2,509 matches
-
morfosculpturi. Cele mai însemnate procese datorită carora relieful raionului Nisporeni se află intr-o continuă dezvoltare sunt procesele exogene: Cel mai mare rol la formarea reliefului contemporan al R.M îi revine eroziunii. Eroziunea se manifestă foarte intens pe versanții vîlcelelor, văilor, dealurilor. Ea apare sub 2 forme: Eroziunea de suprafață - este răspîndită acolo unde relieful are altitudini mai mari și este mai fregmentat. Ea se dezvoltă și pe cîmpiile fragmentate constituite din roci argilo-nisipoase afînate. Teritoriile afectate de eroziunea de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
deoarece solul a fost spălat iar la suprafață a rămas dezgolită roca-mamă de diverse culori. Eroziunea de adîncime - de asemenea are o largă răspîndire pe teritoriul republicii noastre. Ea contribuie la constituirea unor forme de relief negative cum sunt: văile, vîlcelele, rovenele. Versanții inclinați ai hîrtoapelor și proprietățile antierozionale slab pronunțate ale rocilor geologice condiționează o activitate intensă și a eroziunii torențiale. În total 600 km patrați ai versanților hîrtoapelor din codri sunt puternic dezmembrați de rîpe și ravene. Iar o
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
versanților hîrtoapelor din codri sunt puternic dezmembrați de rîpe și ravene. Iar o mare suprafață dezmembrată de ravene îi revine și raionului nostru. În general toate formele eroziunii torențiale pot fi plasate în urmatorul rînd evoluțional: ogașa-ravena-rîpa de versanți-rîpa de vîlcea - sistemul de rîpe. Dezvoltarea în continuare a formelor elementare de eroziune torențială în mai multe cazuri și în timp mai îndelungat poate duce la formarea unor sisteme ramificate de rîpă. Dezvoltarea ogașelor și a ravenelor e un rezultat al erodării
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
intretaierea lor sau în zonele de unire a cîtorva blocuri tectonice. Majoritatea rîpelor aici se dezvoltă destul de activ. Hîrtoapele de pe versanții flancurilor domoale ale blocurilor tectonice sunt mai puțin afectate de rîpe. În cadrul lor întîlnim de obicei cîteva rîpe de vîlcea lungi și cu adîncime redusă (2-4m). Activitatea lor e mai puțin pronunțată. O proprietate caractersitică a rîpelor din codri e că ele străbătînd alternanțe de orizonturi acvifere și impermeabile, au pe fundul lor rîulețe cu un debit de ape mic
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
în fine la crearea unor sisteme integre. Practic toate hîrtoapele sunt străbătute de asemenea sisteme, ce realizează un enorm lucru de retragere din cadrul lor a maselor de roci și sol. De regulă aceste sisteme sunt compuse dintr-o rîpă de vîlcea care intens se ramifică în partea superioară a hîrtoapelor (fig. 3-4). La formarea lor contribuie proprietățile slabe antierozionale ale straturilor geologice, cît și morfologia versanților înclinați cu un caracter centripet. Aceasta duce la concetrarea torentelor elementarea și formarea șuvoaielor mai
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Codrilor -Nisporeni, Călărași, Strășeni și Hîncesti. Termenul dat cît și expresia “s-a ponorît coasta” în localitățile numite sunt așa de răspîndite încît ar merita o circulație mai largă în literatura de specialitate. În urma căderii ploilor torențiale de pe versanții văilor, vîlcelelor, hîrtoapelor, ravenelor se spală și se transformă o cantitate mai mare de material (sol, argilă, nisip, prundiș, calcar, bolovani) care formează torente de noroi. Acest material se acumulează pe fundul ravenelor, hîrtoapelor, luncilor din văile rîurilor, depresiunilor distrugînd vegetația de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
și slab erodate întîlnite mai ales în cîmpiile cu pante domoale, 2) soluri răspîndite pe pantele cu o înclinare de peste 4-6 grade, puternic erodate și cu fertilitatea parțial pierdută (24%). 3) soluri de acumulare, întîlnește pe văile rîurilor și în vîlcele, cu o salinizare și umiditate excesivă (12%). Pentru rezolvarea unor probleme de ordin agrotehnic, tehnologic și ameliorativ are importanțe clasificarea solurilor după textură. Solurile cu proprietăți fizice bune constituie 80% din teritoriul republicii invlusiv 63% argiloase ușoare și luto-argiloase și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
ofițer în Armata Regală și a luptat pe frontul de Est pînă la Cotul Donului, apoi a participat la elberarea Cehoslovaciei. Mama lui este descendentă a șapte generații de preoți, dintre care cinci au ctitorit diverse biserici în satele din Vîlcea. A fost lector în Slovacia, unde a format mai mulți universitari slovaci care se consideră discipolii săi. Inițial a fost profesor la Filologia craioveană unde a ocupat la un moment dat și funcția de decan al Facultății de Litere din
Eugen Negrici () [Corola-website/Science/297639_a_298968]
-
Nord (Câmpia Bălțului) cu relief slab fragmentat, pante mai domoale și altitudini absolute de 220-250 m. În cursul de mijloc al Răutului se află Podișul Ciuluc-Soloneț cu altitudinea maximă de 349 m (d. Rădoaia). Podișul este fragmentat de văi și vâlcele. Între Răut și Nistru este situat Podișul Nistrului având aspect de lanțuri de dealuri cu versanții de este mia fragmentați, altitudinea maximă - 350 m (d. Vădeni). În partea de est, pe malul Nistrului, s-au format văi adânci în formă
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
cultură proprie și originală. Importanța economică a acestui județ este bazată pe bogăția subsolului în hidrominerale și gaze mofetice. Rezervele de ape minerale de mai multe tipuri hidrochimice, sunt valorificate pe scară industrială sub forma apelor minerale îmbuteliate (Biborțeni, Malnaș, Vâlcele, Șugaș) . Zăcămintele de bioxid de carbon sunt folosite în stațiunile balneoclimaterice de la Covasna și Malnaș în tratamentul unor boli digestive, boli de nutriție și boli cardiovasculare. Un rol important în economia județului îl au: industria constructoare de mașini și echipamente
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
negre, cerbi, căprioare. De asemenea pășuni alpine unde "oieritul" este ocupația ancestrală a oamenilor locului. Către dealuri, plantațiile pomicole oferă fructe: mere, pere, prune, nuci, cireși, vișini. Din prelucrarea prunelor, în județ se produce țuica de Horezu și țuica de Vâlcea. Tot pe dealuri, mai spre sudul județului, se cultivă vița de vie din care se produc vinurile de Drăgășani. Spre granița de sud a județului, câmpia asigură terenuri fertile practicării agriculturii, cultivându-se cerealele (grâu, secară, porumb) sau culturi tehnice
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
cu poezii și articole. În acest timp are prilej să cunoască o seamă de poeți din Principate, pe Grigore Alexandrescu, Ion Heliade-Rădulescu, Cezar Bolliac, mai târziu pe Dimitrie Bolintineanu și Vasile Alecsandri, care obișnuiau să vină vara la băi la Vâlcele, nu departe de Brașov. Acest contact cu poeți deja consacrați va stimula începuturile literare ale bardului ardelean și va influența în mod vizibil creația sa poetică. Poezia sa e din ce în ce mai combativă, mai legată de frământările sociale ale poporului. La 1848
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
Timiș, denumit Tibisis de către romani denumire compusă din "Tul" (etimologie necunoscută) + turk "cay"("râu, apă curgătoare") nume derivat din hidronimul Vaslui, compus din "Vas" sau "Vasul" (etimologie necunoscută) + turk "uj" (râu, apă curgătoare) - direct din slavul "vâlk" (lup), - din românescul vâlcea (vale îngustă) - din slavul "vrana" (corb) - de la „frânc” - în româna veche „frânc” însemna „occidental”, „franc”. Etimologia ar fi „francea”-„vrancea”, având în vedere vecinătatea zonei respective cu zona populată în evul mediu de sași. Este puțin probabil ca amintirea Babei
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
în sudul Transilvaniei în podișul cu aceelași nume, la nord de Carpații Meridionali, în România. Reședința județului este municipiul Sibiu. se învecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș. Județul Sibiu se întinde pe 5.432 km. ceea ce reprezintă 2,28 % din suprafața totală a țarii Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură în funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
de est" și "de nord" ce se mărginesc cu Câmpia Nistrului. O componentă importantă a reliefului chișinăuean o constituie valea Bacului și panțele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bacului, ocupă trei terase străbătute de câteva vâlcele. Zona de nord-vest și parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a râulețului Durlești. Nu departe de str. Grenoble își începe cursul un râuleț ce curge prin vâlceaua de la Malina Mică. Paralel se află vâlceaua Malina
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
al Bacului, ocupă trei terase străbătute de câteva vâlcele. Zona de nord-vest și parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a râulețului Durlești. Nu departe de str. Grenoble își începe cursul un râuleț ce curge prin vâlceaua de la Malina Mică. Paralel se află vâlceaua Malina Mare. În partea de sud a orașului se gaseste vâlceaua întinsă Muncești. Partea stângă a orașului ocupă două terase: prima coboară spre rău, cea de-a doua are o altitudine de 60-90
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
câteva vâlcele. Zona de nord-vest și parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a râulețului Durlești. Nu departe de str. Grenoble își începe cursul un râuleț ce curge prin vâlceaua de la Malina Mică. Paralel se află vâlceaua Malina Mare. În partea de sud a orașului se gaseste vâlceaua întinsă Muncești. Partea stângă a orașului ocupă două terase: prima coboară spre rău, cea de-a doua are o altitudine de 60-90 m. Aici a fost construit cartierul (sectorul
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
despărțite la centru de valea îngustă a râulețului Durlești. Nu departe de str. Grenoble își începe cursul un râuleț ce curge prin vâlceaua de la Malina Mică. Paralel se află vâlceaua Malina Mare. În partea de sud a orașului se gaseste vâlceaua întinsă Muncești. Partea stângă a orașului ocupă două terase: prima coboară spre rău, cea de-a doua are o altitudine de 60-90 m. Aici a fost construit cartierul (sectorul) Râșcani. Partea din stânga a văii Bacului, pe alocuri pietroasa, este întretăiata
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
orașului ocupă două terase: prima coboară spre rău, cea de-a doua are o altitudine de 60-90 m. Aici a fost construit cartierul (sectorul) Râșcani. Partea din stânga a văii Bacului, pe alocuri pietroasa, este întretăiata de mai multe vai și vâlcele, orientate mai ales de la nord spre sud. Primele observații meteorologice instrumentale au început să fie înregistrate la Chișinău în anul 1844. Climă Chișinăului este temperat continentală. Iarnă este blândă și scurtă, iar vară călduroasă și de lungă durată. Observațiile meteorologice
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
erau în număr de 18. Cei deportați au fost lăsați să se întoarcă în localitățile lor în 1955 și 1956, găsindu-și casele confiscate. Ultimul mare episod sângeros al colectivizării forțate a avut loc pe 15 ianuarie 1961 în comuna Vâlcele, județul Olt. Aunci au fost împușcate de către milițieni 5 persoane și arestate alte 25, pedepsele lor cu închisoarea însumând peste 84 de ani. Partidul Comunist Român a implementat în România o colectivizare cvasitotală, după model stalinist, ea putând fi evitată
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
lăstunii vânează și ei mai jos. În timpul ploii nu vânează, ci așteaptă la dos — în cuib sau sub alt adăpost. Arealul de hrănire se întinde, de obicei, până la maxim 450 m de la cuib, de regulă într-un spațiu deschis (pășune, vâlcea, câmp, panta unui munte). În arealul de iernare lăstunii se hrănesc la altitudini mult mai mari — aprox. 50 m deasupra solului — și nu se stabilesc pe un teritoriu anumit. Rația alimentară este alcătuită, în linii mari, din insecte mici — gândaci
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
poiana de la Fruchaud", așezat deasupra portalului de intrare, este cel mai mare din vitraliile bisericii Saint-Pierre din Chanzeaux. Vitraliul arată ceremonia de primă împărtășanie a unui grup de 500 de copii, însoțiți de părinții lor. Cermonia are loc într-o vâlcea ascunsă de lângă ferma Fruchaud din vecinătatea comunei. În mod simbolic, artistul îl adaogă de regele Ludovic al XVI-lea printre participanții la ceremonie pentru a sublinia caracterul monarhist al revoltei. Vitraliul a fost executat în 1903 de maistrul sticlar Jean
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
grafică și apoi la expozițiile tematice de stat. După anul 1969 participă la expoziții de artă decorativă și execută lucrări de artă monumentală în anii 1959-1961, 1964. România, Franța, Italia, Germania, Israel, S.U.A., Japonia, Brazilia, Olanda, Canada, Belgia, Grecia, Anglia. Vâlcele, Țara Oașului, Topalu, Bistrița, Negrești, Constanța, Sulina, Reșița, Brăila, Bacău, Sarmisegetuza, Huși, Bârlad, Iași; Italia, Spania, Franța, Germania, Olanda, Belgia, Anglia, Bulgaria, Grecia, Israel, Polonia, Cehoslovacia.
Alma Redlinger () [Corola-website/Science/316068_a_317397]
-
junioare, în intervalul 2000-2005. Începând cu anul 2002 Vizitiu și-a făcut junioratul la echipa CSS Petroșani, ulterior fiind transferată la CS Oltchim Râmnicu Vâlcea. Pe parcursul anului 2006 jucătoarea părăsea clubul sportiv, motivându-și astfel alegerea: "„Nu am plecat de la Vâlcea [pentru] că nu era bine. Atunci am considerat că nu aveam loc să joc și eu îmi doream enorm să fiu pe teren.”" La vârsta de nouăsprezece ani Patricia Vizitiu semna un contract în valoare de 35.000 de euro
Patricia Vizitiu () [Corola-website/Science/316159_a_317488]
-
Muncii în anul 1947. Numele lui a patronat mai mulți ani un amplu spectacol-concurs de muzică populară ("Concursul național al tarafurilor tradiționale „Ion Matache”") desfășurat în diverse localități argeșene cu bogate tradiții ale violonisticii populare (Conțești, Stâlpeni, Poiana Lacului, Bughea, Vâlcele, Costești) organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș. Ultima ediție a concursului a avut loc în 2008, în Mioveni. Ion Matache a murit la 27 august 1957, în București. Pentru muzica de la marginea Piteștiului din prima
Ion Matache () [Corola-website/Science/321148_a_322477]