2,765 matches
-
din oficiu, poate lua această măsură îndată după pronunțarea în ședința a verdictului. Dacă în sesiunea următoare verdictul juraților este același, Curtea nu mai poate suspenda. În orice caz situațiunea acuzatului nu poate fi agravată cînd cel de al doilea verdict ar fi mai sever, pedeapsa urmand să se fixeze conform primului verdict. Cei doi jurați delegați nu iau parte la deliberarea asupra acestei chestiuni. Articolul 417 Dacă juriul declară că acuzatul nu este culpabil, presedintele pronunța achitarea acuzatului și ordona
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
verdictului. Dacă în sesiunea următoare verdictul juraților este același, Curtea nu mai poate suspenda. În orice caz situațiunea acuzatului nu poate fi agravată cînd cel de al doilea verdict ar fi mai sever, pedeapsa urmand să se fixeze conform primului verdict. Cei doi jurați delegați nu iau parte la deliberarea asupra acestei chestiuni. Articolul 417 Dacă juriul declară că acuzatul nu este culpabil, presedintele pronunța achitarea acuzatului și ordona să fie pus în libertate deîndată, afară de cazul cînd ar fi reținut
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
acuzatului. Dacă Curtea constată că nu au fost îndeplinite formalitățile prevăzute de art. 426, anulează actele neregulat îndeplinite și ordona reînceperea acestor formalități dela cel dințai act neregulat. Acuzatul nu poate fi aparat de niciun avocat. Curtea decide pe baza verdictului, dat numai în urmă concluziilor Ministerului public și ale părții civile. Juriul poate acorda circumstanțe ușurătoare. Decizia dată în contumacie nu poate fi atacată cu recurs decat de Ministerul public și partea civilă. Articolul 430 Cînd acuzatul contumace este minor
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
în considerare din oficiu numai dacă inculpatul a fost prejudiciat. Articolul 475 În contra deciziilor Curților cu Jurați se mai poate face recurs și pentru următoarele motive: 1. Cînd juriul nu a fost regulat și legal constituit; 2. Cînd la darea verdictului a votat un jurat care nu a fost de față în tot timpul desbaterii procesului; 3. Cînd cu ocazia punerii întrebărilor au fost călcate dispozițiile imperative ale art. 399 și următorii; 4. Cînd verdictul juraților în partea esențială este obscur
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
legal constituit; 2. Cînd la darea verdictului a votat un jurat care nu a fost de față în tot timpul desbaterii procesului; 3. Cînd cu ocazia punerii întrebărilor au fost călcate dispozițiile imperative ale art. 399 și următorii; 4. Cînd verdictul juraților în partea esențială este obscur, incomplet sau se contrazice. Cazurile din punctul 3 pot servi ca motiv de recurs numai dacă au avut inraurire asupra deciziei. Articolul 476 Nu se poate cere casarea unei hotărîri, pentru că prima instanță a
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
condamnării, au fost dovedite false printr'o hotărîre judecătorească definitivă, sau de asemenea cînd, printr'o sentința definitivă, s'a stabilit că judecătorii sau judecătorul de instrucție, ori reprezentantul Ministerului public, grefierul ori juratul, care au luat parte la darea verdictului, au fost corupți, sau dacă vreunul din ei a comis în cursul procesului vreo altă calcare a datoriei sale de funcționar, prevăzută de legea penală, și dacă sînt probabilități că aceste infracțiuni au influențat asupra hotărîrii; 4. Cînd, în urma unei
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
achitării, au fost dovedite false printr'o hotărîre judecătorească definitivă, sau de asemenea cînd printr'o sentința definitivă s'a stabilit că judecătorii sau judecătorul de instrucție ori reprezentantul Ministerului public, grefierul sau juratul, care au luat parte la darea verdictului, au fost corupți și este neîndoios că acele infracțiuni au influențat asupra pronunțării hotărîrii de achitare. Articolul 502 Cererea de revizuire în defavoarea celui achitat poate fi făcută numai de Ministerul public din oficiu, din ordinul Ministrului Justiției. În toate cazurile
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]
-
Colegiul Consiliului în soluționarea contestațiilor formulate în conformitate cu art. 14 alin. (1) și art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 pot fi atacate în justiție nu infirmă caracterul jurisdicțional al activității Consiliului și a Colegiului Consiliului, dat fiind că verdictele date de aceste organe au ca obiect constatarea încălcării ordinii de drept (a drepturilor omului și a libertăților fundamentale), obiect specific activității de jurisdicție. Potrivit art. 17 alin. (1) din lege, aceste verdicte rămân definitive prin necontestarea lor sau prin
DECIZIE nr. 51 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194917_a_196246]
-
și a Colegiului Consiliului, dat fiind că verdictele date de aceste organe au ca obiect constatarea încălcării ordinii de drept (a drepturilor omului și a libertăților fundamentale), obiect specific activității de jurisdicție. Potrivit art. 17 alin. (1) din lege, aceste verdicte rămân definitive prin necontestarea lor sau prin respingerea de către curtea de apel a contestațiilor împotriva deciziilor pronunțate de Colegiul Consiliului. Or, caracterul definitiv al deciziilor Colegiului Consiliului este, de asemenea, specific actelor de jurisdicție. Natura jurisdicțională a activității Consiliului și
DECIZIE nr. 51 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194917_a_196246]
-
constată că activitatea desfășurată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și de Colegiul Consiliului, în vederea stabilirii participării unei persoane la poliția politică comunistă, este o activitate colegială, că în cadrul acestei activități se administrează și se evaluează probe și că verdictul de participare la poliția politică se dă prin votul membrilor Colegiului, în urma dezbaterii cazului cercetat. Aceste reguli sunt specifice procedurilor jurisdicționale. 3. În sistemul Constituției României din anul 1991, revizuită în anul 2003, nu există decât două categorii de jurisdicții
DECIZIE nr. 51 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194917_a_196246]
-
a căilor de atac împotriva propriilor decizii, prin lipsa de contradictorialitate și publicitate a dezbaterilor, prin limitarea dreptului la apărare al persoanelor verificate, prin liberul arbitru în administrarea și aprecierea probelor, precum și prin posibilitatea de a da, în aceleași cauze, verdicte noi, contrare celor validate prin deciziile definitive ale instanțelor judecătorești, jurisdicția exercitată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și de Colegiul Consiliului se definește ca o jurisdicție extraordinară, iar natura juridică a organelor care o exercită este cea a
DECIZIE nr. 51 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194917_a_196246]
-
ocazia soluționării recursului formulat împotriva unei încheieri pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București, având ca obiect încuviințarea executării silite. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că "reglementarea criticată reprezintă o reminiscență anacronică în cadrul sistemului juridic român în care verdictul unic și definitiv este exclus, în mod organic, de principiile fundamentale ale controlului judecătoresc și al dreptului la apărare ce funcționează ca veritabile garanții ale actului de justiție". Autorul excepției apreciază că dispozițiile art. 373^1 alin. 2 din Codul
DECIZIE nr. 450 din 15 mai 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188069_a_189398]
-
excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece suspendarea din funcție sau punerea la dispoziție nu constituie o discriminare în raport cu cadrele militare în activitate și care nu sunt implicate într-o acțiune penală. De asemenea, aceste măsuri nu constituie eo ipso un verdict de culpabilitate, ci sunt măsuri limitate în timp și antrenate de necesitatea instrucției penale. Norma constituțională consacrată de art. 53 permite astfel restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, iar textele criticate se circumscriu acestor exigențe. În sfârșit, comparația cu celelalte
DECIZIE nr. 754 din 18 septembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi art. 55 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192024_a_193353]
-
că dispozițiile art. 2 lit. a) din ordonanță încalcă principiul constituțional al separației puterilor în stat, întrucât puterea executivă reprezentată de Guvern, stabilind că lucrător al Securității este "persoana care a suprimat sau a îngrădit drepturile omului", a dat un verdict, care este de competența puterii judecătorești. În ceea ce privește dispozițiile art. 11 alin. (1) din ordonanță, se susține că sunt contrare prevederilor art. 126 alin. (5) teza întâi din Legea fundamentală, care interzic înființarea de instanțe extraordinare, întrucât procedura instituită de acest
DECIZIE nr. 1.194 din 24 septembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216803_a_218132]
-
legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc." În motivarea excepției se mai susține că este nesocotit principiul separației puterilor în stat, întrucât dispozițiile art. 2 lit. a) din ordonanță "dau un verdict" cu privire la calitatea de lucrător al Securității a persoanelor ce intră sub incidența sa. Curtea nu poate reține această critică, ci observă că textul de lege menționat oferă o definiție legală a noțiunii de lucrător al Securității, necesară pentru înlăturarea oricărui
DECIZIE nr. 1.194 din 24 septembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216803_a_218132]
-
și cea de soluționare a căilor de atac împotriva propriilor decizii, lipsă de contradictorialitate și publicitate a dezbaterilor, limitare a dreptului la apărare al persoanelor, liber arbitru în administrarea și aprecierea probelor, precum și posibilitatea de a da, în aceleași cauze, verdicte noi, contrare celor validate prin deciziile definitive ale instanțelor judecătorești. Natura juridică a organelor care exercită o jurisdicție extraordinară este cea a instanțelor extraordinare, interzise de art. 126 alin. (5) din Constituția României. În cauza de față, Curtea constată că
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
78 alin. (1) din Regulament este unul mai general, interpretarea sa trebuie să urmeze limitele și exigențele enunțate mai sus. Sintagma "stabilirea concluziilor, răspunderilor și măsurilor ce se impun" nu presupune că aceste comisii au competența de a da un verdict, ci faptul că, în raportul pe care îl întocmește comisia de anchetă cu privire la situația de fapt anchetată, va indica concluziile la care a ajuns pe baza actelor și documentelor pe care le-a consultat și a audierilor efectuate. A admite
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
constata săvârșirea unor fapte, de a emite concluzii, recomandări și propune măsuri ce se impun a se lua. Or, o atare activitate nu poate fi automat calificată ca fiind una jurisdicțională. Aceste organe, ca și comisia de anchetă, nu dau verdicte prin care se constată vinovăția unei persoane, ci doar constată o stare de fapt și fac propuneri/recomandări. Chiar dacă o comisie de anchetă își depășește atribuțiile, "verdictele" sale nu ar putea avea nicio finalitate juridică, votul final asupra constatărilor comisiei
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
ca fiind una jurisdicțională. Aceste organe, ca și comisia de anchetă, nu dau verdicte prin care se constată vinovăția unei persoane, ci doar constată o stare de fapt și fac propuneri/recomandări. Chiar dacă o comisie de anchetă își depășește atribuțiile, "verdictele" sale nu ar putea avea nicio finalitate juridică, votul final asupra constatărilor comisiei de anchetă dându-se în plenul respectivei Camere, fiind deci un vot politic. Compunerea comisiilor de anchetă, de asemenea, nu poate fi motiv de calificare ca jurisdicțională
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
de citare/invitare a persoanelor, respectiv propunerile din raportul comisiei de anchetă adresate Biroului permanent nu califică activitatea acesteia ca fiind una jurisdicțională. Se reține deci că activitatea de anchetă privește lămurirea unor chestiuni de ordine publică, fără a da verdicte și fără a angaja răspunderea penală sau materială a vreunei persoane. În lipsa unei activități jurisdicționale nu se poate reține încălcarea art. 126 alin. (5) din Constituție și, prin prisma celor expuse, rezultă că nici celelalte prevederi constituționale invocate nu sunt
DECIZIE nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 privind constituţionalitatea prevederilor art. 40 alin. (3) teza finală coroborate cu art. 46 lit. b) , art. 73 , art. 75 , art. 76 şi art. 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216879_a_218208]
-
prin dispozițiile pe care le cuprinde, textul criticat detaliază în concret elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină procesul-verbal de constatare a contravenției. Persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar în fața unui act administrativ de constatare, ale cărui efecte pot fi înlăturate prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea
DECIZIE nr. 1.276 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216506_a_217835]
-
a căilor de atac împotriva propriilor decizii, prin lipsa de contradictorialitate și publicitate a dezbaterilor, prin limitarea dreptului la apărare al persoanelor verificate, prin liberul arbitru în administrarea și aprecierea probelor, precum și prin posibilitatea de a da, în aceleași cauze, verdicte noi, contrare celor validate prin deciziile definitive ale instanțelor judecătorești, jurisdicția exercitată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și de Colegiul Consiliului se definește ca o jurisdicție extraordinară, iar natura juridică a organelor care o exercită este cea a
DECIZIE nr. 1.328 din 21 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi ale art. 1 alin. (3), art. 2 alin. (5), art. 11, art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218185_a_219514]
-
reguli de procedură. (4) Decizia tribunalului arbitral va fi luată de către majoritatea membrilor săi, nefiind admisă abținerea de la vot. Această decizie va fi definitivă și obligatorie pentru toate părțile aflate în litigiu, fără drept de apel. Părțile se vor supune verdictului fără întârziere. În cazul unui diferend referitor la sensul sau scopul prezentului acord, tribunalul arbitral îl va interpreta, la cererea oricărei părți aflate în litigiu. ... Articolul 11 Originalul prezentului acord și revizuirea sa, al cărui text în limba engleză este
ACORD*) din 16 martie 2007 între Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Croaţia, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă şi Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învăţământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II) *1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219005_a_220334]
-
confuzie între funcția de anchetă și cea de judecată, inspectorul de integritate - pe baza liberei sale aprecieri în administrarea probelor, printr-o procedură care nu respectă contradictorialitatea - decide că o parte din avere este nejustificată și, prin urmare, dă un verdict, "spune dreptul" (iuris dictio), activitate permisă numai instanțelor de judecată, potrivit art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, conform căruia "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege". Curtea mai
DECIZIE nr. 415 din 14 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. I "Dispoziţii generale" (art. 1-9), ale art. 11 lit. e), f) şi g), ale art. 12 alin. (2), ale art. 13, ale art. 14 lit. c), d), e) şi f), ale art. 17, ale art. 38 alin. (2) lit. f), g) şi h), ale art. 42 alin. (2), (3) şi (4), ale cap. VI "Verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor" (art. 45-50) şi ale art. 57 din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222159_a_223488]
-
Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt constituționale. Vinovăția și răspunderea contravenientului apar, în faza procedurii contravenționale, ca elemente stabilite de agentul constatator în procesul-verbal, însă, fiind vorba de un act administrativ, acesta nu este un verdict definitiv decât dacă instanța de judecată va respinge plângerea contravenientului prin care procesul-verbal este atacat. Așadar, răspunderea contravenientului este stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în cadrul unui proces echitabil de o instanță independentă și imparțială. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile
DECIZIE nr. 422 din 26 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi ale art. 190 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210424_a_211753]