4,335 matches
-
minții” care vrea să exploreze mereu mai mult, dar și al copilului însetat mereu după nou. Jocul este ,,inima” unui program de succes, intervenind în viața copilului într-o varietate de feluri. Foarte des utilizat în școală și având reale valențe formative, este JOCUL de ROL, metodă de predareînvățare bazată pe simularea unei funcții, relații, fenomen, pornind de la crearea în joc a unor interacțiuni în cadrul unei relații, situații sociale, de grup, prin interpretarea unui tip de ,,personaj” al vieții reale sau
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
lucru discutabil de altfel putem afirma însă, cu certitudine că Slavici-monografie, antologie comentată, receptare critică aduce operele analizate în "imediata noastră apropiere"49. Cititorul e impresionat. Ceea ce el sesizase intuitiv, criticul va formula cu ușurință într-o scriitură densă cu valențe poetice. De obicei, studiile critice pertinente "îl conving" pe lectorul împătimit care, fascinat, își însușește ideile. În cazul de față, parcursul e cu totul altul. El recunoaște ideile prezentate. Bucuria nu va fi a descoperirii unui teritoriu necunoscut, ci a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ea. "Foarte curioasa și interesanta nuvelă a lui Slavici (lungă)" va vedea lumina tiparului abia în decembrie 1881 ca text inedit al volumului Novele din popor. După mai bine de cincisprezece ani de activitate literară, Slavici păstrează încă vie această valență proteică a personalității sale creatoare. Scriitorul propune însă cititorului prin "Hanul Ciorilor" prima și singura sa lucrare de literatură fantastică. După ea, Slavici va publica în Vatra o ultimă nuvelă realistă cu adevărat izbutită, Ceas rău, o reiterare a atmosferei
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Bono, de vreme ce cărțile realmente sunt tipare ale gândirii altora și favorizează răspândirea și consolidarea acestor tipare (mai ales acele cărți numite manual, care fac parte dintr-un ansamblu cultural numit canon). Din perspectivă educațională jocul pare a avea o dublă valență: una conservatoare și una inovatoare. Valența conservatoare a fost valabilă în acea perioadă în care viitorul semăna cu trecutul, iar educația formală instrumenta o persoană pentru întreaga viață activă; în acest context, jocul semăna mai mult cu un ritual, caracteristica
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ale gândirii altora și favorizează răspândirea și consolidarea acestor tipare (mai ales acele cărți numite manual, care fac parte dintr-un ansamblu cultural numit canon). Din perspectivă educațională jocul pare a avea o dublă valență: una conservatoare și una inovatoare. Valența conservatoare a fost valabilă în acea perioadă în care viitorul semăna cu trecutul, iar educația formală instrumenta o persoană pentru întreaga viață activă; în acest context, jocul semăna mai mult cu un ritual, caracteristica sa majoră fiind aceea de a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
învăța, cum se va juca, cum se vor face afaceri, conduce țări și cum se va inova în viitor". (Dumitrescu, 2013, p. 57) Dacă viitorul nu mai seamănă cu trecutul, atunci incertitudinea domină viața individului, iar jocul devine util datorită valenței sale inovative, de spargere a rutinei, de multiplicare a alternativelor, deci a soluțiilor; într-o lume dominată de incertitudini, creativitatea pare a fi soluția, așa cum Maslow considera încă din anii '60: "[...] avem nevoie de un alt fel de ființă umană
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a pedepselor, ca și autoritatea profesorului, depind de modul în care copiii se raportează la acesta. 7.8. Marginalizarea profesorului Puterea reprezintă un abuz în sala de clasă (mai ales că, în condiții normale, nu poate aparține decât adultului), iar valența ei educațională tinde către zero. De aceea, credem că ar trebui să vedem în ce relații se află "însemnele, postúrile și gesturile dominației" cu statutul purtătorului de autoritate. Pe de altă parte, nu trebuie să pierdem din vedere că grupurile
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
că poziția de lider nu se obține și nu se conservă doar prin forță obligatorie ci și prin disponibilitate pentru nevoile celor mai slabi, de cooperarea cărora este nevoie în caz de pericole). Aflat în centrul atenției, liderul dezvoltă o valență educativă semnificativă prin puterea exemplului, oarecum în sensul în care Platon vorbea de rolul educativ al statului; în acest sens, referindu-se la cercetările lui Hold, Irenäus Eibl-Eibesfeldt afirmă: "Copiii care stăteau în centrul atenției celorlalți erau cei care arătau
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Group Inc. Gadamer, Hans-Georg. (1999). Elogiul teoriei. Moștenirea Europei, Iași, Editura Polirom. Gardner, Howard. (2004). Mintea disciplinată. Educația pe care o merită orice copil, dincolo de informații și teste standardizate, București, Editura Sigma. Gardner, Howard. (2012). Adevărul, frumosul și binele. Noi valențe în educația secolului XXI, București, Editura Sigma. Gray, John. (2009). Câini de paie. Gânduri despre oameni și alte animale, București, Editura Humanitas. Gray, Dave/Brown, Sunni și Macanufo, James. (2012). Gamestorming: carte de jocuripentru inovatori, nonconformiști și vizionari, Pitești, Editura
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mult nici mai puțin decât "an illustrious example of Nihilism"*, fără a putea să indice însă locuri precise 22. Tocmai în acest sens negativ Jacobi acuză idealismul că este o formă de nihilism, fiind astfel primul care acordă termenului o valență filozofică. Pasajul cel mai celebru, considerat de obicei prima apariție a termenului în accepția sa speculativă, este conținut într-o misivă a lui Jacobi către Fichte redactată în martie și publicată în toamna lui 1799. Jacobi afirmă: Într-adevăr, dragul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
la cultură. El anunța că lumea s-a schimbat, că oamenii nu-și trăiesc viața ghidându-se după "virtuțile" preaslăvite de către filosofia clasică, ci după "valorile" care reflectă interesele, înclinațiile și preferințele lor. Conceptul de valoare capătă în felul acesta valențe subiective, fapt ce-l va influența pe Max Weber, care-și va construi sistemul său teoretic pe principiul că orientarea valorică subiectivă a actorilor sociali (în calitatea lor de indivizi) este punctul de pornire (punctul zero) pentru analiza sociologică 124
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Autorii acestora au contribuit la derularea în rândul populației din țara noastră a studiului valorilor europene, în anii 1999 și 2005, rezultatea acestora fiind valorificate în carte. * * * Perspectivele teoretice de cercetare a valorilor Teoria culturală weberiană Conceptul de valoare are valențe subiective pentru Max Weber, care-și va construi sistemul său teoretic pe principiul că orientarea valorică subiectivă a actorilor sociali (în calitatea lor de indivizi) este punctul de pornire (punctul zero) pentru analiza sociologică 211. Weber este fondatorul sociologiei comprehensive
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
International Encyclopedia of the Social Sciences, ediția a II-a, vol. 8, Macmillan Reference USA, 2008, p. 581. 148 Max Weber, așa cum am mai explicat, în Etica protestantă și spiritul capitalismului, arată că există o relație foarte strânsă, chiar cu valențe cauzale, între valorile religioase și comportamentul economic, iar, Rudolf Rezsohazy, în Temps social et développement. Le role des facteurs socio-culturals dans la croissance, explică felul în care valorile culturale contribuie de dezvoltarea economică a unei societăți. 149 Murray Smith, "Objective
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
există trei mari categorii de motivații în rândul tinerilor care învață: motive cu aspect temporal - se referă atât la aspectul actual componentele situației prezente, cât și la cadrul nemijlocit al acțiunii, cuprinzând și întâmplări viitoare; motive cu aspect valoric - cuprind valența motivării (activitate „pentru ceva” sau activitate „în sine”); motivele cu aspect de orientare - permit cunoașterea referinței personale date unei situații motivaționale, situație orientată fie către scopuri sociale, fie individual egoiste. Deoarece aceste categorii motivaționale conțin atât aspecte personale, cât și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
motivării (activitate „pentru ceva” sau activitate „în sine”); motivele cu aspect de orientare - permit cunoașterea referinței personale date unei situații motivaționale, situație orientată fie către scopuri sociale, fie individual egoiste. Deoarece aceste categorii motivaționale conțin atât aspecte personale, cât și valențe sociale, în cercetările care au fost realizate s-a luat drept indice al maturizării motivației următoarele aspecte: depășirea dependenței activității de învățare de factori situativi personali în favoarea trăirii motivației din perspectivă socială, realizarea unor conexiuni de semnificații și scop în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
s-a luat drept indice al maturizării motivației următoarele aspecte: depășirea dependenței activității de învățare de factori situativi personali în favoarea trăirii motivației din perspectivă socială, realizarea unor conexiuni de semnificații și scop în dinamica motivației, din care să rezulte poziția valențelor sociale ale atitudinii față de învățătură în raport cu cele individuale. Au fost structurate următoarele categorii de motivații posibile privind învățarea în perioada adolescenței: 1. învățarea ca scop în sine; 2. învățarea orientată către obținerea unor avantaje personale; 3. învățarea pe baza identificării
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
origami Termenul origami este de origine japoneză și este format din cuvintele: ori = a îndoi și kami = hârtie Tehnica origami presupune o anumită viziune interioară și anumite abilități, în scopul creării unor forma spațiale, artistice, prin plierea hârtiei cu mari valențe educative. Această tehnică conferă hârtiei calități artistice inspirate din observarea fenomenelor naturale. Prin acest demers de sintetizare se pun în valoare caracteristicile esențiale: simplitatea pură și expresivitatea formelor. Forma hârtiei folosite este de obicei pătrată sau dreptunghiulară, triunghiulară sau pentagonală
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
Ileana POPOVICI Handbalul În școală Cuvânt Înainte Evoluția activității sportive are la origine numeroase valențe formative și de valorificare a aptitudinilor generale și specifice manifestate atât pe plan fizic, cât și psihic. Sportul s-a dezvoltat foarte mult și ca element de cultură și educație. Dimensiunile sale ca spectacol și valorile generate de acesta se
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
regim opțional; * jocul sportiv pentru care s-a pregătit În regim opțional; * capacitatea de rezistență cardio-vasculară la efort, prin alergare de durată sau „Navetă”. V.3. Handbalul - mijloc de creștere a eficienței lecției de educație fizică Jocurile sportive, datorită multiplelor valențe pe care le au, au făcut ca acestea să reprezinte unul din principalele mijloace ale educației fizice școlare, aducând importante contribuții la realizarea obiectivelor acestei discipline de Învățământ. Este bine cunoscut faptul că, “dintre toate conținuturile cuprinse În programa școlară
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
se revendică de la cercetările lui Hugo Dyserinck și ale Școlii de la Annales, autori ca Alexandru Duțu și Carmen Andraș cercetând imaginea prin intermediul literaturii comparate și al istoriei mentalităților. Însă, cercetători din spațiul românesc ca Bogdan-Alexandru Halic și Ion Chiciudean valorifică valențele culturale ale imaginii celuilalt, în sensul că descoperirea și cunoașterea celuilalt este favorizată de componenta culturală, și implicit, comunicațională. Studiile de imagologie istorică pe care le întâlnim la Halic și Chiciudean adaugă valoare imagologiei în primul rând pentru că oferă posibilitatea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imaginii celuilalt, în acest sens, analiza literaturii britanice evidențiind faptul că este foarte greu ca dualitățile din imagine să fie armonizate în imaginar, acestea conducând de cele mai multe ori către o imagine negativă. De-a lungul timpului, imagologia a dobândit noi valențe cu ajutorul istoricilor, pentru care conștiința istorică este mai degrabă un construct și mai puțin o condiție obiectivă 168, Hélène Ahrweiller propunând în 1985 ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de studiu al imagologiei 169. Din acest moment, se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
să le demoleze, dar se dovedește neputincioasă în fața unor fantasme care își trăiesc propria viață"268. În termenii lui Boia, mitul ar fi o încercare de redare în plan simbolic a unei realități complexe, proces prin care realitatea dobândește noi valențe și semnificații și chiar o existență autonomă. Fără îndoială, diversitatea și complexitatea miturilor prezente în diferite culturi și religii impun o perspectivă istorică asupra mitului. Acesta apare ca un răspuns determinat istoric și social, un produs cultural prin care oamenii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
logo-ul firmei Shell. Interesant este faptul că astăzi foarte multe organizații apelează la forme simbolice cu scopul de a sublinia similaritățile dintre valorile lor și semnificațiile simbolurilor. Simbolurile reprezintă o redimensionare a realității umane, în scopul desprinderii unor noi valențe care duc spre sacralizarea acesteia. În urma acestui proces, simbolurile asigură continuitatea miturilor, oferindu-le elemente memorabile și generând o multitudine de sensuri și semnificații cu scopul perpetuării lor. Așa cum sublinia Ernst Cassirer, gândirea mitică este de fapt o restructurare simbolică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
relația cu celălalt, cât și reprezentarea pe care o are celălalt despre subiect. Din acest punct de vedere, obiectul reprezentării stereotipale joacă un rol important în cadrul construcției imaginii, atât în sensul că prin interacțiunea cu acesta reprezentarea poate dobândi noi valențe, indiferent că este vorba despre grup sau despre individ, cât și în sensul că percepția subiectului despre imaginea pe care obiectul o are despre el influențează conținutul reprezentării. Studiind fenomenul balcanizării prin intermediul etichetelor stereotipe și a imaginilor conturate în funcție de anumiți
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de Leonard Gavriliu, București, Editura Științifică, 1995, p. 104. 519 Ibidem, p. 105. 520 Robin George Collingwood, op. cit., p. 83. 521 Martine Joly, op. cit., p. 108. 522 Walter Lippman preia termenul de stereotip din domeniul tipografic și-i dă noi valențe în cadrul științelor sociale. 523 Walter Lippmann, Opinia publică, București, Editura comunicare.ro, 2009, p. 95. 524 H. Markus, R. Zajonc, The cognitive perspective in social psychology în G. Lindzey, E. Aronson (eds.), Handbook of social psychology (vol. I), New York, Random
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]