2,613 matches
-
prefect pentru seminariștii din Iași înainte de a fi sfințit preot (în ianuarie 1907), funcție pe care a deținut-o apoi mai mulți ani. În perioada în care seminarul din Iași a fost închis, în timpul Primului Război Mondial, a fost numit paroh la Văleni, Fărăoani și Bacău. La 18 octombrie 1920 a fost redeschis seminarul din Iași, iar preotul Mihai Robu a fost desemnat prefect și profesor la această instituție. În paralel, a activat și ca secretar al episcopului de Iași, Alexandru Theodor Cisar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
167 Vatican / 19-21, 23, 26, 28-32, 36, 44, 46-47, 63-64, 88, 90, 93-94, 98-99, 101, 103-111, 120, 142, 144, 162, 169-170, 173, 209-211, 214-215, 218, 220, 222, 224231, 235, 240, 245-248, 250-254, 256-258, 264, 267269, 271, 273-278 Vasiliu, Aurel / 266 Văleni / 193 Veuillot, Louis / 48, 50, 70 Viena / 103, 105-106, 113-114, 146, 151-152 Vieten, Peter / 140 Vilacanu, Alexandru / 115 Villa / 169 Vornicu, Vladimir / 131 Vulcan, Iosif / 115 Vulcan, Samuel / 115 W Wahl, L. / 176 Ward / 50 Weidmann, Francisca / 146 Werd / 152
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ei, „Zorile” (1902). Își ia licența în litere cu magna cum laude. G. Ibrăileanu îi încredințează, spre suplinire, catedra sa de limba română de la Liceul Internat. Profesor de română și franceză în Piatra Neamț și Iași, susține la Universitatea Populară de la Vălenii de Munte serii de prelegeri: în istoria literaturii universale (Pesimismul în literaturile europene, Literatura latină în legătură cu literaturile romanice, Manzoni și opera sa) și în istoria civilizațiilor. Avea darul unei vorbiri captivante, unind discursul savant cu limpezimea și căldura sufletească a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
a ceea ce îl leagă sau îl înstrăinează de spațiul german al anilor de formare, o proză intelectuală, elevată, întrețesută cu trimiteri alese inspirat și vădind gust artistic. A tradus din Sappho, Pindar, Catul, Petroniu. SCRIERI: În amintirea lui Anastasie Bașotă, Vălenii de Munte, 1916; Pagini istorico-filologice, îngr. și introd. Mircea Borcilă și Ion Mării, pref. C. Daicoviciu, Cluj, 1971; Sacra via. Pagini literare și publicistice, îngr. și postfață Mircea Borcilă și M.V. Ungureanu, pref. Teodor Naum, Cluj, 1973. Repere bibliografice: N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
Elegii, meditații, fabule, satire stau mai curând sub un semn al seninătății, după cum alte versuri din acest peisaj mozaicat sunt impregnate de sentimentalism, de umanitarism. SCRIERI: Melodii intime, București, 1854; Patrie și libertate, București, 1879; Pagini alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; Patrie și libertate, îngr. Rodica Rotaru, București, 1988. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 136-139; A. I. Odobescu, Opere complete, II, București, 1925, 236-248; Iacob Negruzzi, Gheorghe Cretzianu, CL, 1887, 6; Al. I. Șonțu, George Crețeanu, București, 1888; Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
Mitropolia din București, I-II, îngr. și pref. Constantin Erbiceanu, București, 1888-1889; Sfătuiri creștine-politice, tr. Constantin Erbiceanu, București, 1890; Din Didahiile ținute la Mitropolia din București, îngr, I. Cornoi, București, 1895; Predicile ținute la Mitropolia din București, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1911; Predici, pref. P. V. Haneș, București, 1915; Predici, îngr. și pref. Gabriel Ștrempel, București, 1962; Didahii, postfață Florin Faifer, București, 1983; Opere, îngr. și introd. Gabriel Ștrempel, București, 1997. Repere bibliografice: Ștefan Dinulescu, Viața și activitatea mitropolitului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
IORGA O BIOGRAFIE Traducere de Mihai Eugen AVĂDANEI Cuvînt înainte de Kurt W. TREPTOW INSTITUTUL EUROPEAN 1999 Era în primăvara lui 1932. Nefericita perioadă în timpul căreia Nicolae Iorga fusese prim-ministru se apropia de sfîrșit. Stătea pe prispa casei lui din Vălenii de Munte, contemplînd tăcut amurgul, cu piscurile Alpilor Transilvani, Carpații, licărind în depărtare. Fiul credinciosului său locotenent politic, profesorul Dimitrie Munteanu-Rîmnic, o rudă îndepărtată, pe atunci în vîrstă de aproape douăzeci de ani, stătea lîngă el. Totul în jurul lor era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să rămîneți marele istoric care sînteți și să nu vă fi amestecat în politică". Răspunsul lui Iorga a venit imediat: Dar atunci aș fi trădat cauza! Aș fi devenit un trădător!" Frasin Munteanu-Râmnic, fost custode al Muzeului "N. Iorga" din Vălenii de Munte (Episod comunicat autorului în 1983) Dedic această carte memoriei profesorului N. Iorga și speranței că în secolul al XXIlea naționalismul lui cultural va fi interpretat așa cum se cuvine. Va fi astfel posibil să clădim un viitor mai bun
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Sud-Est Europene, care m-a ajutat și mi-a dat multe materiale. Bizantinolog ca și Iorga, profesorul Stănescu m-a sprijinit cu generozitate în cercetările mele. Aș vrea să-i mulțumesc și domnului Frasin Munteanu-Râmnic, custodele Muzeului "Nicolae Iorga" de la Vălenii de Munte, fiul credinciosului locotenent politic al lui Iorga, D. Munteanu-Râmnic, pentru materialele pe care mi le-a furnizat și pentru amintirile pe care mi le-a relatat. Îi sînt recunoscător și domnului Ioan Kogălniceanu, nepotul fondatorului României moderne, pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era un adversar înverșunat al acestora. Este interesant faptul că Moses Gaster, un admirator al lui Eminescu și a tot ce era românesc, și Iorga au devenit foarte apropiați. Iorga l-a invitat să conferențieze la cursurile de vară de la Vălenii de Munte, iar în 1939, la moartea doctorului Gaster, Iorga a înfruntat violenta atmosferă antisemită din România scriind un necrolog plin de simțire. În 1907 însă, erau adversari. În anul acela, vorbind în fața Asociației Ebraico-Române din Anglia referitor la excesele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fi avut nici o valoare pentru mintea de doi bani și plină de ură a lui Cuza. Cuza respingea orice idee privind asimilarea evreilor. În 1909, cînd Iorga l-a invitat să conferențieze la cursurile de vară ale Universității sale de la Vălenii de Munte, l-a pus într-o postură neplăcută, vorbind numai despre chestiunea evreiască. Ulterior, distanța dintre ei s-a mărit și mai mult, atunci cînd Iorga a renunțat la antisemitism. Cuza a declanșat în acel moment o campanie de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
stagiunii, Iorga a obiectat că numai două din piesele lui erau incluse. "Celelalte nu sînt destul de bune?" Victor Ion Popa și-a dat demisia. Ca și atîția alții, nu putea lucra cu Iorga 89. Teatrul va continua să lîncezească la Vălenii de Munte sub conducerea lui Gheorghe, fratele lui Iorga. Iorga credea sincer că un teatru aflat la dispoziția lui (cum fuseseră cele ale lui Molière și Shakespeare) era în interesul naționalismului cultural român. Deși îi lipsea talentul ca să justifice acest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
însă mare amator de muzică populară și a contribuit la sprijinirea corurilor folclorice 91. Iorga a încurajat înființarea de biblioteci publice și le-a făcut acestora donații din biblioteca lui personală. A promovat și arta populară; în casa lui de la Văleni poate fi admirată o superbă colecție de artă populară românească. Și-a decorat școlile de la Veneția și din Franța cu obiecte de artă populară românească și a organizat expoziții folclorice. Randamentul lui Iorga era uluitor. A publicat 700 de titluri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
grijă de bătrîna mamă a lui Iorga, asigurîndu-le hrană și îmbrăcăminte, veghind la sănătatea tuturor și făcînd douăsprezece perechi de pantofi în fiecare dimineață. Făcea totul ca să-l facă pe "Nicu" să se simtă bine atunci cînd se întorcea la Văleni de la București după cursuri, cuvîntări și conferințe. Nu era niciodată obosită. Doamna Catinca efectua și corectura lucrărilor, precum și traducerile din maghiară și italiană. O adevărată prietenă, s-a sacrificat și l-a ajutat pe profesorul Iorga să-și scrie miile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de cuvinte, al computerelor, al avioanelor sau al altor "înalte tehnologii", Iorga se bizuia pe etica muncii, mintea și excepționala lui memorie. Să ne întrebăm ce ar fi putut realiza avînd la dispoziție "înalta tehnologie!" Făcînd naveta între București și Vălenii de Munte, cobora întotdeauna (la ambele capete ale liniei) cu un articol sau un proiect de carte. Ca să ne facem o oarecare idee despre randamentul lui Iorga, am putea alege unul din anii săi medii: în 1928, Iorga a scris
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în slavistică la Universitatea din București. Familia Bogdan era o familie de intelectuali români din Transilvania. Iorga s-a mutat cu noua lui soție într-un apartament modest din București, rămînînd acolo pînă în 1907, cînd s-a stabilit la Vălenii de Munte. Cea de a doua căsnicie se baza pe maturitate: cuplul făcea totul împreună. Mai mult, era bazat pe compatibilitate și pe încredere reciprocă, care poate fi dobîndită numai după lungi ani de conviețuire. Au avut șapte copii: Mircea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga nu mai avea răbdare să rămînă la București; campania de ură îl făcea să nu se simtă la largul său, iar inactivitatea îi afecta resursele. Din fericire, Iorga și cumnatul său le-au făcut o vizită prietenilor lor de la Vălenii de Munte, așezare aflată la poalele Carpaților. Pe vremea aceea nu exista încă o cale ferată spre Văleni, așa că au ajuns acolo cu trăsura, ai cărei clopoței "îi speriau pe lupi și-i avertizau pe hoți"; Iorga a fost entuziasmat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la largul său, iar inactivitatea îi afecta resursele. Din fericire, Iorga și cumnatul său le-au făcut o vizită prietenilor lor de la Vălenii de Munte, așezare aflată la poalele Carpaților. Pe vremea aceea nu exista încă o cale ferată spre Văleni, așa că au ajuns acolo cu trăsura, ai cărei clopoței "îi speriau pe lupi și-i avertizau pe hoți"; Iorga a fost entuziasmat: satul nu era corupt și era așezat lîngă o serie de mănăstiri "ale căror inscripții așteptau să fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au ajuns acolo cu trăsura, ai cărei clopoței "îi speriau pe lupi și-i avertizau pe hoți"; Iorga a fost entuziasmat: satul nu era corupt și era așezat lîngă o serie de mănăstiri "ale căror inscripții așteptau să fie descifrate". Vălenii erau un sat binecuvîntat de o atmosferă sămănătoristă (l.r.). Era pace și bună înțelegere românească, o armonie a zilelor de demult, netulburată de elementele străine care au distrus-o în alte părți". Singurul evreu din Văleni, fierarul Moise, era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să fie descifrate". Vălenii erau un sat binecuvîntat de o atmosferă sămănătoristă (l.r.). Era pace și bună înțelegere românească, o armonie a zilelor de demult, netulburată de elementele străine care au distrus-o în alte părți". Singurul evreu din Văleni, fierarul Moise, era considerat de Iorga drept un individ simpatic, care se înțelegea bine cu românii. Iorga și-a găsit aici un adăpost la care se referea întotdeauna cu acest termen. El a devenit centrul activităților sale pentru tot restul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga drept un individ simpatic, care se înțelegea bine cu românii. Iorga și-a găsit aici un adăpost la care se referea întotdeauna cu acest termen. El a devenit centrul activităților sale pentru tot restul vieții. Prefera atmosfera sămănătoristă de la Văleni, fugind de la București ca să rămînă la Mama Terra, a cărei atingere însemna viață pentru el. Putea trăi aici printre cărțile lui, căci, fără cărți, "o asemenea retragere la țară ar fi o sinucidere"195. Dar Iorga nu-și putea permite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a comandat o istorie a bisericii din România. Nefiind în mod deosebit interesat de subiect, suma de bani implicată l-a impulsionat 196. Subscripțiile publice și ajutorul acordat de prieteni au completat diferența, așa că Iorga a înființat o editură la Văleni. Susținătorii lui au devenit acționari. Cei care îl ajutaseră la fondarea "Neamului românesc" au suportat costurile utilajului și ale construcției, iar sătenii și-au adus contribuția prin munca lor entuziastă. Toți cei implicați au participat la inaugurarea din primăvara lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se ducea în Transilvania, unde, cu două decenii în urmă, Memorandiștii inițiaseră o acțiune eșuată pentru drepturile naționale ale românilor. Pentru a o înțelege, trebuie să analizăm activitatea lui Iorga în cadrul Ligii culturale și a Universității lui de Vară de la Vălenii de Munte. Înainte de 1907, Iorga își petrecuse multe veri în țări străine făcînd cercetări; lucrase atît în România "ocupată", cît și în Regat. După 1908, își petrecea verile la universitatea lui de vară. Cînd intelectualul bucovinean Gheorghe Tofan i-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Tofan i-a propus în 1904 să organizeze un curs de vară pentru studenții de dincolo 212, în vederea realizării unității naționale, Iorga nu a fost capabil să preia ideea. Prin 1908 atmosfera politică se schimbase și s-a stabilit la Văleni. În numărul din 11 iunie 1908 al "Neamului românesc", Iorga anunța deschiderea "Universității Populare de la Vălenii de Munte" și participarea unor renumiți universitari ca profesori 213. Universitatea s-a deschis oficial la 2 iulie 1908. Ea era organizată pentru tinerii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
212, în vederea realizării unității naționale, Iorga nu a fost capabil să preia ideea. Prin 1908 atmosfera politică se schimbase și s-a stabilit la Văleni. În numărul din 11 iunie 1908 al "Neamului românesc", Iorga anunța deschiderea "Universității Populare de la Vălenii de Munte" și participarea unor renumiți universitari ca profesori 213. Universitatea s-a deschis oficial la 2 iulie 1908. Ea era organizată pentru tinerii ardeleni, bucovineni și (într-o măsură mai mică) basarabeni și era menită să devină un catalizator
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]