3,478 matches
-
Potopin l-am copiat integral. Lucrez alături de soție la copiatul caietelor 119. Treabă care cere timp, dar pe care sperăm s-o ducem la bun sfârșit. Nu vă grăbiți cu fotografia casei de la Caracal 120. Când va fi, e bine venită. Mă frământă un gând, mult stimate domnule Ionescu și încerc să vi-l împărtășesc. O constelație a familiilor Pursch Bucur Ionescu mi se pare o treabă atractivă. E vorba de trei generații, fiecare cu contribuții generoase la cultura românească: bunicul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
veniți la Piatra și vom merge împreună la Dl. N. Milord 428. El se află bine, nu-i formalist și îl putem vizita oricând. Locuiește pe str. Ceahlău no. 2. Dacă o să puteți, ar fi bine să mă anunțați când veniți, ca să nu lipsesc din localitate. Vă felicit sincer pentru realizarea monografiei fostului meu profesor Ciurea și vă doresc mult succes în activitatea ce o desfășurați ca să faceți opere cât mai frumoase și de valoare. Cu alese sentimente de prietenie, Gh.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care merită să fie trecut în vol. II. Poate este trecut și la lista de bucovineni ce v-am dat. Vă rog cu insistență interesați-vă de Bumbac și vă doresc multă sănătate și sărutări de mână Doamnei, ca să mai veniți sănătoși pe la noi. N. Bârleanu 7 Iași, 16 nov. 1986 Dragă Domnule Dimitriu, Bucuria ce mi-a adus-o studiile dv. asupra lui Tempeanu și Morariu care-mi completează multe date asupra lui Tempeanu din lucrarea mea ms. „Scriitori și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
al unor importante studii de economie, traducător, scriitor. Nepot al pictorului Ștefan Șoldănescu. 472 Am obținut ieri, cu multă greutate, articolul despre Ștefan Șoldănescu. Îl voi copia și eu, poate în întregime. Vă aștept să-l citiți și Dvs. Poate veniți duminică. Eu am fost la Suceava miercuri dar n-am mai putut ajunge și la Dvs. Mă lupt mai departe, voind cu tot dinadinsul să-mi ating țelurile. Așadar, vă aștept cât mai curând. Cele cuvenite familiei, iar Dvs. vă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
gratuite, încropite în lipsă de altceva mai bun, în momente de panică. Mulți nu vor să înțeleagă că, înainte de 14 iunie 1990, a fost o zi de 13, cu ghinion pentru cei prea grăbiți să pună mâna pe putere. Cei veniți, chemați și nechemați, în Bucureștiul zilelor fierbinți, n-au venit să-i mângâie pe bucureșteni pe cap, cum i-am zis chiar eu uneia care a scăpat de furia clasei muncitoare, după o rețetă rămasă de la Ion Creangă: „Auzise ea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
P.C.R.M. și, dacă morții n-au mai putut veni la vot, măcar să nu vină nici viii. Cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, la vot au venit peste 58% dintre cei înscriși pe liste și, cei veniți, n-au dat năvală numai la listele lui Voronin. Apoi, noroc și de Europa, și de toată lumea, care i-a ajutat pe comuniștii moldoveni să fie corecți, să nu-și mai vâre toată laba în urnele de vot. Alegerile din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ultimele „perle” în materie de economii ați căzut în derizoriu și penibil. V-ați specializat în a căuta cauzele răului oriunde în altă parte decât acolo unde se află. Va mai trece ceva vreme până când tot mai mulți români, unii veniți înapoi de prin Europa cu colaci în coadă, își vor da seama că România lor este într-o criză de sistem, generalizată, cauzată, înainte de toate, de nemuncă, de subproducție, nu de supraproducție. Când toată atenția ți-o dirijezi de douăzeci
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
plebiscitar și cu asigurarea că nu se vor repeta regretabilele greșeli de după 1918. 30 martie 2010 Joia seacă, bolșevică Motto:”Vinovații fără vină Vor să se facă lumină.” Luna mai, cu capricii și delicii, ne-a făcut să uităm de „Veniți:privighetoarea cântă, și liliacul e înflorit;”, de „Râde iarăși primăvara”, dar și de 1 Mai, ziua muncii, transformată la noi în ziua șomerilor și a lui gură cască, de 2 mai, ziua tineretului ghiftuit de bere și de promiscuitate în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
zilele sângeroase ale lui decembrie, că li s-a confiscat “revoluția” lor. O revoluție a câtorva persoane este imposibilă, iar marea masă era mulțumită că a scăpat de Ceaușescu, ideea cu “jos comunismul” este apărută relativ târziu, sub influența agenților veniți, nu din răsărit, ci din apus. Sunt aceiași sau aproape aceiași care, acum îl invocă pe Ceaușescu, sunt învinșii, cei cu cenușă-n cap; în apus nu-i mai vrea și nu-i așteaptă nimeni, iar aici nu-și mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să fie cea mai mare. După cum spunea Bill Brody, președintele Universității Johns Hopkins: „Ne aflăm În toiul unei căutări globale de talente, așa că ar trebui să facem tot posibilul să perfecționăm metodele de recrutare În America, pentru că unul dintre noii veniți va fi la fel de mare ca Babe Ruth - și de ce l-am lăsa să se ducă În altă parte?“. „GRĂSIMEA“ BENEFICĂ Căi de amortizare care merită păstrate Chiar dacă multe din mijloacele de siguranță oferite de corporații și de guvern vor dispărea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
asupra lui Valeriu îndoieli în ceea ce privește sinceritatea, acuzându-l că dorește să fie Șeful FDC din Aiud. După trei ani de detenție îndurați sub regimul antonescian (în 1944), primul deținut politic care a fost scos din Aiud de o comisie sovietică, venită special aici, a fost Tarnovschi. În refugiul pe care aveam să-l facem de la Aiud la Alba Iulia, între liniile de bătaie, pe unul din tancurile sovietice care înaintau pe șoseaua spre Turda, era Tarnovski: încins cu un stindard roșu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
când este un inamic care vrea să te înșele și când este un prieten prost, pe care l-a înșelat mai înainte un inamic”. În primele zile ne-am înscris în programul de viață zilnic, cu rezerva firească a noilor veniți, primind drepturile și împlinind obligațiile ce decurgeau din condiția claustrării. Încercam să găsim și metode de transformare a spiritului și mentalității acestei lumi, care trăia o viață atât de străină obișnuinței umane. Ceea ce voi prezenta acum succint în fața cititorilor, despre
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
renaște speranța în ochii tuturor. Bourceanu a fost rugat să expună câteva gânduri pe marginea Învierii lui Tolstoi, iar maiorul Ene, cu O înviere pe front, a impresionat în momentul când a povestit cum milițienii sovietici loveau și ucideau femeile venite să aprindă lumânări la morminte, în noaptea Învierii: mureau sub lovituri, îmbrățișate pe Sfânta Cruce, iar copiii plângeau încleștați pe trupurile lor. Cel mai atent la tot ce se povestea era Vlădescu, țiganul polițist. Luând o atitudine gravă cu un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de nume mi se părea una bizară, nelalocul ei. Și ce face acolo?, am întrebat nedumerit. Păi, l-a băgat la pușcărie alde Gherman! Cine sunt ăștia? (În regiune nu era acest nume de familie.) Niște comuniști, activiști de partid, veniți nu se știe de unde, stabiliți în Ciorani; au condus moara lui Opran, pe care au naționalizat-o comuniștii. După ce au furat, cu securitatea și miliția în frunte, l-au înduplecat pe Nelu să ia gestiunea morii. El, prostu’, nu și-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de majoritatea celorlalți. Iar prin 1919, România avea circa 800.000 de locuitori evrei. Numărul lor crescuse de aproape patru ori față de 1918. Felul în care erau tratați evreii de către români nu avea o reputație foarte bună. Majoritatea acestor nou veniți erau destul de neprietenoși. În toamna lui 1918, Iorga observa că evreii din anumite zone fugeau din fața trupelor române ce înaintau în Bucovina, deși, scria el, "nu-i necăjea nimeni". Cernăuțiul, cu masiva lui populație evreiască, rămînea după părerea lui Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
români, în timp ce aceia de la Arad "visau încă să revină sub steagul Ungariei". Iar evreul de la Cernăuți vărsa încă lacrimi pentru prăbușirea Austriei. Cultura evreului de la Chișinău era rusească 88. Și mai era o problemă: practic, nici un evreu nici cei nou veniți, nici ceilalți nu manifesta interes față de sămănătorism. Condamnînd aspru aproape zilnic excesele antisemite, Iorga le cerea la fel de consecvent evreilor să-și părăsească ghetourile, să renunțe la izolarea și la limba lor (idiș) etc.89 Comentînd asupra "tulburărilor antisemite", Iorga susținea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Noi, filipinezii, nu putem trăi împreună cu chinezii, dar nu putem trăi nici fără ei" 33 Stavrianos, op. cit., pp. 484-485. Cînd mișcarea a izbucnit în Iași în 1848, rebelii nu au găsit ascultare în rîndurile evreilor care erau majoritari. Relativ nou veniți, evreii nu avea nici un interes să provoace mînia autorităților locale de dragul naționalismului român. Lukinich-Gáldi Makkai, Geschichte der Rumäniens, p. 360. Dar acești naționaliști români nu avea intenția să știe ce se află la rădăcina motivelor atitudinii evreilor, ci pur și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a contrazis categoric, de mai multe ori, "descoperirile" făcute în trecut de acesta 39 Nu s-a stabilit niciodată cine erau legionarii care dăduseră tîrcoale casei lui Iorga cu două zile înaintea asasinatului sau dacă erau membri ai Echipei Morții veniți să culeagă informații. Erau oare legionari ai organizației locale aflați în legătură cu Echipa Morții? Sau agenți ai Poliției Legionare de la Ploiești și ai "Chestorului" ei, Paul Cojocaru? 40 Aceasta nu era în nici un caz o crimă banală, indiferent de criteriul de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pregătești s-o iei din loc, spuse Ben, arătând spre valiza mea. — O, doar pentru o noapte la Londra... Mă întorc imediat, voi fi aici... — Eu unul nu pot suporta Londra, urmă Ben. Tot vacarmul ăla, aglomerația, străinii ăia blestemați veniți să golească magazinele... Da, la vremea asta Londra e invadată de turiști. Mi-am băut ceaiul. — Mă rog, zise Ben pe un ton care implica, fără putință de tăgadă, că sosise timpul să pun capăt vizitei mele, poate că o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
grația spinărilor ude, netede, lucioase. Un timp se curbară, se jucară, înghițind apă, gâlgâind, și tot timpul uitându-se în sus la mine. Și în vreme ce le urmăream joaca, nu m-am îndoit nici o clipă că erau făpturi aducătoare de noroc, venite să mă viziteze și să mă binecuvânteze. POSTSCRIPTUM Viața merge înainte Nu există nici o îndoială asupra felului cum ar trebui să se termine povestea aceasta, cu foci și stele, explicare, resemnare, reconciliere, totul revăzut prin prisma unei semnificații mai înalte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
venit Securitatea acolo și a spus: Unde vrei să mergi, să te stabilești? Acolo și-acolo. Și ne-au amenințat: Bagă de seamă, să nu spui ce-ai pățit pe-aicea, ce-ați făcut... și-așa mai departe, că o sa veniți iar aici. Bine, n-o să spunem. Cum am ieșit de-acolo, am spus la toată lumea... Dumneavoastră unde v-ați întors? Io am zis că mă duc la Oradea, am dat și adresa, dar n-am rămas acolo, ci-am venit
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cum am avut foaie de drum până la Brăila, transportul nu m-a costat. Și când am plecat de la stadion am întrebat: Cum ajungem, domnule, în oraș? Luați autobuzul ăsta. Am vrut să plătim. Lăsați, voi nu plătiți, că știu de unde veniți. (râde - n.n.) Am luat un autobuz și în sfârșit, am ajuns în oraș... Și cum trenul era doar seara, m-am plimbat cu conferențiarul ăsta, cu Pintilie Aurel, prin toată Constanța până seara... După 6 ani de zile eram în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
saci, ca la varză. Și genuflexiuni până nu mai puteai, dă-i iară, dă-i sus, bătaie bună... o jumătate de oră, o oră. Bătaie-bătaie! Vă băteau în grup sau pe rând? Păi, noi eram înșirați în fața priciului, ăștia noii veniți... ăia vechi stăteau acolo, cei care fuseseră bătuți. Și ei din față ne băteau. În grup, așa dădea, nu alegea că pe mine sau pe ălălalt... dădea cum se nimerea. Ce s-a întâmplat după această primă tură de bătaie
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și în sfârșit, după ce-am primit buletin, m-am dus la forțele de muncă și ăia mi-o’ găsit ceva loc la ceva Gostat în satele astea din apropiere. M-am dus acolo două săptămâni și tot: Veniți mâine, veniți mâine, veniți mâine... și după două săptămâni mi-o zis că lor nu le trebe deținuți politici. I-am spus și la securist: Uite, trebuie să-mi dați intrarea în oraș să pot să-mi fac o meserie, pentru că nimeni
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sfârșit, după ce-am primit buletin, m-am dus la forțele de muncă și ăia mi-o’ găsit ceva loc la ceva Gostat în satele astea din apropiere. M-am dus acolo două săptămâni și tot: Veniți mâine, veniți mâine, veniți mâine... și după două săptămâni mi-o zis că lor nu le trebe deținuți politici. I-am spus și la securist: Uite, trebuie să-mi dați intrarea în oraș să pot să-mi fac o meserie, pentru că nimeni nu vrea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]