KorAP: Find »[drukola/base=viță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...97 98 99 ...180 >

4,489 matches

Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414

precum și formularea unor ipoteze de înrudire între grupuri de soiuri. În acest sens, prin pachetul de informații din programul calculatorului se întocmește histograma clasificării ierarhizate a soiului și se elaborează dendrograma clasificării soiurilor. 1. Histograma clasificării ierarhizate a soiurilor de viță de vie se prezintă sub forma unui tabel în care sunt stipulate valorile indicelui de înlănțuire care arată disimilaritatea între grupele agregate, cu ajutorul cărora se întocmește această histogramă, în care este reflectată inerția totală a ansamblului de soiuri analizate. Cercetările

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
în care sunt stipulate valorile indicelui de înlănțuire care arată disimilaritatea între grupele agregate, cu ajutorul cărora se întocmește această histogramă, în care este reflectată inerția totală a ansamblului de soiuri analizate. Cercetările efectuate în cadrul unui număr de 15 soiuri de viță de vie autohtone, ce alcătuiesc sortogrupuri bine cunoscute în literatura de specialitate au condus la elaborarea următoarei histograme a clasificării ierarhizate (Liliana Rotaru, 1999) Din analiza acestora se constată că din punct de vedere fenotipic al arhitecturii frunzei mature, cele

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
sortogrup (Doina Damian s.a., 2011) indică valori mai mari ai indicelui de înlănțuire, ceea ce arată faptul că disimilaritatea dintre aceste soiuri este mai mare, ele având puține elemente comune din punct de vedere al morfologiei frunzei. Dendrograma clasificării soiurilor de viță de vie Conform principiului analizei cluster enunțate anterior, elaborarea dendrogramei clasificării ierarhizate a soiurilor are la bază principiul pierderii minime a inerției (criteriul Ward generalizat). Analiza cluster admite existența grupurilor politetice (grupuri similare de soiuri pentru unele caractere), permițînd împărțirea

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
bună separare. Aceste combinații liniare sunt denumite funcții discriminante. 2.7.3.2. Aplicarea analizei factoriale discriminante în ampelografie. Are ca scop, verificarea apartenenței indivizilor studiați la soiurile din care fac parte, precum și la stabilirea omogenității fenotipice a soiurilor de viță de vie. Pentru folosirea AFD la descrierea soiurilor, este necesară alegerea unui număr de n indivizi din fiecare soi, caracterizați prin intermediul unui număr de variabile (cele care au fost folosite și la analiza în componenți principali). Informațiile generale asupra grupurilor

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
aparținând unui anumit soi, dar prin analiza factorială disciminantă, a rezultat faptul că, prezintă caractere care le permit încadrarea lor în alte grupuri (soiuri). De aici rezultă faptul că, variabilitatea fenotipică foarte pronunțată influențează gradul de omogenitate al soiurilor de viță de vie. De aceea, pentru descrierea și recunoașterea unui soi nu sunt suficiente numai caracterele fenotipice ci și alte metode de natură biochimică sau genetică. CAPITOLUL III METODE BIOCHIMICE ȘI GENETICE PENTRU DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
soiurilor de viță de vie. De aceea, pentru descrierea și recunoașterea unui soi nu sunt suficiente numai caracterele fenotipice ci și alte metode de natură biochimică sau genetică. CAPITOLUL III METODE BIOCHIMICE ȘI GENETICE PENTRU DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 3.1. METODE BIOCHIMICE Tehnicile moderne de analiză izoenzimatică și marcaj molecular, bazate pe utilizarea markerilor biochimici și moleculari, constituie un progres important în studiul soiurilor de viță de vie. Astfel, prin tehnicile moderne de diagnoză biochimică au

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
METODE BIOCHIMICE ȘI GENETICE PENTRU DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 3.1. METODE BIOCHIMICE Tehnicile moderne de analiză izoenzimatică și marcaj molecular, bazate pe utilizarea markerilor biochimici și moleculari, constituie un progres important în studiul soiurilor de viță de vie. Astfel, prin tehnicile moderne de diagnoză biochimică au fost puse în evidență existența unor dependențe între diferitele sisteme enzimatice (λ esterază, gluconat - oxalacetat transaminaze etc.) și anumite caractere ampelografice, originea genetică și cea geografică probabilă a soiurilor. Prin

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
au fost puse în evidență existența unor dependențe între diferitele sisteme enzimatice (λ esterază, gluconat - oxalacetat transaminaze etc.) și anumite caractere ampelografice, originea genetică și cea geografică probabilă a soiurilor. Prin tehnici de electroforeză au putut fi identificate soiuri de viță de vie pornind de la anumite organe vegetive sau componente ale acestora: boabe maturate (Drawert și Görg, 1947; Wolfe, 1976, 1977; Schwenneesen ș.a., 1982), din frunze (Dal Belin Peruffo ș.a., 1981; Stavrakis și Lonkas, 1983). Acestea permit analiza rapidă pe tot

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
fi evidențiată prin studiul produșilor chimici ai genelor, deci a enzimelor. Pornind de la aceste considerente de ordin genetic și biochimic, analiza enzimatică și-a găsit aplicația în cercetările cu privire la originea soiurilor la plantele cultivate și în special la soiurile de viță de vie. Enzimele sunt proteine specializate în cataliza reacțiilor biologice, situându-se printre cele mai remarcabile biomolecule cunoscute, datorită specificității și puterii lor catalitice extraordinare, mult mai mare decât celei a catalizatorilor chimici (A.L. Lehninger, 1970). Cele mai performante

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
și care fac parte din același organism. Izoenzimele pot fi distinse între ele prin diferențele lor de activitate (pH optim, sensibilitate la temperatură, sensibilitate față de inhibitori, diferențe în gama de substraturi etc.). Principalele sisteme enzimatice analizate pentru diferențierea soiurilor de viță de vie sunt: oxido-reductaze: - malatdehidrogenaza (E.C.1.1.1.37); - catechol oxidaza (E.C.1.10.3.1); - peroxidaza (E.C.1.11.1.7). + transferaze - glutamat oxaloacetat transaminaza (E.C.2.6.1.1). + hidrolaze - carboxil esteraza (E.C. 3.1.1.1

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
roz aparțin aceluiași sortogrup, prezentând un polimorfism izoenzimatc foarte scăzut, de unde concluzia că probabil cele două soiuri au origine genetică comună sau unul a stat la baza obținerii celuilalt Metodele biochimice prin analiza izoenzimatică pot contribui la diferențierea soiurilor de viță de vie prin aprecierea intensității izoenzimatice, dar pentru precizia informației este necesar ca aceste cercetări să fie completate cu analize genetice de investigare a genomului, la nivelul ADN cloroplasic prin utilizarea markerilor moleculari, activitate deja avansată, aflată în plină desfașurare

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
să fie completate cu analize genetice de investigare a genomului, la nivelul ADN cloroplasic prin utilizarea markerilor moleculari, activitate deja avansată, aflată în plină desfașurare pe plan internațional dar și național. 3.2. ANALIZA GENETICĂ Caracterizarea și identificarea soiurilor de viță de vie în mod tradițional, se bazează pe ampelografie, care implică de fapt, descrierea și compararea caracterelor morfologice ale lăstarilor, frunzelor, strugurilor și boabelor. Vița de vie prezintă o variabilitate fenotipică foarte pronunțată, puternic influențată de factorii de mediu dar

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
pe plan internațional dar și național. 3.2. ANALIZA GENETICĂ Caracterizarea și identificarea soiurilor de viță de vie în mod tradițional, se bazează pe ampelografie, care implică de fapt, descrierea și compararea caracterelor morfologice ale lăstarilor, frunzelor, strugurilor și boabelor. Vița de vie prezintă o variabilitate fenotipică foarte pronunțată, puternic influențată de factorii de mediu dar și una genetică legată de biologia și originea fiecărui soi în parte. Existența mutațiilor, selecția și înmulțirea vegetativă a soiurilor de viță de vie, constituie

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
strugurilor și boabelor. Vița de vie prezintă o variabilitate fenotipică foarte pronunțată, puternic influențată de factorii de mediu dar și una genetică legată de biologia și originea fiecărui soi în parte. Existența mutațiilor, selecția și înmulțirea vegetativă a soiurilor de viță de vie, constituie principalii factori care contribuie la creșterea variabilității genetice în cadrul soiurilor cultivate, la care se mai adaugă și procesele de creare de noi soiuri care amplifică acest fenomen. 3.2.1. STADIUL CERCETĂRILOR PE PLAN MONDIAL ȘI ÎN

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
ampelografiei, au stabilit centrele genetice de formare a genului Vitis precum și apartenența soiurilor la anumite grupe ecologice. De asemenea, s-a putut evidenția și influența condițiilor de ecosistem asupra variabilității caracterelor morfologice și însușirilor agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie. În cazul cultivarelor cu origine certă se cunosc unele date cu privire la proveniența acestora, a modului cum au fost obținute, perioada când acestea au fost introduse în procesul de producție. Problema se pune în cazul celor cu origine necunoscută

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
perioada când acestea au fost introduse în procesul de producție. Problema se pune în cazul celor cu origine necunoscută, asupra cărora există numai ipoteze cu privire la provenieța lor, aria de răspândire, etc (Poenaru I, 1970). De asemenea, în cazul soiurilor de viță portaltoi metodele ampelografice de identificare a acestora nu pot fi folosite decât în plantațiile portaltoi nu și după altoire. Cele mai multe varietăți de viță de vie provin inițial din semințe, fiecare fiind reprezentată de un amestec individual de alele parentale, combinate

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
ipoteze cu privire la provenieța lor, aria de răspândire, etc (Poenaru I, 1970). De asemenea, în cazul soiurilor de viță portaltoi metodele ampelografice de identificare a acestora nu pot fi folosite decât în plantațiile portaltoi nu și după altoire. Cele mai multe varietăți de viță de vie provin inițial din semințe, fiecare fiind reprezentată de un amestec individual de alele parentale, combinate din nou accidental în timpul procesului de meioză. Pentru descrierea acestor soiuri provenite din semințe indicatorii SSR (microsateliții) reprezintă cea mai adecvată metodă, deoarece

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
metodică (Sefe ș.a., 2001; Aradhya, 2003). Alături de indicatorii SSR (microsateliții), izoenzimele, tehnica RFLP- (Restriction Fragment Length Polymorphism-polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție) precum și RAPD (Random Amplified Polymorphic DNA- polimorfismul ADN amplificat aleator) sunt cele mai folosite metode pentru identificarea soiurilor de viță de vie (Tessier C. ș.a., 1999). Pe plan internațional există deja o bancă de date cu soiuri inventariate genetic și informații privind cartarea, secvența de gene, proteine etc. O analiză genetică cu ajutorul tehnicilor RAPD (Randomly Amplified Polymorphic DNA - Polimorfismul ADN

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
proteine etc. O analiză genetică cu ajutorul tehnicilor RAPD (Randomly Amplified Polymorphic DNA - Polimorfismul ADN Amplificat Aleator) și ISSR - PCR (Inter Simple Sequence Repeat-Polymerase Chain Reaction, Repetarea Secvențelor Simple-Reacția în Lanț a Polimerazei) a fost efectuată în cadrul a patru soiuri de viță de vie, foarte răspîndite în Chile (Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot și Carmenere), iar ca și referință externă a fost folosit material vegetal de origine franceză. Rezultatele obținute prin aplicarea ambelor tehnici, evidențieză faptul că, există diferențe între varietățile studiate

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
de mult cu cel din Chile, cu toate că acesta din urmă își are originea direct din Franța. Aceasta înseamnă că varietățile de Merlot cultivate în Franța și Chile sunt genotipuri diferite. Analiza genetică microsatelitară a permis stabilirea originii unor soiuri de viță de vie (Sefe ș.a., 1997). Astfel, s-a concluzionat că soiul Cabernet Sauvignon provine din încrucișarea soiurilor Cabernet franc x Sauvignon franc; soiul Blauburgunder din Portugieser bleu x Blansfrankisch; soiul Neuburger din Sylvaner x Veltliner rouge; soiul Zweigelt din încrucișarea

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
Italia de către Zulini și colab., 2005, privind variabilitatea fenotipică și cea genotipică a soiului autohton Picolit, care a fost studiată prin folosirea alături de descriptorii ampelografici și ampelometrici, a markerilor microsateliți AFLP (Amplified Fragment Length Polymorphism-polimorfismul lungimii fragmentelor de amplificare). De la vițe bătrâne (30 - 100 ani) au fost recoltate 39 de probe, din care numai două vițe prezentau diferențieri morfologice. Din probele fără diferențe, 35 prezentau aceleași alele paterne la toți locii SSR, fiind considerate conforme cu soiul analizat, iar altele 2

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
Picolit, care a fost studiată prin folosirea alături de descriptorii ampelografici și ampelometrici, a markerilor microsateliți AFLP (Amplified Fragment Length Polymorphism-polimorfismul lungimii fragmentelor de amplificare). De la vițe bătrâne (30 - 100 ani) au fost recoltate 39 de probe, din care numai două vițe prezentau diferențieri morfologice. Din probele fără diferențe, 35 prezentau aceleași alele paterne la toți locii SSR, fiind considerate conforme cu soiul analizat, iar altele 2 aveau variații mari, inclusiv extra alele. Concluzia acestor cercetări, confirmă o stabilitate somatică a markerilor

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
analizat, iar altele 2 aveau variații mari, inclusiv extra alele. Concluzia acestor cercetări, confirmă o stabilitate somatică a markerilor SSR și existența ocazională a unui caz de mutație și chimism. Printre cele mai mari realizări ale cercetărilor din domeniul geneticii viței de vie sunt cele obținnute de cercetătorii francezi și italieni, care au reușit să descifreze harta genomului viței de vie, realizând după mai mulți ani de investigații harta genomului strugurilor soiului Pinot noir, fiind prima de acest fel pentru o

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
markerilor SSR și existența ocazională a unui caz de mutație și chimism. Printre cele mai mari realizări ale cercetărilor din domeniul geneticii viței de vie sunt cele obținnute de cercetătorii francezi și italieni, care au reușit să descifreze harta genomului viței de vie, realizând după mai mulți ani de investigații harta genomului strugurilor soiului Pinot noir, fiind prima de acest fel pentru o plantă cu fructe și a patra pentru plantele superioare. Această realizare poate avea și aplicații practice, contribuind pe

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
soiuri cu rezistență genetică la boli și dăunători. Utilizând analiza microsatelitară a ADN-ului pentru a asigura posibilitatea de comparare și reproducere, grupul de lucru implicat în realizarea proiectului GENRES 081"Rețeaua europeană pentru conservarea și caracterizarea resurselor genetice de viță de vie" (Dettweiler ș.a., 2000 citat de Jung A. și colab, 2003) au obținut rezultate remarcabile în caracterizarea și identificarea a 50 de cultivare de viță de vie, în care au fost implicați 10 parteneri internaționali. În acest scop, au

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]