3,223 matches
-
de a-l prețui cum se cuvine. Ar fi această clipă un fel de metafizică a odihnei, surprinsă în ipostaze umane, cu sentimente dintre cele mai adânci. Orașul și ochiul demn de repliere asupra detaliilor trecutului, prea mult lăsate în veghea unor subterane vieți. Orașul și lumina cu sclipiri răsfrânte de oceanul de ziduri în zile solare. Acum putem vedea și ceea ce nu se vede, acum profunzimile lui nu mai sunt doar iluzii, acum ochiul inert devine tandru, sensibil dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
considerate condiții esențiale pentru un atac spontan de panică (Roy-Byrne et al., 1988), adepții teoriei cognitive susțin că procesele cognitive nu implică neapărat starea de conștiență (vezi Mathews și MacLeod, 1986). Mai degrabă, de vreme ce persoana a experimentat, în timpul orelor de veghe, numeroase senzații somatice (amenințătoare), repetarea lor în timpul somnului e pasibilă de a declanșa panică. Cu alte cuvinte, la fel cum ceilalți răspund în timpul somnului la orice stimul care are o anumită relevanță pentru ei, și panicarzii vor codifica selectiv și
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
universal în primele zile de după traumă. Unii supraviețuitori afirmă că le este teamă să adoarmă din cauza imaginilor intruzive și a coșmarurilor, iar în cazul altora, teama pentru siguranța proprie este suficient de puternică pentru a îi ține în stare de veghe. Aceste deficiențe se transformă adesea în probleme cronice, ajungîndu-se la instalarea unei igiene defectuoase a somnului. De asemenea, mînia și iritabilitatea sînt comune (D2). Aceste simptome pot fi foarte dăunătoare pentru persoanele din jur, deoarece pacientul îi înstrăinează chiar pe
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ora indicată, șirul de contrabandiști apăru. Imediat, oamenii comunei se repeziră din toate părțile asupra lor. Dar nici contrabandiștii nu dormeau. Știind că în noaptea aceea va trebui să treacă o foarte însemnată cantitate de spirt, toată populația din partea locului veghea. La întâiele țipete, au ieșit de prin toate casele bărbați și femei înarmați cu ciomege, cu topoare, cu furci și o luptă crâncenă începu. Rezultatul a fost că doi guarzi comunali au fost stâlciți în bătaie, iar un contrabandist a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
era frig ca afară. Mi-aduc aminte cum într-o noapte, la inspecția ofițerului de serviciu, în timpul plantonului dintre orele 12 și 3 dimineața planton de serviciu fiind Hudiță negăsindu-l la post, îmbrăcat, încins cu sabia și stînd de veghe, s-a dus la patul lui să vadă ce-i cu el. Cum toți dormeam cu pătura trasă pînă peste cap, ofițerul ajuns la patul lui Hudiță și văzînd o căciulă ieșită de sub pătură, a smuls-o ca să-l trezească
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
sunt scrise următoarele: „cine va mânca un ou „negru” își va prelungi viața cu 7 ani.” Așa că... eu am mâncat două ouă. La întoarcere, coborârea cu telecabina a fost frumoasă și plină de peripeții. În depărtare, muntele Fuji-san stă de veghe, asupra Japoniei, ca un bătrân înțelept. Silueta lui se pierde în zare printre nori sub Cerul limpede și albastru precum apele Oceanului Pacific. Conul său uriaș, acoperit cu zăpadă aproape totul timpul anului, inspiră fascinație, smerenie și supunere în fața naturii. Lam
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
ele pline de aceleași sunete Înfiorătoare, ascuțite ca niște vârfuri de lance, care-i sfâ șiau sufletul... Petrecu deci noaptea cu coșmarurile lui, Încăpățânându-se să doarmă, deși de fapt era mai treaz decât În cea mai desăvârșită stare de veghe. Apoi, spre dimineață, ațipi ușor, cufundându-se În pacea blândă a poienii. Dintr-odată, sări În picioare. Se auzeau tropote de cai. Simeon dădu să se ascundă, Într-o primă mișcare de spaimă. Dar Își aduse aminte că aici, În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și nici suspin, ci viață fără de sfârșit". Nu? Nu-i așa? Cel puțin așa ni se spune mereu de către slujitorii Templului. Realitatea e că: "Din veac în slujbă viermii sunt Sub glie-i văd lucrând, lucrând Intra-voi iar sub veghea lor, În ciclul elementelor." (L. Blaga) În sfârșit, bunica s-a oprit. Era o groapă ceva mai proaspătă, având alături o grămadă de pământ amestecată cu prundiș din albie, care nu se putea folosi la lipit. A tras cadavrul până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
adevărat, la vreo cunoaștere? Mă pot considera împlinit în vreun domeniu? Unde se termină... absolutul și unde începe relativul? Și, cât de absolut este... absolutul? - iată motorul ce mă împinge permanent din spate sau dintr-o parte, în stare de veghe sau în vis, din interior sau din exterior. Înțelegând la un moment dat că am ajuns la maturitate, am tras și o tristă concluzie pentru mine: nu excelez în niciun domeniu, sunt un mediocru perfect! Adăugându-se anii, mi s-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
semne divine. Subliniez: vorbesc acum doar de cele percepute de mine. Primul s-a întâmplat azi-noapte, în somn și, doar o asociație de idei absolut întâmplătoare a făcut să mi-l amintesc și să meditez la el, în stare de veghe, adică treaz de-a binelea. Se făcea că (o dorință mai veche, împlinită acum în vis) încep să plutesc, să pășesc prin aer, despovărat de orice greutate, scăpat din logica gravitației. Interesant era că - meditez acum - nici nu m-a
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
nu se grăbea a fi înghițit, în obișnuita stare de platitudine matinală, mirându-mă chiar că nu trăiesc extazul... Relatând visul, încep să-mi pun întrebări asupra semnificațiilor, mai ales că eu cred în trăirile avute atât în stare de veghe, cât și în cea de somn. Ce să semnifice, pentru mine, visul? Detașare? Desprindere de cele lumești și observarea lor din înălțimile cerului? Aș fi bucuros, dar îmi doresc mult mai mult: îmi doresc puterile conexiunii permanente și intense la
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
sau sunt deștept pentru că practic Sahaja Yoga? În orice caz, dacă nu voi fi deschis pentru a primi informațiile divine, prin orice fel de canal, nu voi da dovadă de înțelepciune. De multe ori am primit mesaje în stare de veghe sau în vis. De ce le uit până ajung în fața tastaturii? Îmi pun multe întrebări la care sper să găsesc și răspunsuri. De-mi vor veni răspunsurile așteptate, înseamnă că m-am aliniat chemărilor divine. Zilele trecute mi-am vizitat părinții
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Mîntuitul etc.) Început de viață nouă, exemplul sovietic, Izbăvitul: Cel ce a înțeles, "Stimularea credinței": Mijloace și practici "Împărtășania" cu ură, Ura împotriva imperialiștilor ațîțători la război și a lacheilor lor, Ura împotriva dușmanului de clasă și a trecutului burghezo-moșieresc, "Veghea": De veghe la pace și la cuceririle socialismului, "Praznicele", "Biserica protectoare" Partidul, "Paradisul terestru" Patria socialistă, "Mîntuitorul". Între autorii de imnuri închinate noii religii, adunați de Eugen Negrici în culegerea sa, merită enumerați cîțiva, spre aducere aminte: Mihai Beniuc, Eugen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Început de viață nouă, exemplul sovietic, Izbăvitul: Cel ce a înțeles, "Stimularea credinței": Mijloace și practici "Împărtășania" cu ură, Ura împotriva imperialiștilor ațîțători la război și a lacheilor lor, Ura împotriva dușmanului de clasă și a trecutului burghezo-moșieresc, "Veghea": De veghe la pace și la cuceririle socialismului, "Praznicele", "Biserica protectoare" Partidul, "Paradisul terestru" Patria socialistă, "Mîntuitorul". Între autorii de imnuri închinate noii religii, adunați de Eugen Negrici în culegerea sa, merită enumerați cîțiva, spre aducere aminte: Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Veronica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dezică toate tratatele de morală ce despart orgoliul de vanitate deoarece la el orgoliul și vanitatea se află într-o permanentă coexistență. Și încă una deloc pașnică, o coexistență furtunoasă; am putea spune, mai bine, complexă, deoarece e macerată de veghea constantă a inteligenței, de capriciile unei conștiințe cînd nefericită, cînd împăcată, în sfîrșit, de impulsurile unei lucidități în tensiune ce se neagă pentru a renaște, se iscodește necontenit, creînd cercuri vicioase de lumini și umbre, de secrete disponibile, dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din R.D.G., și, după cum se știe, nici capabili de a crea o literatură clandestină, un samizdat, ca Rușii! - s-a pus În mișcare „În noile condiții”, altfel acum, și, Încă o dată, deși exista posibilitatea unui front sau mai multora de veghe, de supravegherea a puterii politice, atât oficialitatea, cât și noi, particularii, ne-am pomenit Înconjurați de zvonuri, de adevăruri pe sfert, pe jumătate și uneori chiar În Întregime manipulate, ca un roi, un bâzâit intens și Învăluitor În care nimeni
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se aflau În centrul acestei „mori de intoxicare!” - nu mai recunoștea Nordul sau Sudul, proporțiile juste ale fenomenelor, adevăratele sau falsele probleme, ca și măsurile ce trebuiesc luate. În condițiile libertății sociale, cum se Întâmpla În România după revoluție, această veghe asupra aplicării constituției și a legilor trebuiau să o facă Parlamentul - ales liber de această dată, ca și președintele țării! - și presa. Dar s-a Întâmplat un fapt cel puțin curios și care explică splendid și trist totodată mentalul românesc
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
condițiilor de muncă sau de cunoaștere a legilor fizice. (De la dezastrele deșeurilor atomice la aventura clonării speciilor vii, știința și mai ales tehnica trebuie să-și revizuiască cu gravitate principiile de Înaintare, faptul că se constituie deja comisii medicale de veghe morală În Occident sau de antipoluare arată slăbiciunile administrațiilor statale, ca și pernicioasa Îmbinare Între progresul tehnic și beneficiile enorme comerciale sau industriale!Ă În plus, arta românească a romanului este recentă, față de 1605, când a apărut În Spania piatra
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sentimentele și furia, Îndreptățită, contra comunismului le critic și nici indignarea contra ultimei dictaturi, cea a lui Ceaușescu, absurdă și mai proaspătă În mintea mai tinerelor generații, deși „cealaltă”, dictatura lui Dej, fusese nu absurdă, ci barbară! Nu, și nici veghea, vigilența contra „Întoarcerii” sistemului, vigilență pe care am taxat-o drept „naivă” deoarece era evident, pentru Întreg Estul Europei, cotropit odată de Rușii sovietici și de ideologia lor, dar chiar și pentru Rușii Înșiși, că acest lucru nu mai era
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sus, epitetul „naiv”, deoarece nu toți cei care luptau sau vegheau pentru democrație erau de bună credință. Ba, pentru a complica puțin lucururile, cum o fac eu uneori, aș putea spune chiar că și cei care din această luptă sau veghe și-au făcut o trambulină pentru putere mediatică, politică sau financiară, chiar și aceștia, unii dintre ei, credeau! Credeau și Îi agitau și pe alții să creadă, deoarece le convenea. Iar, cînd, peste un timp, s-a văzut că „cei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
un post-suprem, națiunea - am enumerat doar câteva, principiale! - și, cu toate acestea, repet, demonizarea lui până la caricatură, făcută de presă și de unele grupări intelectuale de vârf, nu mi s-a părut a fi unul dintre factorii de „luptă și veghe Împotriva Întoarcerii comunismului”, ci un element constant de confuzie, creator de false și inutile discuții și certuri Între oameni care ar fi trebuit să se unească și să abordeze realele probleme, nu puține Într-o națiune care vrea să revină
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nașterea oricărei instituții centrale noi, rămasă În sclerozare dogmatică o jumătate de secol, o „instituție” - a „patra putere În stat” cum Îi place a fi numită! - care trebuia să Învețe și să exerseze noul și asprul drept și responsabilitate de „veghe a puterii”Ă, În acel an ’90 care a văzut și trăit teribilul fenomen al „venirii minerilor În capitală”, toate reproșurile, acuzele, vindictele opiniei publice, ale presei, dar și ale populației În lungile marșuri zgomotoase de potest ce aveau loc
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care luptaseră câștigaseră - cu cât aplomb și justificare istorică - Încrederea națiunii, să iasă decis dintr-o stare sectară, aș zice; cele două grupări amintite mai sus și-au propus ca țel major nu creația unei conștiințe civice și o susținută veghe asupra revenirii la democrație, ci „lupta contra comuniștilor sau foștilor comuniști”! Prima mare gafă a lui Ion Rațiu, de altfel, la revenirea sa În țară a fost acea nefericită afirmație În care declara că În România s-ar afla „circa
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În sensul că pericolul „Întoarcerii comunsimului” era iluzoriu, că toate aceste incidente, oricât de grave, erau unele „de parcurs” politic. Mi se va spune poate că ele au fost astfel, benigne, și nu au devenit mai grave, „tocmai” datorită acelei „veghi și lupte” civice și politice! Nu, nu cred și nu am fost de la Început de acord nici cu acel „al optulea amendament de la Timișoara” care interzice foștilor activiști să ocupe, un număr de ani, funcții Înalte În stat și parlament
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și teamă, dacă voi „luneca”, În accesele mele de furie sau ațâțare, chiar și de entuziasm neînfrânat, nu voi putea „luneca decât” spre „dreapta”: din sangvinitate, trecând iute prin coleră, ca să „poposesc” În paranoidie! Iar, În nu puține stări de veghe, ce țin de un fel coșmar al conștientului și al vizibilului, am avut realmente stări și viziuni paranoice: ba am trăit catastrofe cosmice, soarele prăbușindu-se peste Terra, sau am simțit, aproape cu certitudine, trupul frumos al unei femei goale
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]