15,023 matches
-
iar timpul și efortul pentru aceaste modelări trebuie să fie minime (K. Parker). În viitor va trebui luat în considerație fluxul sanguin ca un fenomen 4-D (3 dimensiuni spațiale și timpul) situație în care devine pregnantă importanța determinării de geometrii vasculare reale și importanța vizualizării fluxului (natura 4-D a sa poate fi înțeleasă prin tehnici de animație în care modificările consecutive sunt expuse utilizându se tehnici sofisticate care nu exclud și o componentă virtuală urmărindu-se nu doar velocități, presiuni și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fi utilizate fără nici o modificare pentru analiza CFD. Mitul 5. Cercetarea poate să existe și fără CFD (“prea acrii-s strugurii!”). Deși încă la început, analiza CFD este deja utilizată în diverse domenii ale cercetării medicale: proiectarea protezelor valvulare și vasculare, a stenturilor, a intervențiilor chirurgicale etc. Totuși, în ceea ce privește cercetarea, ne-am obișnuit cu realitatea afirmației lui Finagle că “indiferent la ce rezultat se ajunge, există cineva care va crede că s-a confimat teoria sa preferată”. De aceea, analizele computerizate
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
venit acolo de pe la jumătatea veacului al XIX-lea. Maria a Niței era soția lui George Marcu, fecior al lui Nicita, care avea frați În Preluca; pe Nuțu (Fuciu) și Neculai. Aproape douăzeci de ani a trăit paralizat În urma unui accident vascular. A fost Îngrijit cu devotament de nevasta sa Maria care a ținut singură gospodăria și a crescut pe cei cinci copii. Mai amintesc pe Cița Prușului venită aici de pe Dealul Armanului care sfârșește tragic după ce a călcat pe o mină
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
afecțiunile sistemului nervos central - dintre care în mai strânsă și directă relație de cauzalitate cu eșecul școlar sunt leziunile nervoase primare, microleziunile sistemului nervos central și disfuncțiunile minime parțiale, apoi factori organici secundari (traumatismele externe, tulburările organice interne și cele vasculare, bolile cronice sau alte dereglări) și factori sociali (mai ales anturajul socio-cultural negativ al familiei, climatul ei afectiv, limbajul membrilor familiei) deosebit de importanți în primii ani de viață. La factorii înșirați, unii autori adaugă și plasarea geografică a familiei (sat
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
intravascular și cel extravascular. 5. Rol în termoreglare, conferit de plasma sangvină, care vehiculează căldura produsă la nivelul organelor interna la suprafața organismului unde excesul de căldură este eliminat. 6. Rol în hemostază, datorat trombocitelor, unor factori plasmatici și pereților vasculari, care participă împreună la închidere plăgii și închiderea hemoragiei 7. Rol în apărarea față de microorganisme și de compușii non-self, realizat de leucocite și de unii constituienți plasmatici. 8. Rol în coordonarea, reglarea și integrarea funcțiilor și activităților organismului, realizat prin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
bazofile, neutrofile Fiziologic neutrofilele sunt în număr de 4200 (1800-6700)/mm3, eozinofilele 200 (50-350)/mm3 și bazofilele 50 (15120)/mm3. În circulația sangvină se mențin aproximativ 10 ore. Sunt situate în două sectoare: circulant și marginal, adică lipit de endoteliul vascular. După un efort fizic moderat leucocitele marginale trec în sectorul circulant. Neutrofilele au rol în apărarea organismului prin fagocitoză (proces a cărui mecanism a fost descris în cadrul transportului transmembranar al macromoleculelor) numărul lor crescând în infecțiile bacteriene. Dețin cea mai
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
neutrofile, accelerând procesul. Datorită eliberării unor substanțe chimice de pe membrana celulară a bacteriilor fagocitate și intervenției unor anticorpi se inițiază mișcarea neutrofilelor înspre antigeni, fenomen ce poartă numele de chimiotactism. Granulocitele neutrofile, prin mișcări amoeboide, pot trece printre celulele endoteliului vascular în țesuturi, proces numit diapedeză. Neutrofilele fagocitează bacterii 28 28 în special în țesuturi, doar în infecții severe întâlnnindu-se în sânge neutrofile care au îndeplinit acest rol. Eozinofilele, în număr scăzut, fagocitează complexe imune, imunoglobuline denatuate sau agregate, eritrocite acoperite
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
glucide, lipide, enzime oxidative și diferiți ioni. Au rol în hemostaza spontană la nivelul vaselor mici și mijlocii. Participă la formarea trombusului prin: aderarea trombocitelor, reacția de descărcare, agregarea trombocitelor și retracția cheagului. Hemostaza spontană se produce după o leziune vasculară, prin constricția puternică a vasului și aglutinarea trombocitelor la marginile lezate sub forma unui dop plachetar. Este realizată astfel hemostaza temporară. Hemostaza definitivă se realizează prin constituirea trombusului fibrinos în interiorul și la suprafața dopului plachetar. În linii genarale procesul de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
His ajung la vârful ventriculilor pe lângă septul interventricular, apoi se întorc distribuindu-se miocardului ventricular și se termină cu rețeaua subendocardică Purkinje. Pe fața internă a inimii se află endocardul, neted, care tapetează atriile și ventriculele, continuându se cu endoteliul vascular. Endocardul care căptușește atriile este mai gros decât cel ventricular. Endocardul se răsfânge și acoperă orificiile fibroase ale valvelor atrio-ventriculare și a celor semilunare de la baza vaselor mari. Atriul drept comunică cu ventriculul drept prin valva tricuspidă (formată din trei
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a activității cardiovasculare la reacțiile vegetative ale organismului și la diferitele activități ale acestuia. Funcția inotropă a cordului este stimulată de insulină, glucagon, catecolamine, tiroxină, cortizol, serotonină, și este diminuată de acetilcolină, hipoxie, hipercapnie și acidoză. 3.5. Fiziologia sistemului vascular Sistemul vascular este format din artere, vene și capilare și are rolul de a transporta sângele. Vasele sangvine sunt căptușite de endoteliu, a cărui suprafață netedă previne agregarea trombocitelor și coagularea sângelui. Structura peretelui vascular diferă în funcție de tipul vasului, în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cardiovasculare la reacțiile vegetative ale organismului și la diferitele activități ale acestuia. Funcția inotropă a cordului este stimulată de insulină, glucagon, catecolamine, tiroxină, cortizol, serotonină, și este diminuată de acetilcolină, hipoxie, hipercapnie și acidoză. 3.5. Fiziologia sistemului vascular Sistemul vascular este format din artere, vene și capilare și are rolul de a transporta sângele. Vasele sangvine sunt căptușite de endoteliu, a cărui suprafață netedă previne agregarea trombocitelor și coagularea sângelui. Structura peretelui vascular diferă în funcție de tipul vasului, în principiu cuprinzând
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acidoză. 3.5. Fiziologia sistemului vascular Sistemul vascular este format din artere, vene și capilare și are rolul de a transporta sângele. Vasele sangvine sunt căptușite de endoteliu, a cărui suprafață netedă previne agregarea trombocitelor și coagularea sângelui. Structura peretelui vascular diferă în funcție de tipul vasului, în principiu cuprinzând țesut elastic, muscular și fibros. Astfel, arterele mari sunt de tip elastic, fibrele de elastină realizând distensia acestor vase la pătrunderea sângelui și revenirea la dimensiunile anterioare în timpul diastolei cardiace, în acest mod
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
elastic, fibrele de elastină realizând distensia acestor vase la pătrunderea sângelui și revenirea la dimensiunile anterioare în timpul diastolei cardiace, în acest mod sângele fiind împins în arborele circulator. În arterele mijlocii și mici predomină fibrele musculare netede, care conferă tonusul vascular și adaptează calibrul vasului și deci debitul sangvin la necesitățile tisulare. Capilarele nu au nici fibre elastice nici fibre musculare. În cazul venelor este bine reprezentat țesutul fibros, venele din vecinătatea cordului fiind fibro-elastice iar celelalte musculo-fibroase. La baza funcționării
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
adaptează calibrul vasului și deci debitul sangvin la necesitățile tisulare. Capilarele nu au nici fibre elastice nici fibre musculare. În cazul venelor este bine reprezentat țesutul fibros, venele din vecinătatea cordului fiind fibro-elastice iar celelalte musculo-fibroase. La baza funcționării sistemului vascular stau elasticitatea și contractilitatea. Elasticitatea vasculară este proprietatea acestora de a se destinde și de a reveni la volumul inițial sub acțiunea presiunii exercitate de sângele împins prin sistola ventriculară. Are ca efect crearea unei curgeri continue a sângelui prin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sangvin la necesitățile tisulare. Capilarele nu au nici fibre elastice nici fibre musculare. În cazul venelor este bine reprezentat țesutul fibros, venele din vecinătatea cordului fiind fibro-elastice iar celelalte musculo-fibroase. La baza funcționării sistemului vascular stau elasticitatea și contractilitatea. Elasticitatea vasculară este proprietatea acestora de a se destinde și de a reveni la volumul inițial sub acțiunea presiunii exercitate de sângele împins prin sistola ventriculară. Are ca efect crearea unei curgeri continue a sângelui prin artere și amortizarea pulsului cardiac. Contractilitatea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este mai lung, cu atât rezistența la curgerea sângelui este mai mare și deci debitul este mai scăzut. În schimb, cu cât diametrul unui vas sangvin este mai mare, rezistența opusă circulației este mai mică, ceea ce îmbunătățește debitul sangvin. Rezistența vasculară este proporțională cu vâscozitatea sângelui circulant. Există și o relație de inversă proporționalitate între rezistența vasculară și diferența de presiune dintre capetele unui vas sangvin, deci implicit și cu fluxul sangvin, care se mărește odată cu scăderea rezistenței vasculare. Circulația sângelui
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mai scăzut. În schimb, cu cât diametrul unui vas sangvin este mai mare, rezistența opusă circulației este mai mică, ceea ce îmbunătățește debitul sangvin. Rezistența vasculară este proporțională cu vâscozitatea sângelui circulant. Există și o relație de inversă proporționalitate între rezistența vasculară și diferența de presiune dintre capetele unui vas sangvin, deci implicit și cu fluxul sangvin, care se mărește odată cu scăderea rezistenței vasculare. Circulația sângelui în artere are loc datorită a trei factori: cardiac, vascular și sangvin. a) Factorul cardiac își
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sangvin. Rezistența vasculară este proporțională cu vâscozitatea sângelui circulant. Există și o relație de inversă proporționalitate între rezistența vasculară și diferența de presiune dintre capetele unui vas sangvin, deci implicit și cu fluxul sangvin, care se mărește odată cu scăderea rezistenței vasculare. Circulația sângelui în artere are loc datorită a trei factori: cardiac, vascular și sangvin. a) Factorul cardiac își exercită acțiunea prin debitul sistolic - volumul sangvin propulsat prin sistola ventriculară. Înmulțind debitul sistolic cu frecvența contracțiilor inimii rezultă debitul cardiac. Variațiile
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
relație de inversă proporționalitate între rezistența vasculară și diferența de presiune dintre capetele unui vas sangvin, deci implicit și cu fluxul sangvin, care se mărește odată cu scăderea rezistenței vasculare. Circulația sângelui în artere are loc datorită a trei factori: cardiac, vascular și sangvin. a) Factorul cardiac își exercită acțiunea prin debitul sistolic - volumul sangvin propulsat prin sistola ventriculară. Înmulțind debitul sistolic cu frecvența contracțiilor inimii rezultă debitul cardiac. Variațiile debitului cardiac se reflectă asupra presiunii cu care circulă sângele prin vase
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
debitul sistolic cu frecvența contracțiilor inimii rezultă debitul cardiac. Variațiile debitului cardiac se reflectă asupra presiunii cu care circulă sângele prin vase. Debitul cardiac este dependent de forța de contracție a miocardului, frecvența cordului și de întoarcerea venoasă. b) Factorul vascular este reprezentat de elasticitatea și motricitatea vaselor. Vasomotricitatea este invers proporțională cu rezistența vasculară periferică. c) Factorul sangvin acționează prin volumul și prin vâscozitatea sângelui. Volumul sângelui circulant influențează debitul cardiac (creșterea întoarcerii venoase și deci a umplerii cordului face
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
asupra presiunii cu care circulă sângele prin vase. Debitul cardiac este dependent de forța de contracție a miocardului, frecvența cordului și de întoarcerea venoasă. b) Factorul vascular este reprezentat de elasticitatea și motricitatea vaselor. Vasomotricitatea este invers proporțională cu rezistența vasculară periferică. c) Factorul sangvin acționează prin volumul și prin vâscozitatea sângelui. Volumul sângelui circulant influențează debitul cardiac (creșterea întoarcerii venoase și deci a umplerii cordului face ca, până la un anumit nivel, să se mărească forța de contracție) iar acesta condiționează
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
deci a umplerii cordului face ca, până la un anumit nivel, să se mărească forța de contracție) iar acesta condiționează debitul sangvin. Vâscozitatea sângelui, direct proporțională cu numărul elementelor figurate și cu concentrația proteinelor plasmatice, este un parametru ce influențează rezistența vasculară, îngreunând circulația atunci când este crescută. Curgerea sângelui în artere se face paralel cu axul vasului și laminar (cu viteză mai mare la centru și mai mică la periferie). Viteza circulației sangvine depinde de următorii factori: a) Diametrul vasului, fiind direct
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în timpul sistolei cardiace este mai mare comparativ cu cea din timpul diastolei. La nivelul arterelor mari și mijlocii se descriu presiunea sistolică (maximă) și presiunea diastolică (minimă). Atât presiunea sistolică cât și cea diastolică scad progresiv pe măsura micșorării diametrului vascular, teritoriul arteriolo-capilar fiind caracterizat de cea mai mare rezistență periferică și implicit de cea mai mică presiune sangvină. Periferic, presiunea arterială se manifestă prin pulsul arterial, care este dat de distensia pereților vasculari consecutiv sistolei ventriculare ce crează o undă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
diastolică scad progresiv pe măsura micșorării diametrului vascular, teritoriul arteriolo-capilar fiind caracterizat de cea mai mare rezistență periferică și implicit de cea mai mică presiune sangvină. Periferic, presiunea arterială se manifestă prin pulsul arterial, care este dat de distensia pereților vasculari consecutiv sistolei ventriculare ce crează o undă ce se propagă de la originea aortei în lungul arborelui arterial, percepută atunci când artera este comprimată pe un plan dur. Viteza cu care se propagă unda pulsului arterial este dependentă de elasticitatea vasului. Amplitudinea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în venule, 5,5 mm Hg în venele mari extratoracice și 4,6 mm Hg la deschiderea venelor cave în atriul drept (chiar 0 în clinostatism). Interdependența dintre viteza de circulație a sângelui, presiunea acestuia, rezistența și suprafața de secțiune vasculare este ilustrată de fig. 22. 3.6. Adaptarea cardiovasculară la efort În timpul unui efort fizic intens necesitățile de oxigenare ale mușchilor cresc, consumul de O2 mărindu-se și de 20 de ori. Aceasta se poate realiza prin creșterea cantității de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]