2,798 matches
-
în robie femeile și dă foc cetății. În 1573, Alexandru al II-lea întărește fiilor popii Neagoe moșie "peste valea Vălenilor". În 1580, Mihnea Turcitul dă o întărire marelui spătar Albina asupra moșiei Albinari (Ariceștii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581 tot Mihnea Turcitu întărește altora ocine în hotarul Berevoieștilor (azi cartier în Vălenii de Munte). În 1608, Radu Șerban întărește marelui vornic Cernica și soției sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni și Berevoiești, pe care le împarte jumătate
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
popii Neagoe moșie "peste valea Vălenilor". În 1580, Mihnea Turcitul dă o întărire marelui spătar Albina asupra moșiei Albinari (Ariceștii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581 tot Mihnea Turcitu întărește altora ocine în hotarul Berevoieștilor (azi cartier în Vălenii de Munte). În 1608, Radu Șerban întărește marelui vornic Cernica și soției sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni și Berevoiești, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădiște. De la 1645 datează prima mărturie documentară asupra județului Sacueni cu reședința
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
Albinari (Ariceștii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581 tot Mihnea Turcitu întărește altora ocine în hotarul Berevoieștilor (azi cartier în Vălenii de Munte). În 1608, Radu Șerban întărește marelui vornic Cernica și soției sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni și Berevoiești, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădiște. De la 1645 datează prima mărturie documentară asupra județului Sacueni cu reședința la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781. În 1684, Miron Costin menționează în
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
Munte). În 1608, Radu Șerban întărește marelui vornic Cernica și soției sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni și Berevoiești, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădiște. De la 1645 datează prima mărturie documentară asupra județului Sacueni cu reședința la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781. În 1684, Miron Costin menționează în cronica sa Vălenii de Munte printre orașele Țării Românești. La 1794, târgoveții orașului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situației
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădiște. De la 1645 datează prima mărturie documentară asupra județului Sacueni cu reședința la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781. În 1684, Miron Costin menționează în cronica sa Vălenii de Munte printre orașele Țării Românești. La 1794, târgoveții orașului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situației lor pe moșia acesteia. Se menționează în 1794 în documente "târgul domnesc Vălenii de Munte", iar în existența unui
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
Miron Costin menționează în cronica sa Vălenii de Munte printre orașele Țării Românești. La 1794, târgoveții orașului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situației lor pe moșia acesteia. Se menționează în 1794 în documente "târgul domnesc Vălenii de Munte", iar în existența unui dascăl plătit la școala din Văleni. În 1832, Văleniul număra 518 gospodării (cu 2590 suflete). La 1848, Nicolae Bălcescu a recrutat din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu și Ion Gherasim
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
Românești. La 1794, târgoveții orașului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situației lor pe moșia acesteia. Se menționează în 1794 în documente "târgul domnesc Vălenii de Munte", iar în existența unui dascăl plătit la școala din Văleni. În 1832, Văleniul număra 518 gospodării (cu 2590 suflete). La 1848, Nicolae Bălcescu a recrutat din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu și Ion Gherasim Gorjan. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Vălenii de Munte era o
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
plătit la școala din Văleni. În 1832, Văleniul număra 518 gospodării (cu 2590 suflete). La 1848, Nicolae Bălcescu a recrutat din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu și Ion Gherasim Gorjan. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Vălenii de Munte era o comună urbană, formată din cătunele Văleni (Târgul-Văleni), Turburea și Valea Gardului, având în total 3000 de locuitori. Ea era reședința plaiului Teleajen, având farmacie, spital, și stație de telegraf și poștă. Atunci se atestă școala în
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
gospodării (cu 2590 suflete). La 1848, Nicolae Bălcescu a recrutat din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu și Ion Gherasim Gorjan. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Vălenii de Munte era o comună urbană, formată din cătunele Văleni (Târgul-Văleni), Turburea și Valea Gardului, având în total 3000 de locuitori. Ea era reședința plaiului Teleajen, având farmacie, spital, și stație de telegraf și poștă. Atunci se atestă școala în limba greacă de pe lângă catedrala orașului, care funcționa la 1830, precum și
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
se învecinează cu orașul în partea de est. În vest, orașul se învecinează tot cu comuna Gura Vitioarei, satul Bughea de Jos. Caracterizat printr-un climat subalpin de cruțare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18 °C, orașul Vălenii de Munte poate fi considerat o adevărată stațiune climaterică. În lunile de iarnă media este cuprinsă între -1,7 °C și -0,3 °C. În decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9 °C și -2,2 °C. Minima absolută a
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
11 iunie 1974, orele 17:30, cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte distrugătoare pentru oraș. Principala apă curgătoare de pe teritoriul orașului este Râul Teleajen, el constituind principala așezare de pe cursul mediu și superior al acestui râu. La Vălenii de Munte, în Teleajen se varsă afluentul Văleanca. Cele mai răspândite soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți soluile erodate. Orașul se află pe șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov pe valea Teleajenului. Acest drum se intersectează la Vălenii de Munte cu șoseaua județeană DJ219, care duce spre Teișani la nord-vest și spre Predeal-Sărari și Ariceștii-Zeletin spre est. Tot aici, se ramifică din același drum național și șoseaua județeană DJ102B care duce spre est către Drajna, Posești și mai
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
se ramifică din același drum național și șoseaua județeană DJ102B care duce spre est către Drajna, Posești și mai departe în județul Buzău spre Cătina și Cislău. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Măneciu, pe care este deservit de gara Vălenii de Munte și P. Mac. Văleni Nord. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Vălenii de Munte se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,02%). Pentru
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
și șoseaua județeană DJ102B care duce spre est către Drajna, Posești și mai departe în județul Buzău spre Cătina și Cislău. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Măneciu, pe care este deservit de gara Vălenii de Munte și P. Mac. Văleni Nord. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Vălenii de Munte se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,02%). Pentru 4,97% din populație, apartenența etnică
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
Drajna, Posești și mai departe în județul Buzău spre Cătina și Cislău. Prin oraș trece și calea ferată Ploiești-Măneciu, pe care este deservit de gara Vălenii de Munte și P. Mac. Văleni Nord. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Vălenii de Munte se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,02%). Pentru 4,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
de activitate variate: construcții metalice civile și industriale, prelucrări mecanice prin așchiere, prelucrare lemn, confecții textile, aparatură medicală, prelucrare geam etc. S-au creat peste 700 locuri de muncă și s-a închiriat peste 95% din suprafața construită disponibilă. La Vălenii de Munte, concernul polonez Tymbark a cumpărat în iunie 2001 activele fostei fabrici de conserve unde s-a aplicat o amplă acțiune de reamenajare și modernizare, transformând-o într-o unitate de îmbuteliere a băuturilor necarbonatate. Numărul angajaților era la
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
o amplă acțiune de reamenajare și modernizare, transformând-o într-o unitate de îmbuteliere a băuturilor necarbonatate. Numărul angajaților era la început de 395 de persoane, cu o medie de vârstă în jur de 30 de ani. Investiția inițială la Văleni este de aproximativ 12.000.000 de euro, iar până în 2009 totalul investițiilor s-a ridicat la , numărul angajaților depășind 400, aproape în întregime persoane din zonă. Vălenii de Munte este împărțit în 17 cartiere. Ele sunt dispuse circular, în jurul
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
medie de vârstă în jur de 30 de ani. Investiția inițială la Văleni este de aproximativ 12.000.000 de euro, iar până în 2009 totalul investițiilor s-a ridicat la , numărul angajaților depășind 400, aproape în întregime persoane din zonă. Vălenii de Munte este împărțit în 17 cartiere. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului orașului. Catrierele orașului sunt: Centru, Bălcescu, Piața, Trăistari, Eminescu, Berceni, Avram Iancu, Enescu, Berevoiești, Cismari, Ghidulești, Stadion, Ștefan cel Mare, Cuza Vodă, Tabaci, Rizănești și Valea Gardului
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
împărțit în 17 cartiere. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului orașului. Catrierele orașului sunt: Centru, Bălcescu, Piața, Trăistari, Eminescu, Berceni, Avram Iancu, Enescu, Berevoiești, Cismari, Ghidulești, Stadion, Ștefan cel Mare, Cuza Vodă, Tabaci, Rizănești și Valea Gardului. Actualul primar al Vălenilor de Munte este Constantin Florin (ales pe un mandat de 4 ani, din 2012), reprezentând Partidul Social Democrat. În data de 29 august 2008 a avut loc ședința Consiliului Local în cadrul căreia viceprimarul Ilie Mihai Viorel a prezentat demisia. In
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
propriu. Cele mai populare posturi de radio naționale ascultate de vălenari sunt Kiss FM, Radio 21, Radio Zu, Radio Prahova, Magic FM și Mix FM. Imnul orașului a fost compus de Carmen Aldea Vlad și interpretat de Fuego. Stema orașului Vălenii de Munte, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 818/2004, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 513 din 8 iunie 2004, se compune dintr-un scut, tăiat în două de un brâu undat de argint, încărcat
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
în prezent. Silueta bisericii este legată de tradiția religioasă ce a însoțit în decursul timpului Mânăstirea Adormirii Maicii Domnului, aflată în centrul orașului. Coroana murală, de argint, cu trei turnuri crenelate, semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Primăria Vălenii de Munte a acordat și acordă, în fiecare an la 9 mai (ziua orașului), titlul de cetățean de onoare, uneori post-mortem, acelor vălenarzi care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care și-au adus contribuția
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care și-au adus contribuția la dezvoltarea orașului și promovarea sa. Muzee: În apropiere poate fi vizitat castrul roman de la Drajna de Sus. Licee: Alte școli: Grădinițe: În Vălenii de Munte funcționează pentru preșcolari patru gradinițe cu program normal. Există și o gradiniță particulară, cu program prelungit. Orașul beneficiază de un spital cu aparatură modernă. De asemenea, există și o policlinică. Orașul Vălenii de Munte dispune de puține hoteluri
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
Sus. Licee: Alte școli: Grădinițe: În Vălenii de Munte funcționează pentru preșcolari patru gradinițe cu program normal. Există și o gradiniță particulară, cu program prelungit. Orașul beneficiază de un spital cu aparatură modernă. De asemenea, există și o policlinică. Orașul Vălenii de Munte dispune de puține hoteluri și pensiuni de diferite categorii, care însumează un număr de peste 400 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante, amintim Hotel Capitol, Hotel Ciucaș și Pensiunea Vera și Livia. Pentru ieșiri în oraș, în
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
de Munte dispune de puține hoteluri și pensiuni de diferite categorii, care însumează un număr de peste 400 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante, amintim Hotel Capitol, Hotel Ciucaș și Pensiunea Vera și Livia. Pentru ieșiri în oraș, în Văleni se găsesc o gamă variată de restaurante, bistro-uri, pizzerii sau pub-uri. Amintim de "Art Pub", „Pizzeria Number 1”, „Pizza Mania”, Restaurant „Ciucaș” și diverse cofetării. De asemenea, se poate opta pentru turismul rural. Video
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
după 1952) raionului Muscel, ambele din regiunea Argeș. În 1968, odată cu revenirea la organizarea administrativă pe județe, județul Muscel nu a mai fost înființat, comuna Malu cu Flori fiind arondată județului Dâmbovița și primind și satul Capu Coastei de la comuna Văleni.
Comuna Malu cu Flori, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301177_a_302506]