6,856 matches
-
în proza lui Calistrat Hogaș ori a lui Geo Bogza, literatul amator - și atipic pentru lumea culturală din Ardeal - debutează cu un lirism „prudent”, de circumstanță. „Decența în verb”, pe care i-o remarca Marian Popa, caracterizează și patriotismul cu vag iz protocronist - poeziile sale despre frumusețile patriei apărând, de altfel, în plin naționalism ceaușist. Cele mai izbutite rămân totuși versurile din Ohaba, țara asta (1972) și Elegii (1980). Este prezent aici motivul unui ținut aproape mitic („Ohaba, să ducem la
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
este drama în cinci acte, în versuri, Dorin (1883), din care un crâmpei apăruse în „Literatorul”. Drama, erotică, sentimentală, orchestrată zgomotos, are implicații etice și sociale. Dragostea nefericită a poetului „damnat” Dorin e comunicată în aceeași retorică naiv exclamativă, cu vagi inflexiuni de melancolie și o gesticulație teatrală (invocații deznădăjduite, zbateri zadarnice, exaltări, lacrimi, efuziuni), cu o poză așa-zicând byroniană în monologurile tenebroase. Meditațiile asupra timpului, ca și cugetările pe tema vanitas vanitatum sunt livrești, cu totul impersonale. Ca autor
RUSANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289400_a_290729]
-
al lui R. se produce în 1969 cu volumul de povestiri Exilul pisicilor, receptat favorabil, fiind considerat o carte stranie, care confirmă un talent ieșit din comun. Ca și în Ultimul monac (1973), prozatorul își construiește narațiunea în jurul unei atmosfere vagi, plină de mister, câteodată de-a dreptul exotică, apropiată într-un fel de maniera narativă a lui Mihail Sadoveanu. Detaliile nu sunt abundente, firul epic își urmează cursul prin acumularea lentă de elemente ce dau sens povestirii, de explicații și
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
se observă în primul rând la S., care cumulează, într-o manieră netrucată, deseori vetustă („Eu sunt o umbră din alt veac”), sub același semn al neliniștilor, candorii și dorurilor, versuri ce marchează vârstele poetului. Tristeți moldave, străbătute de un vag sentiment religios sunt exprimate în formă clasică, iar stihurile („o luptă cu vechi arme și fără de trofeu”) se înșiruie cuminți, mărturii „sub al tristeții arc”, fără miză estetică, doar ca semne ale trecerii prin lume. În altă zonă, ca rod
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
într-un eseu despre Tudor Arghezi și Nichita Stănescu. E aici nu doar o carență de ordin personal, ci un impas în care critica se află de multe ori în tentativa de a „raționaliza” ceea ce se numește, cu un cuvânt vag, „inefabilul” poeziei. R. e conștient că misterul acesteia ar putea să dispară în tentativa de a-l „traduce” în alt limbaj. Ceea ce nu înseamnă că nu încearcă să depășească o astfel de imposibilitate lăuntrică a disciplinei pe care o practică
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
competiției și noi oportunități comerciale sporite, o revoluție economică tăcută, de un soi diferit, are loc pe pământul strămoșilor noștri europeni, despre care știm foarte puțin și nu suntem pregătiți să-i răspundem În mod corespunzător. Americanii au o idee vagă asupra faptului că noi realități economice și politice sunt pe cale de apariție În Europa, dar, dacă sunt Întrebați, nu pot spune cu exactitate despre ce este vorba. știm că există acum o valută comună care circulă Într-o mare parte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-un mod profund și fundamental 4. Din contră, lupta Între cei care au și cei care nu au pentru dreptul la proprietate a contribuit probabil mai mult Înspre divizarea speciei noastre decât oricare alt fenomen social. Chiar dreptul mai vag (Îmbrățișat de Thomas Jefferson În Declarația de Independență americană), acela de a căuta fericirea, este „notabil pentru diversitatea sa culturală”, observă sociologul Barrington Moore de la universitatea Harvard. „Numai sărăcia”, notează Moore, „este caracterizată prin unitatea sa”5. Împrumutând din lucrări
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
buna intenție nu este suficientă. Contează în înalt grad și dacă ai capacitățile de a o traduce în practică. Modelul preconizat de I. Azjen și M. Fischbein ia în considerare factorii de personalitate și cei de situație doar la modul vag și indirect, prin evaluarea consecințelor comportamentale. De altfel, s-a sugerat introducerea în model a unei noi variabile, numită „controlul (perceput) asupra consecințelor comportamentale” (Azjen și Madden, 1986). Se are în vedere estimarea de către individ atât a determinațiilor situaționale (controlul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
caz, marea problemă este însă că nu întotdeauna ea se dezvăluie, fără echivoc, ca atare. În numeroase împrejurări, indivizii sau grupurile sociale, în lipsa unor informații ferme, atribuie intenționalitate sau nu unor comportamente de tip agresiv doar pe baza unor date vagi și, prin urmare, determină sau nu replici agresive. Cea mai mare parte a agresivității instrumentale nu este considerată totuși antisocială, ci prosocială. Sancțiunile aplicate de părinți copiilor, prinderea și pedepsirea răufăcătorilor, răspunsul armat la provocări din exterior, numeroasele competiții sportive
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
câteva condiții care sporesc probabilitatea de a obține răspunsuri valide și eficiente. Ele se referă în special la exigențe în formularea întrebării: utilizarea unui limbaj natural, simplu, care să fie înțeles de toți subiecții sondajului; evitarea ambiguităților și a expresiilor vagi (de exemplu, „cu cine vei vota?”); neincluderea întrebărilor prezumtive, care presupun ceva despre subiect („de câte ori te-ai certat cu vecinii?”); cu grijă trebuie folosite întrebările ipotetice, de tipul „dacă ar fi...”, oamenii angajându-se mult mai repede cu un răspuns
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
intelectuali craioveni, poeți, publiciști, profesori, așa cum se anunță și în Cuvântul către lectori din primul număr, și totodată să devină organul literar reprezentativ al Craiovei. Redactorii se arată deciși să lupte împotriva „exclusivismului literar”, dar noțiunea de exclusivism e destul de vagă. Oricum, ei se angajează să nu încurajeze tendințele de grup sau un anumit curent literar. Au colaborat cu versuri Petru Vulcan, P. Niculescu, Ilie Ighel-Deleanu, D. Teodoru. Câteva nuvele, modeste sub raport artistic, scrie Caton Theodorian și tot el face
LUMINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287903_a_289232]
-
căutarea de soluții dincolo de acesta, în social. Poate că - asemenea eroului din Febre (1961) - el găsește justficată „convingerea că, atunci când oamenii sunt de bună calitate, nu există drame irezolvabile. Totul e o chestiune de voință și demnitate.” Într-o aspirație vag prezumțioasă (dacă nu e și conjuncturală) va căuta în haosul realității istorice ideile, simbolurile, miturile în stare să dea lumii dacă nu armonie, cel puțin coerență, dacă nu veșnicie, măcar un sens - „să sugereze saltul omului într-un ev, să
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
rău”, ceea ce nu va conduce la acțiuni ameliorative. În schimb, formulări de tipul „acest lucru pe care îl faci nu este tocmai ce trebuie” pot să aibă mai mult succes; - de asemenea, critica trebuie să fie specifică, evitându-se formulări vagi de tipul „știți la ce mă refer...”; trebuie să fie criticat un singur lucru, pentru ca persoana să se poată focaliza asupra rezolvării problemei. Pentru a înțelege mai bine acest aspect, gândiți-vă la ceva ce faceți în mod curent și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
creativă de probleme presupune acumularea informațională inițială prin intermediul a cinci mari criterii: 1) informațiile pot presupune cunoștințe noi, fapte concrete, elemente din experiența personală a participanților etc.; 2) impresiile se compun din ipoteze intuitive, imagini, bănuieli, credințe, expectații și noțiuni vagi. De altfel, trebuie spus că nici una dintre componente nu aparține exclusiv unei singure categorii, ci toate sunt plasate pe un continuum cu granițe destul de dinamice care depind și de natura fenomenului supus rezolvării creative de probleme; 3) simțurile. Aici putem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
analiza tonului și vitezei cu care vorbesc participanții, comunicării nonverbale etc.), intensitatea fiind astfel un alt indicator pe care se cuvine să-l urmărim cu atenție; și (5) specificitatea - răspunsurile specifice și fundamentate în experiența cursanților trebuie să prevaleze celor vagi și impersonale. Focus-group-ul este o metodă complexă, nu neapărat prin modul de desfășurare, ci prin felul în care atinge obiectivele pe care și le propune. De aceea, dintre avantajele didactice ale acestei tehnici evidențiem următoarele: - apropie participanții de lucrul într-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
scrisul lui S. pierzându-și orice farmec, iar spiritul de observație tocindu-se. Doar îndemânarea în transcrierea cu rezultate comice a vorbirii contaminate de civilizația urbană, atunci când e vorba despre mediul rural învecinat Bucureștiului, cunoscut întrucâtva autorului, mai stă drept vagă mărturie despre calitățile scriitorului, precum în romanul Luminile satului (1936). S. s-a încercat și în literatura destinată copiilor și tineretului. Postum, în 1962, apare un volum memorialistic, Amintiri din mănăstire, evocând, iarăși, mediul călugăresc. SCRIERI: Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
franciscane în fața lucrurilor pământului se transfigurează - în cadențe clasice - asemenea unor psalmodieri argheziene închinate zborului („Promit, urmându-mi rădăcina/ pe sub pământ, pinten stingher/ pe unde s-a-ngropat lumina, să șterg tot praful de pe cer”, Copacii frați). Melancolia eului, purtând vagi sugestii eminesciene, pare izvorâtă din neputința integrării în ordinea naturală și din conștiința simulacrelor care înconjoară ființa („eu însămi - o ceață/ o ceață de viață”), cu atât mai mult cu cât pământul este deseori receptacol al luminii. Poetica ar consta
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
și povestirile din Pe malul fluviului, departe... (1968), singurul volum publicat de S., nu reușesc să îi individualizeze profilul și nu conțin premisele unei virtuale reușite ulterioare. Ca mulți colegi de generație, prozatorul este interesat de surprinderea și radiografierea laturii vagi, inefabile a unor situații și stări sufletești aparent insignifiante, personajele încadrându-se, schematic, în seria „suciților”. Totuși, spre deosebire de congeneri, care mizau pe ineditul caracterelor sau al unghiului de proiectare a lor, S. e lipsit de invenție și, probabil, de capacitatea
STOIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289947_a_291276]
-
în mod ideal și Monica recită un vers dintr-un imn al său („Apără-l pe cel ce te invocă, o, Treime”) atunci cînd se încheie discuția despre viața cu adevărat fericită. Mediul se potrivește cu subiectele pentru că are o vagă savoare care amintește de dialogurile ciceroniene, chiar dacă totul este învăluit într-o atmosferă mai intimă. Augustin vorbește despre experiențele pline de dezamăgiri din trecut, despre descoperirea „stelei polare” (creștinismul) care îl poate călăuzi; amintește despre propriile lecturi ale cărților neoplatonice
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
refere la Logos în afara situației determinate de economia întrupării, cum sînt suferința, slăbiciunea, strigătul pe cruce. El a suferit cu carnea sa, natura divină rămînînd neatinsă, într-un fel pe care rațiunea umană nu-l poate pricepe; ca să ofere o vagă analogie, Chiril recurge la imaginea fierului înroșit în foc: dacă acesta primește o lovitură, fierul e cel afectat, nu și focul care l-a pătruns. Problema kenozei și a implicațiilor sale este dezbătută îndelung în ultima parte a dialogului, care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
rămîne relativ nesigur deoarece, potrivit unora, e vorba de Anastasios I (491-518), iar după alții de Anastasios al II-lea (713-716). Datorită demonstrației lui Krumbacher, se consideră că Roman trebuie plasat în vremea primului Anastasios, pentru că lucrurile spuse în mod vag în Viața anonimă scrisă la Bizanț sînt imaginabile numai dacă în istoria imperiului nu ar fi apărut încă al doilea Anastasios. Așadar, Roman trebuie plasat în prima jumătate a secolului al VI-lea; apoi, Maas a descoperit în imnul Despre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
secțiune monadică a lumii, formulată în limbajul timpului său" (p. 184), Vasile Baghiu "repudiază postmodernismul și intertextualitatea" în ciuda faptului că e caracterizat ca "spirit decadent și matein" (p. 196). E, dincolo de ideologie literară, și o problemă de gust, dar o vagă conciliere o realizează articolul despre antologia de poezie română contemporană a lui Marin Mincu, în care admite conceptul de textualism (înțeles ca perspectivă a autorului) dar nu și poezia optzecistă de la București (precizăm că niciodată nu specifică autorii vizați ca
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
la o reabilitare socială în fața socrilor, pe Domnița, soția lui Anton, încheind în stilul acelor personaje imune la real, saga realistă a mețienilor. Urmează cîteva proze ale sărăciei (cu păguboasa angelizare a copiilor zdrențăroși din Peisaj cu îngeri) într-o vagă descendență naturalistă (remarcăm un excelent personaj fellinian, Valeria din Duminica la rude). Una din temele de legătură ale acestor nuvele este balansul între austeritatea cvasi-medievală în care ne situează primele pagini și un soi de libertate haotică, nepăsătoare și strălucitoare
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
În spumoase molecule Ori mărgele de coral. Și nervoasă, nărăvașă, Se-nfruptă cu saț din mal, Vântul dur, ca o cravașă, O împinge în aval. Cu cosița despletită, Se alintă la apus. Sărutare poleită Soarele, pe unde-a pus. Umbre vagi se luptă-n zare, Un catarg flutură-n vânt Năluciri albite care Se îngână ca-ntr-un cânt. Dintr-o scoică rătăcită Se născuse o idee. În adânc pieri rănită Ca o osândită zee * În adâncuri nedeschise ... Citește mai mult
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
val cu valîn spumoase moleculeOri mărgele de coral.Și nervoasă, nărăvașă,Se-nfruptă cu saț din mal,Vântul dur, ca o cravașă,O împinge în aval.Cu cosița despletită,Se alintă la apus.Sărutare poleităSoarele, pe unde-a pus.Umbre vagi se luptă-n zare,Un catarg flutură-n vântNăluciri albite careSe îngână ca-ntr-un cânt.Dintr-o scoică rătăcităSe născuse o idee.În adânc pieri rănităCa o osândită zeeîn adâncuri nedeschise... XIV. PLOUĂ TRIST, de Daniela Dumitrescu, publicat în
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]