13,019 matches
-
I. N-A MAI RĂMAS NIMIC DIN EMINESCU, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 2358 din 15 iunie 2017. N-a mai rămas nimic din Eminescu l-am răstignit în vorbe fără glas iubirea lui, în van, își schimbă sensu’, durerea însă, în noi, adânc, are popas Din sângerări aprinse și apusuri ce cască răni în cerul liniștit s-au răsturnat cuvinte-n patru versuri ce spun nimic Eminului pitit într-un neant pe care el îl
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
rămas noi să-l trăim profund să-i sărutăm lumina, să-i învățăm neversu’, cel rătăcit în mare, în stele și-n adânc ... Citește mai mult N-a mai rămas nimic din Eminescul-am răstignit în vorbe fără glasiubirea lui, în van, își schimbă sensu’,durerea însă, în noi, adânc, are popasDin sângerări aprinse și apusurice cască răni în cerul liniștits-au răsturnat cuvinte-n patru versurice spun nimic Eminului pititîntr-un neant pe care el îl știeși l-a știut întruna resemnattrăindu-și o
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
sunt un punct de reușită de care bănuiesc că uneori pot fi mândri, dar este prea puțin semnificativ. Cred că singurul moment în care le pot mulțumi și pot faca sa se simtă că energia lor nu a mers în van, este momentul în care sunt pe scena în față clapelor. Cristina OPREA: Trebuie să menționez faptul că, probabil o mare împlinire pentru ei este și faptul că ești actualmente masterand la Academia Sibelius din Helsinky - Finlanda, la clasa profesorului Erik
MIHAI DIACONESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381574_a_382903]
-
textului muzical până la șlefuirea frazelor muzicale cu cât mai multă iscusință. Ultima etapă este mereu o necunoscută, starea din ziua concertului, aici nu voi putea găsi răspunsul niciodată, este mereu ceva nou. Cristina OPREA: Recitalul oferit craiovenilor a cuprins Ludwig van Beethoven ( 32 variațiuni în do major, Sonata op.53, ,,Waldstein), P. I. Tchaikovsky (3 piese op. 9 Reverie, Polka de salon, Mazurka de salon) și M. Mussorgky („Tablouri dintr-o expoziție”). Un concert rotund aș spune care a impresionat foarte
MIHAI DIACONESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381574_a_382903]
-
enorm în adâncime relațiile interumane, deteriorându-le substanțial, o consecință, dacă vreți, a repoziționării tuturor reperelor axiologice comunitare capabilă să ucidă cu violență toate culoarele de forță ale organismului socio-cultural existent privit în întreaga sa complexitate structurală. Compozitorul german Ludwig van Beethoven, un reformator al spațiului muzicii clasice a lumii, reprezintă unul dintre exemplele edificatoare în acest sens din cuprinsul istoriei noastre recente, pe care însă, dacă l-am cataloga după originile lui parentale lipsite în mod vădit de cea mai
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
ard cu tine un infinit plângând. Tăcerea în copaci de ger se-mbată Lăsând durerea-n jugul nou de frig, Iar peste timp, în foc e preschimbată Din arderea de stele să te strig. Și ploile curgând se risipesc în van Când umbrele se leagănă în munți, Iar jocul de dureri se prinde pe tavan Făcând cu nemurirea mii de punți. Dar te visez și mă cobor în noapte Cu cu rătăciri de-o zi și ani din viitor, Tu mă
E IARNA GREA CA UN TORENT DE PATIMI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374307_a_375636]
-
copiilor, ca să nu zicem mai mult. Dacă luăm, la întâmplare, trei dintre ele, himerismul lui Vaile Baghiu, deprimismul lui Gelu Vlașin și fracturusmul lui Marius Ianuș, nu numai că nu descoperim nimic nou, contondent, care să ne șocheze, precum un van Gogh, de exemplu, dimpotrivă, încercăm o mare decepție ca atunci când socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Demersurile programatice, ritoase nu se regăsec în producțiile acestora, cel mai adesea, înoielnice, iar adepții, presupușii lor adepți, lipsesc cu
3 CURENTE LITERARE MINUSCULE ȘI MANIFESTUL SUBLIMISMULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374351_a_375680]
-
„Trebuie să jertfești, trebuie necontenit să jertfești artei toate nimicurile vieții.” - Ludwig van Beethoven 13 decembrie 2016, în statul Carolina de Nord, a fost o zi în care toamnă plecase, lăsând iarnă să-și readucă regatul, cu frigul și cu surprizele ei. Redescoperisem în aceste zile farmecul lunii decembrie, luna care își croiește
2016 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374353_a_375682]
-
Vita parva, Centaur): ... De timp îndelungat, privind în boltă cerul / Visează generații s-atingă giuvaerul. / Dar visul intangibil se lasă așteptat, / Pe rând adorm cu toții pe-un mit crucificat (Colchida). Ultima șarjă a cavalerului rămâne, așadar, inutilă: totul e în van, orice gest măreț e frânt, oprit, de undeva din necunoscut, de o energie neștiută, invizibilă, ostilă: imposibil demaraj, imposibilă transgresare a unor forțe nevăzute care închid sufletul în fiorduri, peșteri, camere cu vid, caverne, colivii. O stranie senzație de suferință
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
al timpului...” Solitudinea îi apare ca o înstrăinare, poetul nu-și mai găsește locul nici în lume, nici în sine. De aceea, această singurătate echivalează cu o alienare, o îmbolnăvire de realul agresiv, dar și de eul defensiv: „aștept în van/ la ușa mea nu bate nimeni. (...)/ căci numele meu/ pare să nu fi încăput/ în nicio memorie/ oare ce s-ar întâmpla/ dacă nu m-aș mai vizita nici eu/ în versurile ce le scriu...”. Retragerea în turn, în spațiul
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
lumânare și privesc dansul flăcării prin ea pe mine prin mine pasul orbului prin pasul orbului viața mai târziu, pe banca de piatră spre care numai treptele ridică privirea împotriva împiedicării genunchiul își așterne rotunjimea înroșită de atâta rugă în van cerșeala orbului lasă mereu o treaptă încă neatinsă agață răsăritului cozorocul șepcii în care capul omului șade lejer pentru o nouă încercare în copca gândurilor există teama de vid sculptorul tace o privește adună lemnele ridică febril trupul focului de
TEAMA DE VID de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374484_a_375813]
-
fantastice de crengi Și-n seve tăinuite-și memora Tot ce văzuse-n univers de ani întregi... Matusalemică, înțelegea, Ce lângă ea gândisem an de an, Când apa vieții-nșelător trecea Și s-o oprim în noi mai încercam...în van. Îmi făurisem gândurilor cuib Pe înălțimea frunții ei de vis, Sperând atunci că aș putea să-mbuib Cu nemurire-un pui visând la paradis... Și când urgia neagră a suflat, Un vaier lung am auzit în gând, Făptura-i uriașă
SALCIA de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374601_a_375930]
-
de bordel, de crâșme, cafenele/ și viața lor nu și-o muncesc - și-o plimbă.// Ș-aceste mărfuri fade, ușurele,/ Ce au uitat pân’ și a noastră limbă,/ Pretind a fi pe cerul țării noastre: stele. (Ai noștri tineri...). În van cercați a-i drege căci răi rămân de-a valma/ Și trebuie ca soarta să-i spulbere cu palma. (Preot și filozof). Ce părere aveți despre tinerii poeți ai secolului XXI, generic vorbind? Noi avem în veacul nostru acel soi
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
morții, Prin umbre de-ntuneric, se-apropie încet, Pășește grav, lugubră, cu stofă de cadet, Oprindu-se, subit, în fața porții. Pulsează universul pe secunde. Încerc iar, cu privirea, să mă agăț de-o stea, Crezând că văd lumina ce-n van mă aștepta, Dar nu e decât beznă orișiunde. Mă simt de veșnicii încătușată. Încerc să împletesc, arzând, pierdute clipe, Din resturile lor, redute se-nfiripe, Căci mai sunt încă vieții devotată! Referință Bibliografică: ANOTIMPUL DISPERĂRII / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN
ANOTIMPUL DISPERĂRII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373398_a_374727]
-
treia parte a cărții, cu numele „Paștile Tău, Doamne!” trimite cu gândul la Psaltire, fiind alcătuită dintr-un șir de 12 poeme (numite modest “glose șchioape”) ce au ca mesaj „Paștile Tău, Doamne, pecetluit-a sensul a toate, / Cârtirile-s vane, viitoru-i trasat cu dreptate, / Dreapta conștiință în Lege-și adună puterile, / Îndreaptă știință, lucrează din doruri cântările.” care degajă speranță și bucurie: Paștile Tău, Doamne Hristoase-i nespusă încredere, / Fixează în carne, în lume-a Scripturii prevedere, / Planul este din veci
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
87 Ileana cea șireata, de Ioan Slavici /p. 87 Universalia - Mihai Eminescu - poezie /p. 92 Sumar /p. 93 Picturile și grafică din acest număr aparțin următorilor pictori: Peter Paul Rubens Mihai Cătrună Marcelo La Neve Leonid Afremov Jean-Antoine Watteau Kees van Dongen Andre Kohn Konstantin Makovsky Arkady Ostritsky Liviu-Ovidiu Penea Maria Coman Auguste Mache Păunită Ionescu Iulia Proca Andrei Ștefan Stoian Nydia Lozano Piqueras Ecaterina Mihai Luisa Adela Toma (cop. IV) COLECTIVUL DE REDACȚIE VA UREAZĂ LECTURĂ PLĂCUTĂ! Nu uitați!: „Va
A APĂRUT NR. 6 (58), 2016 AL REVISTEI NOMEN ARTIS de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373556_a_374885]
-
ziduri ale Porții Palatina. La Torino găsești multe colecții de artă importante: opere ale artiștilor Leonardo da Vinci (constat că da Vinci e peste tot în Italia), Antonello da Messina, Beato Angelico, Andrea Mantegna, dar și ale unor străini precum Van Eyck, Rembrandt și Van Dyck. De alfel, Galleria civica d'arte moderna e contemporanea di Torino este al doilea muzeu de artă modernă din Italia, cu 5.000 de picturi și 400 de sculpturi. Rețin că și Muzeul antichității egiptene
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
La Torino găsești multe colecții de artă importante: opere ale artiștilor Leonardo da Vinci (constat că da Vinci e peste tot în Italia), Antonello da Messina, Beato Angelico, Andrea Mantegna, dar și ale unor străini precum Van Eyck, Rembrandt și Van Dyck. De alfel, Galleria civica d'arte moderna e contemporanea di Torino este al doilea muzeu de artă modernă din Italia, cu 5.000 de picturi și 400 de sculpturi. Rețin că și Muzeul antichității egiptene are cea de a
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
lună te plimbai prin parc Ce ar fi fost măcar de într-o seară Îmi trimiteai săgeata cu un arc? Degeaba te mai lamentezi că nu se poate Un moft ți-am fost în vremea tinereții Toți anii scurși în van, cine-i socoate? Doar tumultul tardiv al bătrâneții La jumătatea vieții, am ajuns Acuma, chiar nimic nu se mai poate Totu-i pierdut, și e de nepătruns Murit e dorul și nu va răzbate Să nu-ndrăznești vreodată, -n viitor
SĂ NU-NDRĂZNEŞTI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371494_a_372823]
-
Poeme > Antologie > AMÂNARE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului amânare Eu fac un pas și mut o zi Între a fi și a nu fi Și ca să nu trăiesc în van, Mai mut o toamnă și un an. Mai mut o toamnă înspre veci Prin timpurile noastre seci Și mai amân o iarnă iar Din calendarul iulian. Amân și iarna care vine Cu sărbătorile creștine, Las libere divine punți Să treacă
AMÂNARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371589_a_372918]
-
de Puer tot de-un clan cu fălcile lățite de-un șirag de pearly-white din veșnicul arțag Poetul tolănit pe catifea Și apărat de muște, Drept, sub stea, ședea cărtărescean și picotea în afânarul de mărgean al opului opulescean în van hulit căci garantată era biserica lui toată și gintea lui de gură tare ce-n logoreică psaltare a asmuțit un veac întreg de la Niceea pân’ acum în chiar acest Eon nebun al dumnezeului - robot - de el ne doare chiar în
ÎNTÂLNIREA DE LA MIEZUL NOPŢII (POEME) de AURELIA SATCĂU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371596_a_372925]
-
cuvintele din versuri devin imagini: “lăsând într-o parte / lucrurile prin care nu /am trecut niciodată/ și-n cealaltă / patul /măsuța de scris /(cu o lumânare în sertar)/veioza/ bloc notess-ul”. Ele mi-au adus în față celebrul tablou de Van Gogh în e pictat patul lui si mi-au amintit si de unele “naturile moarte” ale lui Theodor Pallady. Prezentarea tatălui în cămașa albă de duminică din poezia “lumânări stinse” (dimineața l-am găsit îmbrăcat / în cămașa lui albă pe
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
conține mult mai multe gesturi, mimici, ascunzând replica prezentului la semantica și imagismul eminescian, dar finalul este definitoriu schimbării de mentalitate, ruinării ei, coborârii ei la limita dezumanizării și alegerii suicidului ca realism crunt de salvare. Decât să visez în van mai bine moarte...este un mesaj al zilelor noastre, al însingurării până la denaturare. Funia poate fi privită îngerește, cu un surâs al Elizei, mântuitor... Atât jocul Elizei Noemi Judeu, plin de farmec, captivant, cât și fondul muzical ales, cutremurător în
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
Poezie > Oglindire > DEȘIRÂND ZÂMBETE Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2086 din 16 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului DEȘIRÂND ZÂMBETE Vremuri ciudate plutesc peste noi oamenii își pierd rând pe rând toate cuvintele precum dinții de lapte și-n van mai scotocesc vocabularele tot căutând fărâmele promisiunilor goale precum degețica americană prorocind laptele și mierea ce-ți vor curge prin vene mai ales după - runda cu nelipsitele lovituri sub centură - când cu tunet rotund de ștampilă se va deschide cerul
DEȘIRÂND ZÂMBETE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373833_a_375162]
-
sărman, Înspre acei ce sunt flămânzi, Înspre acei ce-s la liman! Spre cei cu sufletul frumos, Spre cei sensibili și plăpânzi, Spre cei crescuți armonios Întoarce-ți, Doamne, ochii blânzi! Întoarce-ți, Doamne, ochii triști Spre-aceia care speră-n van, Spre cei cu inimi de artiști, Înspre poporul tău sărman! Întoarce-te spre cei bolnavi Sau ce-ntr-un fel sunt suferinzi, Spre cei blajini, discreți, suavi, Înspre acei ce sunt flămânzi! Întoarce-te și înspre noi, Întoarce-te chiar
ÎNTOARCE, DOAMNE!- GLOSSĂ- de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373839_a_375168]