desărat doar atunci când erau dezlegări la pește și se putea mânca necondiționat. Rasolul cu sorceag (zeamă de roșie
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
hotărât mobilizarea tuturor elementelor disponibile, alcătuind o armată ce cuprindea 32 divizii de infanterie, 4 și 1/3 divizii de cavalerie, 4 brigăzi mixte de munte, una brigadă motorizată, una brigadă fortificații și alte unități și formații ale forțelor de uscat, ale aviației și marinei. Primul pas făcut de guvernul român, la recomandarea regelui, a fost acela de apropiere de Germania, prin semnarea Acordului petrol armament, la 27 mai 1940, a cărui semnare a fost amânată mai multă vreme, prin care
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fapt ea s-a comportat diferit în timpul călătoriei noastre. Cea care era nervoasă și căreia repede îi sărea muștarul, acum probabil nemaiavând stresul de la serviciu, eliberată de solicitările activității ei, se simțea relaxată și bine dispusă. Îmi aranjam hainele la uscat mărturisindu-i. Sper că acest incovenient să încheie șirul neplăcerilor noastre. Pe când îmi doream de acum încolo să ne meargă mai bine, numai ce-o aud: ─ Mamă, și hainele mele sunt ude, dar nu-i nimic le întindem la uscat
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
uscat mărturisindu-i. Sper că acest incovenient să încheie șirul neplăcerilor noastre. Pe când îmi doream de acum încolo să ne meargă mai bine, numai ce-o aud: ─ Mamă, și hainele mele sunt ude, dar nu-i nimic le întindem la uscat, se consola ea. Dintr-o invidie ascunsă, dintr-o prostie, sau nu știu de ce, dar mă bucuram că și ea trecea prin aceeași situație. Am întins rufele la uscat, i-am anunțat pe-ai noștri din țară că am
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
mele sunt ude, dar nu-i nimic le întindem la uscat, se consola ea. Dintr-o invidie ascunsă, dintr-o prostie, sau nu știu de ce, dar mă bucuram că și ea trecea prin aceeași situație. Am întins rufele la uscat, i-am anunțat pe-ai noștri din țară că am ajuns nu chiar bine, am mâncat pe balconul apartamentului admirând stațiunea așa cum se prezenta ea în splendoarea serii. În față se vedeau colinele întunecate ale Olimpuui și-ale altor munți
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
acestei cărți să i se atribuie intenții denigratoare". Cu intenție, fără intenție, contează rezultatul final, pe care îl anticipează ilustrația copertei "Venus ieșind din mare". E-o pictură cu tâlc a modernului Raphaelle Peale: ascunsă după un cerșaf întins la uscat, din Venus rămâne vederii un braț, ceafa și laba unui picior. Cam asta ar fi, se sugerează, proporția vizibilului și viabilului din literatura română! Negrici are și n-are dreptate. Sedus și luat de valul propriei demonstrații, se încrâncenează și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
decât orice membru al dinastiei Krupp. Și i-a depășit pe toți laolaltă. În ce sens? În mai multe, chiar în foarte multe privințe. Astfel, a realizat, în total, 355 de invenții. A inventat dinamita. Minele de apă și de uscat. Praful de pușcă fără fum. O mare diversitate de sisteme de alarmă. Zeci de invenții în domeniul telecomunicațiilor, materialelor sintetice. Dinamita a revoluționat, a accelerat mineritul. A impulsionat construcția de șosele ultramoderne. A furnizat mijloace extraordinare pentru realizarea tunelurilor. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cu ai săi colegi, ajunși prin el, celebri Trăsnea și Oșlobanu. E greu de explicat ce anume a generat această densitate unică de personalități, nemaiîntâlnită nicicând în alte localități? Oare nu cumva vestitul iarmaroc de Sfântul Ilie, vara, "portul de uscat", "Leipzigul" comercial al Moldovei, care aduna negustori și cumpărători din toate statele vecine, aventurieri, samsari, cămătari, bancheri, comedianți și vagabonzi, scamatori și izvoditori de snoave și întâmplări, câte-n lună și-n stele, care curgeau buluc, odată cu banii ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
merit și faptă. Era convins că, dacă nu poți face din oamenii din subordine un colectiv sudat, închegat, unitar, oricât ai fi de pregătit, oricâtă voință și inițiative ai avea, singur, nu poți face nimic. Te zbați ca peștele pe uscat. Numai acționând unitar, în aceeași direcție, într-un gând, puteai muta munții din loc. Era decis să-i trateze pe oameni imparțial, egal, ca și când fiecare colaborator i-ar putea deveni, în viitor, un potențial înlocuitor și conducător. Dar, câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
grupuri pe lângă ziduri. Undeva În capul bulevardului sunt soldați În uniforme verzi și albastre și negre, infanteriști, marinari, pompieri, grăniceri, parașutiști, pompieri, scutieri, un popor numeros Înarmat cu toate neamurile de armament și echipat pentru a Înfrunta inamicul și pe uscat și pe apă și-n aer, dar peste tot se aud glasuri care spun că nu vor avea curaj să tragă În popor. Trag cu muniție de manevră. Vor să ne sperie doar. E doar un decor adus de dictator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de curățire de rămășițele fasciste, adică elita intelectuală, sub controlul sovietic, se suprimau treptat toate instituțiile statului cu caracter democratic. Academia Națională trebuia să se transforme în Instituție de Stat. Astfel, Tr. Săvulescu, însărcinat de C.I.Parhon, despărțea apele de uscat, trecutul de viitor... Academicienii vor îmbrăca zeghea și vor purta lanțuri până vor sfârși în închisori, torturați de conaționalii lor... Călăul născut din propriul popor. Ei erau „Trădătorii de neam”, așa i-au numit comuniștii. Pe lângă retragerea titlurilor, și radiați
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
am văzut-o la Moethia, colonia locuită de fenicieni dincolo de Trapani, în direcția opusă muntelui Eryx. Insula mea însă, spre deosebire de aceea, e înconjurată de apă dulce și e situată lângă mare. Între mare și lac se întinde o fâșie de uscat de vreo sută de pași. Suflete Simt că e cam mare aglomerație de suflete pe-aici. Plutesc libere pe deasupra și se ceartă-ntre ele, așteptând să ocupe noi corpuri. Cu toate acestea, străinilor ca mine le impun să se întoarcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
vedeam pe o latură corăbiile albe ce intrau în port, tăind albastrul mării și, de cealaltă parte, mă atrăgea verdele pădurilor întinse, bântuite de lupi, ce înconjurau Tomisul. La nord se întindea lacul, paralel cu țărmul mării. În jurul lacului, către uscat, se ridicau multe case; era, desigur, zona cea mai locuită, despărțită în mai multe sate. Mi-a fost permis să pot vizita orice zonă a orașului, fiindcă autoritățile mă considerau inofensiv. Am rămas impresionat de ospitalitatea și amabilitatea oamenilor (păstori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și nebrevetați, într-un număr proporțional cu mărimea echipajului și cu durata normală a voiajului. Aceste facilități trebuie, pe cât posibil, să fie localizate astfel încât să fie ușor accesibile. 7. Trebuie prevăzute următoarele facilități: a) mașini de spălat; ... b) mașini de uscat sau camere de uscare încălzite și ventilate adecvat; și ... c) mașini de călcat și panouri de călcat sau dispozitive similare acestora. ... Articolul 9 1. La navele de 1.600 tone sau mai mari vor fi prevăzute: a) un compartiment separat
CONVENŢIE nr. 133 din 30 octombrie 1970 privind cazarea echipajelor (dispoziţii complementare)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126756_a_128085]
-
pe căile navigabile interioare între porturile părților, precum și folosirea rutelor maritime și a căilor navigabile interioare ale părților, atunci când se transporta în tranzit mărfuri din țări terțe, și vor înlătura dificultățile în acest domeniu; ... b) vor garanta accesul liber pe uscat la transportul multimodal fără a prejudicia legislația părții gazdă. 2. Prevederile acestui articol nu vor aduce prejudicii dreptului navelor aparținând țărilor terțe de a participa la transportul între porturile părților. Articolul 6 Părțile vor acorda, în conformitate cu legislația lor în vigoare
ACORD MULTILATERAL DE BAZA din 8 septembrie 1998 privind tranSportul internaţional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126763_a_128092]
-
și nebrevetați, într-un număr proporțional cu mărimea echipajului și cu durata normală a voiajului. Aceste facilități trebuie, pe cât posibil, să fie localizate astfel încât să fie ușor accesibile. 7. Trebuie prevăzute următoarele facilități: a) mașini de spălat; ... b) mașini de uscat sau camere de uscare încălzite și ventilate adecvat; și ... c) mașini de călcat și panouri de călcat sau dispozitive similare acestora. ... Articolul 9 1. La navele de 1.600 tone sau mai mari vor fi prevăzute: a) un compartiment separat
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
termică contract energia termică în instalațiile sale, legate nemijlocit la instalațiile unui furnizor Consumator de tip agricol Consumatorul care folosește energia termică pentru cultivarea legumelor și florilor, pentru creșterea păsărilor și animalelor, pentru fabricile de nutrețuri combinate, pentru stațiile de uscat și granulat furaje �� verzi, stațiile de sortare ouă, fructe și legume, stațiunile de uscat cereale și de condiționat semințe, precum și alți consumatori similari Consumator de tip Consumatorul, cu excepția celui agricol, care industrial folosește, de regulă, energia termică în scopuri tehnologice
DECIZIE nr. 4 din 12 ianuarie 2000 pentru aprobarea contractului-cadru de vânzare-cumpărare a energiei termice din sisteme de alimentare centralizata. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127282_a_128611]
-
Orice stat membru va autoriza intrarea dintr-un teritoriu, pentru care prezenta convenție este în vigoare, a oricărui marinar posesor al unui act de identitate pentru personalul navigant, valabil, în cazul cînd această intrare este solicitată pentru o permisie la uscat, cu durata temporară în timpul escalei navei. 2. Dacă actul de identitate pentru personalul navigant conține spații libere pentru înscrierile corespunzătoare, orice stat membru va trebui, de asemenea, să permită intrarea în vigoare, a oricărui marinar posesor al unui act de
CONVENŢIE nr. 108 din 13 mai 1958 privind actele naţionale de identitate pentru personalul navigant*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127394_a_128723]