KorAP: Find »[drukola/base=val & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...97 98 99 ...1084 >

27,085 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265

bărbat, care era logodit, de ce nu mi-ai spus că nu era așa? am Întrebat. Hunter nu răspunse imediat. Se uită În zare, spre ocean, și medită la răspuns. Totul era liniștit și tăcut În jur, nu se auzeau decât valurile cristaline care se loveau de barcă. Dacă ți-aș fi spus cum stătea treaba de fapt, te-ai fi dus direct la Lauren să Îi spui și nu am mai fi avut această frumoasă poveste de dragoste, răspunse, Într-un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
muuult mai bine decât În luna mea de miere de după divorț, suspină Lauren. Era la asfințit, iar noi leneveam amândouă În hamacurile imense, legănate ușor de ușoara briză de seară a oceanului. Giles și Hunter profitau de apa liniștită, fără valuri, și plecaseră În golf să facă wakeboarding 1. La un moment dat, Hunter pluti pe lângă noi pe wakeboard, și cumva a reușit să Îmi trimită un sărut din depărtare, În timp ce sărea pe un val. Ce paradă, am zis, dar mândră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Hunter profitau de apa liniștită, fără valuri, și plecaseră În golf să facă wakeboarding 1. La un moment dat, Hunter pluti pe lângă noi pe wakeboard, și cumva a reușit să Îmi trimită un sărut din depărtare, În timp ce sărea pe un val. Ce paradă, am zis, dar mândră de el În sinea mea. Știi, Sylvie, Hunter este cel mai bun soț din lume, după al meu, desigur. Nu ar trebui să te superi pe el, zise Lauren. Tot timpul el a știut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230

pot să se uite la o emisiune TV, iar a doua zi de dimineață să fie morți cu toții, din cauza unui slogan publicitar. Imaginați-vă panica. Imaginați-vă o nouă negură a istoriei. Exploratorii și căile de negoț au adus primele valuri de ciumă din China în Europa. Mass-media înseamnă o mulțime de noi mijloace de transmitere. Imaginați-vă cărțile puse pe foc. Și casetele, filmele, dosarele, radiourile și televizoarele care ar arde pe același rug. Toate bibliotecile și librăriile care și-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
cu ochii. Nu galben ca lămâia; mai degrabă galben ca o minge de tenis. Aa cum arată mingea pe un teren de tenis verde deschis. Întreaga lume, de ambele părți ale autostrăzii, în această singură culoare. Galben. În vălătuci, în valuri mari și înspumate de adiere galbenă în vântul fierbinte stârnit de trecerea mașinilor, iradiind dinspre acostamentul de pietriș al autostrăzii în direcția colinelor galbene. Galben. Proiectând lumina galbenă înăuntrul mașinii noastre. Helen, Mona, Stridie, eu, noi toți. Pielea și ochii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
lor fluierat, fură cuiburile a o sută de specii autohtone. Închipuiți-vă o idee care îți ocupă mintea precum o armată care ocupă un oraș. Dincolo de geamurile mașinii se întinde acum America. O, prea frumoase înalturi pline de sturzi, Deasupra valurilor chihlimbarii de cruguliță. O, creste purpurii îmbrăcate în răchitan, Deasupra câmpurilor cotropite de ciumă. America. Asediul ideilor. Marea luptă pentru putere pe care o dă viața. După ce-l asculți pe Stridie, un pahar de lapte nu mai este doar o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
puțin, și, atingând-o cu mâna, am văzut că e deschisă și umedă. Sub plapumă, cu ochii închiși, am atins-o cu limba acolo. Cu degetele umede i-am răsfrânt marginile moi și roz și am lins-o mai adânc. Valul de aer ieșea din mine și pătrundea înapoi. La fiecare răsuflare, când aerul îmi umplea plămânii, imi afundam gura în trupul său. Pentru prima oară Katrin dormise toată noaptea fără să plângă. Am urcat cu gura până la buricul Ginei. Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

de poala fustei. Tovarășul care nu are loc să vină aici, pe scaun anunță șoferul în microfon, umplînd cu vocea sa difuzoarele mașinii, acoperind ritmul chitarelor de parcă l-ar fi zdrobit. Mulțumesc, stau aici murmură Dorin. Cum doriți conchide șoferul. Valuri de fulgi se lovesc de parbriz, acoperindu-l cu o pînză subțire de apă. Șoferul pornește ștergătoarele, continuînd să privească cu calm și indiferență șoseaua umedă, așternută domol înainte, despicînd în două podișul întins. Chitarele au tăcut, iar în locul lor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
i se așterne pe față, maturizînd-o brusc, dăltuind-o în contururi sigure, dînd viață privirii ce se furișează tot mai des, aproape fățiș, spre dreapta, unde actorul, absorbit, își îndeasă cu interes rîndurile scrise mai aproape de ochi, să le deslușească. Valuri tot mai dese de fulgi lovesc ferestrele cursei, întunecîndu-i interiorul, unde, la căldură, gîdilați de vocea monotonă a celui de la radio, pasagerii moțăie. Chiar și cei doi gemeni, fascinați de fulgii mari, veniți spre ei în viteză, opriți de sticla

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
lui Radu, pe care și-l închipuie primind telegrama, trezit din somnul de după-amiază, dezorientat o clipă, cercetînd apoi ceasul, să vadă cum își împarte timpul pînă la venirea ei. Undeva înainte, locomotiva fluieră prelung, spărgînd în două un prim val de zăpadă. *** Epuizat, cu privirea pierdută în tavan, Radu acceptă indiferent țigara aprinsă de Paula, dezlipindu-și încet buzele, cît să cuprindă între ele filtrul. O să-mi lipsești îi șoptește femeia. Și tu vine răspunsul bărbatului, împiedicat de țigara ce-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
încruntîndu-se, rămînînd așa un timp. Singurii treji în toată cursa sînt bătrîna care împletește și șoferul. Ștergătoarele de parbriz abia mai dovedesc să măture zăpada, ceea ce-l face pe șofer să încetinească uneori. Pe șosea au început să apară mici valuri albe, la curbe, ori între capetele podurilor de beton. La o curbă în pantă șoferul frînează, așteptînd să treacă pe lîngă el, în sens invers, un camion. În valul mic de zăpadă, roțile din spate încep să joace. Mîinile s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
șofer să încetinească uneori. Pe șosea au început să apară mici valuri albe, la curbe, ori între capetele podurilor de beton. La o curbă în pantă șoferul frînează, așteptînd să treacă pe lîngă el, în sens invers, un camion. În valul mic de zăpadă, roțile din spate încep să joace. Mîinile s-au încleștat pe volan. Mașina dansează ușor, lunecînd într-o parte. Piciorul sare de pe accelerație pe frînă, tremurul mașinii transformîndu-se într-o mișcare lentă spre dreapta cu roțile din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
noaptea-n garaj mai mult de ea se ocupă mecanicii, motor bun, puternic, traseul Iași Valea Brândușelor este fără probleme... Nu oricine "roade oase", ca Andrei... *** Muzica de la radio întregește somnolența din cursă. Roțile mari, aproape uriașe, taie cu siguranță valurile mici de zăpadă ce se aștern tot mai des de-a curmezișul. În dreapta, un simbol al industrializării anunță intrarea pe teritoriul județului vecin. În stînga, un fragment dintr-o mare construcție anunță, pentru cei ce vin din sens invers, intrarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
spre obraji, înflorind pe ele un surîs de liniște și plăcere. Tatăl oftează, așază mai bine pe brațe copilul adormit din nou și rămîne cufundat în calmul somnolent din cursă, privind peste capetele tuturor, înainte, prin spațiile deschise de ștergătoare. Valuri tot mai dese traversează șoseaua asemeni unor spinări de animale albe ce par să iasă din albia drumului, mai mult, tot mai mult, împotrivindu-se roților. Abia scăpată din încleștarea cu un val de zăpadă, cursa prinde viteză, aruncîndu-se asupra

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
tuturor, înainte, prin spațiile deschise de ștergătoare. Valuri tot mai dese traversează șoseaua asemeni unor spinări de animale albe ce par să iasă din albia drumului, mai mult, tot mai mult, împotrivindu-se roților. Abia scăpată din încleștarea cu un val de zăpadă, cursa prinde viteză, aruncîndu-se asupra următorului. Curînd însă, valurile de zăpadă devin tot mai dese iar mașina înoată prin ele gemînd din greu. La un moment dat, între capetele unui pod din beton, valul de zăpadă e mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
traversează șoseaua asemeni unor spinări de animale albe ce par să iasă din albia drumului, mai mult, tot mai mult, împotrivindu-se roților. Abia scăpată din încleștarea cu un val de zăpadă, cursa prinde viteză, aruncîndu-se asupra următorului. Curînd însă, valurile de zăpadă devin tot mai dese iar mașina înoată prin ele gemînd din greu. La un moment dat, între capetele unui pod din beton, valul de zăpadă e mai mare ca celelalte. Roțile din față se îneacă, motorul urlă înfundat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
din încleștarea cu un val de zăpadă, cursa prinde viteză, aruncîndu-se asupra următorului. Curînd însă, valurile de zăpadă devin tot mai dese iar mașina înoată prin ele gemînd din greu. La un moment dat, între capetele unui pod din beton, valul de zăpadă e mai mare ca celelalte. Roțile din față se îneacă, motorul urlă înfundat apoi tace. Ne-am împotmolit murmură șoferul, ridicîndu-se. Coboară din mașină, scoate de la portbagaj lopata și începe să arunce zăpada, să elibereze roțile. Lazăr își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
luîndu-i lopata -, asta-i treabă de palmele mele. Zăpada zboară într-o parte și-n alta, croind cale liberă mașinii. Țăranul urcă din mers, lasă lopata lîngă scaunul liber și se întoarce la locul său, umplînd mașina de frig. Următorul val de zăpadă, mai mare, e tăiat în plină viteză. Fericit de izbîndă, șoferul își revine din încordarea ce l-a cuprins, mîngîie volanul, apoi se preocupă de lumini, să vadă înainte. Valurile se micșorează, pînă ce dispar, lăsînd șoseaua spulberată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
la locul său, umplînd mașina de frig. Următorul val de zăpadă, mai mare, e tăiat în plină viteză. Fericit de izbîndă, șoferul își revine din încordarea ce l-a cuprins, mîngîie volanul, apoi se preocupă de lumini, să vadă înainte. Valurile se micșorează, pînă ce dispar, lăsînd șoseaua spulberată de vînt. Și deodată, din față, se repede în furie spre cursă un obstacol alb, confuz, care nu poate fi recunoscut în jocul nervos al fazelor farurilor. Însoțită de un buf puternic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
volan. Dar nu despre asta e vorba. Fiecare clipă în plus înseamnă alți centimetri de zăpadă și nu cred că o să ne mai putem întoarce. Fără să mai asculte pe vreunul dintre călători, șoferul pornește motorul și dă înapoi. În valul de zăpadă dintre malurile șoselei, la lumina farurilor, se vede urma lăsată de botul mașinii, ca o grotă albă. Viscolul joacă nebun prin cele două fascicole de lumină. Cursa face manevre scurte, nervoase, pînă întoarce de-a binelea. Apoi, accelerată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
venit? întreabă Radu, sosind în grabă, făcîndu-și loc printre muncitori. Din clipă în clipă răspunde șeful autogării. Vîntul suflă cu așa putere, încît șoferul are momente cînd abia poate redresa mașina pornită în derivă. După alți cîțiva kilometri, un nou val mare, alb, blochează drumul. Țăranul se ridică de pe scaunul ghidului, coboară și croiește o pîrtie, apoi urcă din mers. Zăpada adusă de el, ca și rafalele viscolului, pătrunse prin ușa deschisă, au răcit de-a binelea interiorul cursei. Pasagerii toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
pe șosea. La fiecare mișcare laterală a mașinii, sub presiunea vîntului în coastă, li se taie răsuflarea, gîndind cum ar putea să se salveze, în ce parte să se arunce, pentru a nu fi striviți dacă se răstoarnă. La următorul val mai mare, care blochează drumul, cursa înțepenește o clipă, apoi, în timp ce botul și roțile din față stau înecate în zăpadă, jumătatea a doua e împinsă încet de vînt, pînă ce roțile din spate se opresc în capătul de beton al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mîna și-i cere. Nu spune el încet, zdrobindu-și țigara -, e multă lume, femei, bătrîne... Hai că se potolește arată spre parbrizul în care mai lovesc doar cînd și cînd fulgii. Șoferul pornește. Roțile din spate mușcă nemilos din valurile de zăpadă depuse deja în jurul lor, ajungînd la asfalt, înfig zalele lanțului, urnind cursa printr-o zvîcnitură, aruncînd-o înainte. Șoferul trage de volan, aduce cursa de-a lungul șoselei, dar, în clipa următoare, vîntul, pornit mai cu putere, lovește în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
grav ajunge pe mîna lui. Numai pentru asta și tot trebuie să mă port frumos cu fiică-sa. Nu-ți mai spun ce frumos am fost primit în casa lor... Mergem pe peron? Mergem încuviințează Mihai. *** Viscolul a ridicat un val de aproape doi metri chiar în fața ușii laterale, care dă spre gară, încît nu se mai poate circula decît pe ușa centrală, unde doi șoferi, cu lopeți improvizate din bucăți de placaj, încearcă să înlăture o parte din troianul în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
drept, știindu-se că-s pacienta profesorului, toți... Totuși, puteam să am foaia completată imediat după vizită, să pot ajunge mai repede la autogară... Acum aș fi fost acasă." Țevile de sub canapea încep să se răcească, iar dinspre geam coboară valul de răceală. Aura se mută pe locul din mijloc, strîngîndu-și blana la piept, cu o ciudă mereu crescîndă că a scăpat cursa rapidă. Dumnezeule mare! exclamă șoferul, răsuflînd ușurat, trăgînd frîna de mînă. Am ajuns la restaurantul Sălcii spune, întorcîndu-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]