2,974 matches
-
o acțiune postero-inferioară peretelui posterior al faringelui la adulți și peretelui posterior superior al faringelui la copil, făcând o comunicare largă între oro-faringe și cavitatea orală, pe care le izolează complet de rhinofaringe formând istmul velo-faringian. În activitatea fonatorie datorită vălului palatin, cavitățile de rezonanță nu rămân unități separate ci ele funcționează ca o „cavitate unică de rezonanță” (fig.12), (85; p.358). Până în anul 1956 s-a crezut că elementele caracteristice acestui fenomen sunt armonicele determinate de rezonatorul nasal și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
din aerul subglotic să refluieze nazal, amplificând rezonanța nasală și pentru consoanele orale. Cantitatea de nasalitate crește cu cantitatea deperdiției nasale, vorbirea devenind neinteligibilă pentru interlocutor. CAPITOLUL II MORFOLOGIA DEFECTELOR APARATULUI FONO - ARTICULATOR PRIN DESPICĂTURI CONGENITALE DE BUZĂ, BOLTĂ ȘI VĂL PALATIN „Malformațiile congenitale labio-maxilo-palatine formează o entitate independentă. Din cauza tendinței lor de a le spori incidența ele constituie un pericol pentru bazele biologice ale societății umane.” Fr. Burian 2.1. Organogeneza despicăturilor congenitale labio-maxilo-palatine Studiul morfologic al despicăturilor congenitale de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
labio-maxilo-palatine formează o entitate independentă. Din cauza tendinței lor de a le spori incidența ele constituie un pericol pentru bazele biologice ale societății umane.” Fr. Burian 2.1. Organogeneza despicăturilor congenitale labio-maxilo-palatine Studiul morfologic al despicăturilor congenitale de buză, boltă și văl palatin datează din timpurile cele mai vechi, sub forma unor observații empirice. Democrit și Herodot (sec. V î.e.n.) sau Plinius (sec. I î.e.n.) au definit faptul ca: „un obiect contra naturii” sau, mai mult: „contra a ceea ce se petrece obișnuit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a fost dezvoltată de o serie de autori, ca Fleischmann, Hochstetter, Veau, Polizer, Steininger, Tondury. Concepțiile actuale au considerat despicăturile congenitale ca o maladie fisurată ce intervine în dezvoltarea mugurilor embrionari din care se formează buza, maxilarul superior, bolta și vălul palatin. Aceasta constă într-o persistență anormală a lamei epiteliale și o deficiență primară în producerea de țesut mezenchimatos la care se adaugă tulburări de creștere ale maxilarului. (Burian, Le Mesurier, Frazer, M. Menkeș, V. Popescu, C. Oprișiu, N. Duțescu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
epitelial, pe măsură ce mezodermul crește spre înăuntru. Despicătura se datorește, deci, unei tulburări de creștere și penetrare a peretelui epitelial de către mezoderm (parțial sau total) cu o eventuală distrugere a țesutului prin care se separă părțile buzei sau ale palatului și vălului palatin, complet sau incomplet. Dar acest fapt nu este dovedit și există o diversitate de opinii. Actualmente, este admisă concepția, că despicăturile labiomaxilo-palatine se datoresc unor tulburări de creștere în viața embrionară a mugurilor din care se formează buza, maxilarul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
deosebește la nivelul regiunii labiale două varietăți de malformații: simplă și totală și patru forme în funcție de localizare: unilaterală simplă dreaptă și stângă, bilaterală simplă, bilaterală totală. Despicăturile localizate la nivelul palatului sunt în număr de 4 forme: despicătură simplă a vălului, despicătura vălului și a palatului dur, despicătura unilaterală până la nivelul arcadei, despicătura bilaterală cu izolarea tuberculului median. Așa zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nivelul regiunii labiale două varietăți de malformații: simplă și totală și patru forme în funcție de localizare: unilaterală simplă dreaptă și stângă, bilaterală simplă, bilaterală totală. Despicăturile localizate la nivelul palatului sunt în număr de 4 forme: despicătură simplă a vălului, despicătura vălului și a palatului dur, despicătura unilaterală până la nivelul arcadei, despicătura bilaterală cu izolarea tuberculului median. Așa zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E. Morley face
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
morfologic, chirurgical și fonetic. În anul 1966, Baibak și Bromberg clasifică despicăturile după formarea ambriologică, iar P.A.Mc Cahe (citați de Arnold) în același an face o standardizare morfologică după propunerea Asociației Americane pentru uranoschizis (despicături de boltă și de văl palatin) (4; p.665). Spriesterbach, în anul 1964, a discutat diferiții parametrii pentru determinarea subgrupelor, dând astfel o ripostă cercetătorilor care se contrazic. Cel mai nou sistem de clasificare a fost prelucrat de o comisie sub președinția lui C. S.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pot fi anterioare sau posterioare. Cele anterioare pot fi incomplete când interesează buza superioară și complete când interesează buza, ambele putând fi unilaterale sau bilaterale (fig.15 a,b,c,d). (Anexa 1a). Despicăturile posterioare sunt incomplete când interesează numai vălul moale sau numai lueta și pot fi complete când interesează lueta și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18 a, b, c). (Anexa 1d) În ceea ce privește incidența despicăturii de buză și de palat, Fogh - Andersen efectuează un studiu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
labio-maxilo-palatine la noii născuți în țara noastră în perioada 1960-1971 în două maternități din București. Ei găsesc o frecvență generală de 1 la 1215, apropiată de frecvența raportată de autorii din alte țări, „despicăturile de buză, de boltă și de văl palatin ocupând locul 7 în tabloul celor 13 tipuri de malformații congenitale” (41; p.347). Acești autori găsesc că frecvența malformațiilor congenitale și frecvența despicăturilor prezintă o tendință de creștere progresivă de la an la an în decada 1960-1971. Ei cercetează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1962-1965, când se înregistrează o incidență de 1 la 559 la populația tării noastre de atunci. Și pentru alte țări autorii găsesc o frecvență similară în acest interval de timp. În anii 1967- 1971 incidența despicăturilor congenitale de boltă și văl palatin, deși este mai scăzută în comparație cu perioada precedentă, 1960-1966, prezintă o tendință de creștere de la an la an (după unii autori). Astfel în anul 1967 această incidență este de 1 la 2709 pentru ca în 1970 și 1971 să fie de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
începerii terapiei logopedice. S-a făcut apoi o descriere sumară morfologică a aspectului fizic exo-bucal și endo-bucal privind despicătura și rezultatul operator, consemnându-se starea buzelor, a maxilarului și a ocluziei de care copilul este capabil, starea palatului și a vălului precum și a limbii. S-a observat funcționalitatea acestora: dacă buzele au tonicitatea necesară articulării vocalelor și consoanelor, dacă mușchii mimicii funcționează corect sau fac grimase compensatorii, în ce măsură se folosesc în vorbire pereții interni ai obrajilor prin diferite probe ca: țuguie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ridicare, de coborâre sau de lateralitate în gură și în afara gurii, dacă frenul sublingual permite aceste incursiuni ale limbii. S-a observat funcția velară. Copilului i se cere să deschidă gura și să pronunțe vocala „a” pentru a vedea dacă vălul are mișcări posterioare de închidere a naso-faringelui, ce distanță se stabilește între marginea posterioară a vălului operat și peretele faringian. S-a analizat astfel competența sfincterului palato-faringian cu ajutorul testelor sforăitului și suflatului, măsurându-se intensitatea suflului bucal și a celui
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
incursiuni ale limbii. S-a observat funcția velară. Copilului i se cere să deschidă gura și să pronunțe vocala „a” pentru a vedea dacă vălul are mișcări posterioare de închidere a naso-faringelui, ce distanță se stabilește între marginea posterioară a vălului operat și peretele faringian. S-a analizat astfel competența sfincterului palato-faringian cu ajutorul testelor sforăitului și suflatului, măsurându-se intensitatea suflului bucal și a celui nasal prin probe de suflu bucal; suflă în mici hârtiuțe, într-un chibrit aprins, într-un
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
kg., respiră imediat, cu un țipăt de intensitate mică. Este alimentată cu lingurița, defectul extrabucal și endobucal nepermițând funcția suptului. Plastia buzei a fost efectuată în 2 timpi: la 6 luni și la 13 luni, plastia de boltă și de văl palatin la 23 de luni, însumând până la această vârstă 3 spitalizări a câte 14 zile, însoțită de mamă. 2. Ancheta socială. Tatăl fără probleme de sănătate, muncitor la Șantierul de drumuri și poduri, este fumător și bea din când în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a. Examen clinic maxilo-facial endo- și exobucal. După operație, aspectul fizionomic este refăcut, cicatricea de la nivelul buzei superioare fiind suplă, roșu de buze păstrat. Bolta și-a recăpătat integritatea anatomică, persistând o cicatrice pe linia mediană, care se continuă pe văl, unde devine ușor retractilă, suprimând lungimea, mobilitatea și suplețea în funcție de istmul velo-faringian. Între văl și peretele posterior al faringelui, o distanță de 12mm. Limba, de aspect normal, efectuează la cerere mișcările de ridicare și lateralitate, mai puțin cele de încordare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de la nivelul buzei superioare fiind suplă, roșu de buze păstrat. Bolta și-a recăpătat integritatea anatomică, persistând o cicatrice pe linia mediană, care se continuă pe văl, unde devine ușor retractilă, suprimând lungimea, mobilitatea și suplețea în funcție de istmul velo-faringian. Între văl și peretele posterior al faringelui, o distanță de 12mm. Limba, de aspect normal, efectuează la cerere mișcările de ridicare și lateralitate, mai puțin cele de încordare dorsală. b. Probe funcționale: - Respirația se face exclusiv oral, cu valori spirometrice mult scăzute
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
incompatibilitate de R.H. feto-maternă. În familie nu există cazuri ereditare. Sarcina și nașterea au decurs normal. La naștere copilul prezintă buza despicată de partea dreaptă cu interesarea pragului subnarinar, despicătura continuându-se pe linie mediană a palatului dur și a vălului moale. Respiră imediat, cu țipăt de intensitate mică. Alimentarea se face cu lingurița, actul suptului nefiind posibil. Plastia buzei a fost efectuată într-un singur timp, la 8 luni, iar plastia palatului dur și a vălului moale la vârsta de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
palatului dur și a vălului moale. Respiră imediat, cu țipăt de intensitate mică. Alimentarea se face cu lingurița, actul suptului nefiind posibil. Plastia buzei a fost efectuată într-un singur timp, la 8 luni, iar plastia palatului dur și a vălului moale la vârsta de 23 de luni. 2. Ancheta socială. Tatăl, fără probleme de sănătate, de profesie inginer; mama, salariată, se ocupă competent de instruirea și educarea copilului, ajutată de mama ei, învățătoare pensionară. Are un frate mai mare normal
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
modele corecte de vorbire. 3. Examinare medicală. a. Examen clinic maxilo-facial, endo- și exobucal. Aspectul fizionomic refăcut cu roșu de buză păstrat. După operație este redată integritatea velară și palatală, care își reiau cu dificultate funcțiile în procesul fonator datorită vălului scurt, cu cicatrice retractilă, insuficient funcțional în activitatea de formare a istmului velofaringian. Distanța dintre văl și peretele posterior al faringelui - 10 mm. Apraxie linguală și labio-jugală cu dificultăți în realizarea feedback-ului audiție-fonație. b. Probe funcționale - respirație orală cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
refăcut cu roșu de buză păstrat. După operație este redată integritatea velară și palatală, care își reiau cu dificultate funcțiile în procesul fonator datorită vălului scurt, cu cicatrice retractilă, insuficient funcțional în activitatea de formare a istmului velofaringian. Distanța dintre văl și peretele posterior al faringelui - 10 mm. Apraxie linguală și labio-jugală cu dificultăți în realizarea feedback-ului audiție-fonație. b. Probe funcționale - respirație orală cu valori spirometrice mici (400 cm³)la vârsta de 6 ani. Deglutiția infantilă, suflu bucal inexistent, suflu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nu semnalează indici de ereditate morbidă. Mama are viroză respiratorie cu stare febrilă în luna a II-a de sarcină. Nașterea a decurs normal. Fătul în greutate de 2,600 kg. prezintă o despicătură de buză de palat și de văl palatin (despicătura bilaterală totală). Alimentat artificial și numai cu lingurița, rămâne subponderal pe tot parcursul dezvoltării. Intervențiile chirurgicale se efectuează în 3 timpi: la 8 luni și la 18 luni plastiile de buză și la 23 de luni plastia velo-palatină
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
frați sănătoși. Familia se străduiește să-l ajute în recuperarea dezvoltării psihice și a limbajului. 3. Examinare medicală a. Examen clinic maxilo-facial, endo și exo-bucal; post operator aspectul fizionomic este refăcut, redând integritatea buzei superioare și continuitatea arcadei alvelo-dentare superioare. Vălul palatin bine realizat, suplu și mobil, este însă insuficient de lung pentru a realiza istmul velo faringian. Apraxie linguală și labio-jugală prin lipsa antrenamentului muscular adecvat vorbirii. b. Probele funcționale - respirație mixtă cu elasticitate toracică insuficientă; spirograma: 300cm³ cu nasul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fără să fie explicate. Tulburarea majoră specifică fonației în despicăturile labiomaxilo-palatine este rhinolalia apperta, întâlnită în 81,4% la fete și în 93% la băieți, cazuri examinate după operație și reeducare, când subiectul nu știe să-și pună în valoare vălul reconstituit. Rhinolalia apperta este procentual ușor mai crescută în despicăturile posterioare decât la cele totale, la acestea din urmă adăugându-se mai frecvent componentele rhinolaliei clausa și mixtă prin existența unor obstrucții nasale datorate defectului clinic de mare întindere. Rhinolalia
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]