7,806 matches
-
semnificația spirituală a Scripturilor rămânând în făgașul tradiției alexandrine. Sub numele său s-au mai transmis totodată alte două scurte scrieri. Prima, Învățătură și îndemn este dedicată călugărilor pentru a-i îndemna să nu caute să se purifice doar de viciile trupești, ci și de cele, mai ascunse, ale sufletului. Cealaltă, consacrată Învățătorului de Lege care îl ispitește pe Isus, e scrisă sub forma unui discurs adresat învățatului care îl ispitește pe Isus cu întrebarea „ Cine este aproapele meu?” în Luca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
editoriale sau în rubrici speciale - „Aspecte literare din țară”, „Sub zodia ipocriziei”, „Insectar”, „Curtenii de stil vechi” - sunt denunțate, sub semnătura Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, a lui Horia Stamatu, Paul Goma, Dorin Tudoran ș.a., tot mai vizibilele „vicii” ale vieții literare românești, de la lașitate la „evazionism” și duplicitate, de la „orchestrarea imposturii” la plagiat și sfidare, de la trecerea sub tăcere a aspectelor neconvenabile la festivismul degradant, regimul comunist făcându-și „din excesul de comemorări și ceremonii un fel de
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
înșelat și batjocorit tocmai pentru că are o structură aparte. Întorcându-se în țară, la Brăila, după doisprezece ani de pribegie și căutări disperate, se izbește de aceleași adversități morale și sociale și se vede aruncat din nou pe drumuri, pradă viciului. Priviți izolat, rupți de realitățile și mentalitatea vremii în care trăiesc, protagoniștii din Chira Chiralina pot fi considerați „cazuri” prin prisma fiziologicului sau a patologicului. Mama Chirei, Chira Chiralina și Dragomir nu sunt însă niște „curiozități” umane, nu ilustrează un
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
abuzivă, încadrate într-o viziune dogmatică economic-evoluționistă, decretată ulterior ca singura științifică, la Fr. Engels (1940/1950). Ideea eronată a evoluției întregii omeniri de la forme nestructurate familial la familia de tip monogamic - datorată unor factori economici - are ca sursă un viciu metodologic fundamental: concluziile sunt trase pe baza unui material cultural specific - irochez -, ridicându-se deci problema reprezentativității. De mai multă vreme, cercetări concrete antropologice au arătat că familia monogamă a existat din zorii societății omenești. 1.5.3. Studiile lui
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
regulă, în locuri special amenajate și momente anume. (Vezi totuși și pentru societatea tradițională românească „târgurile de fete”.) Dar multe locuri și împrejurări din viața cotidiană servesc ca ocazii de a-și desfășura virtuțile (și eventual pentru a-și ascunde viciile), cum sunt mediile de muncă sau școlare, cercurile de prieteni, seratele dansante, discotecile, excursiile și, din ce în ce mai mult, agențiile speciale care facilitează funcționarea pieței maritale ca formă de schimb organizată. După cum anticipăm, scopul prezentării pe piață este de a găsi un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din ziare. Față de datele din Franța anilor ’80, o notă specifică a celor din România zilelor noastre este menționarea cu insistență a seriozității (și fidelității) și din partea femeilor și din cea a bărbaților și, aproape exclusiv la femei, „lipsa de vicii”. Nu intru aici în interpretări teoretico-metodologice mai de profunzime, dar amintesc că studiind anunțurile matrimoniale (cu atât mai mult cele de pe Internet), nu avem imaginea reală a felului în care funcționează cererile și ofertele pe piața maritală de zi cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lupta” dintre cele două părți pentru a-și dovedi reciproc vinovăția. Nu doar ca aspect juridic, ci și din punct de vedere psihosocial, faptul că nimeni nu mai este acuzat de neglijarea familiei, de impotență, de adulter sau de alte vicii sau deficiențe este un mare câștig pe linia libertății individuale și a dreptului la intimitate. Cei doi parteneri nu sunt obligați nici măcar să invoce neînțelegerile, deci să le facă publice, ci pur și simplu declară că vor să divorțeze. Acest
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
415-417; Val Condurache, De la Ion Gheorghe la Ioanid Romanescu, CL, 1989, 3; George Popescu, Lecția de poezie, VR, 1990, 2; Cornel Munteanu, „Morena”, TR, 1991, 23; Ioan Holban, Ce mai faceți?, CRC, 1991, 15; Ioan Holban, Trebuie să numim speranța viciu, CRC, 1992, 4; Andreea Deciu, Dilatarea poemului, RL, 1992, 9; Mircea A. Diaconu, În căutarea eului absolut, RL, 1994, 22; Adrian Popescu, Lirică gnostică, ST, 1995, 4-5; Nicolae Prelipceanu, Ioanid, LCF, 1996, 13; Dan Laurențiu, Ioanid Romanescu, RL, 1996, 14
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
cu sloganul A Buckand a Dream (un dolar și un vis). Loteria din Chicago exclamă: This could be your ticket out (ăsta poate fi biletul tău de ieșire șdin sărăcieț)”55. Jocurile de noroc, ca și drogurile, au devenit un viciu pentru milioane de americani. Amândouă răspund nevoii de satisfacerii imediate - fericirea instantanee. National Research Council estimează că mai mult de 3 milioane de americani sunt jucători patologici „pe viață”, 1,8 milioane de americani În plus devenind jucători patologici În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sociale (pensie, Îngrijire medicală, compensarea lucrătorilor și asigurarea de șomaj) pentru toți noii angajați cu salarii mici38. Costul anual pentru subvenționarea companiilor franceze este de 10,6 miliarde de dolari 39. Majoritatea acestor fonduri provin din așa numitele taxe pe viciu, pe tutun și alcool. Guvernul speră ca restul acestor plăți să provină din introducerea unor noi lucrători În câmpul muncii. Mai mulți angajați Înseamnă că mai puțini oameni necesită ajutor guvernamental. Noii lucrători aduc salarii acasă, cheltuiesc bani pe piață
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
parcurg cu emoție și cu participare drumul ce desparte efemerul de etern, cunoscând tensiunea ezitărilor, a întrebărilor aparent fără răspuns, gustul abandonului și al clipei de fericire. Bubasta, un Iago al Egiptului antic, va triumfa, împingându-l pe Amenhotep în viciu și ruină morală, în vreme ce Ti, dezamăgită în dragostea sa, se va sinucide. Dincolo de aparenta distanță dintre conflictul acestei lucrări și zona de interes a dramaturgiei românești interbelice, meditațiile și destinele personajelor au numeroase tangențe cu cele propuse de Camil Petrescu
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
o reușită a teatrului istoric scris de L. Întâmplările înfățișate, având drept punct de plecare cronica lui Ion Neculce, se petrec în secolul al XVII-lea, sub domnia lui Dumitrașcu Vodă, și glosează pe motivul romantic al purității maculate de viciu. Sunt surprinse realități proprii unei perioade de gravă criză, în care boierii moldoveni și cei venetici se angajează în turniruri fals principiale, contradicțiile de fond trebuind căutate în situarea cât mai avantajoasă pe scara profitului imediat și substanțial. Anița, femeie
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
1997, 1-2; Al. Pintescu, „Apărarea și ilustrarea criticii”, PSS, 1997, 1-2; Ilie Gyurcsik, Eseuri în paradigma postmodernității, O, 1997, 6; Florin Mihăilescu, Starea de postmodernitate, VR, 1997, 7-8; Ioan Stanomir, Critică și alteritate, LCF, 1998, 44; Ioan Lascu, Interpretarea - un viciu fără frontiere, R, 1999, 1; Sabina Fânaru, „Interpretarea fără frontiere”, RL, 1999, 36; Cărtărescu, Postmodernismul, 175-178; Ion Bogdan Lefter, Romanian Writers of the ’80 s and the ’90 s, Pitești, 1999, 270-272; Maria-Ana Tupan, De la context la text..., LCF, 2000
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
retor, s-a inspirat și din poezia păgînă și, desigur, din principalii reprezentanți ai acesteia, precum Vergiliu, Ovidiu și Lucan; totodată, a utilizat culegeri de exempla, adică de exemple istorice cu caracter moral folosite ca ilustrări ale virtuților și ale viciilor. în ce privește scriitorii creștini, se pare că terminologia teologică a lui Draconțiu e influențată încă de cartaginezul Tertulian și că pasajele cu caracter imnic imită imnurile lui Ambrozie. Opera poetică a lui Draconțiu este foarte interesantă și din punctul de vedere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
două limbi, greaca și latina. La rugămintea episcopului Castor din Apta Iulia, în Gallia Narbonensis, care înființase o mănăstire în dioceza sa, Cassian scrie în acei ani (419-426) o operă foarte întinsă, intitulată Așezămintele mănăstirești și remediile contra celor opt vicii capitale (De institutis coenobiorum et de octo principalium vitiorum remediis), în douăsprezece cărți. în primele patru, Cassian descrie viața din lăcașurile mănăstirești din Palestina și Egipt, pe care o cunoștea din proprie experiență (de aceea, opera poate fi studiată și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Salvian trece, în cartea a treia, la explicarea faptelor. Numele de creștin, în sine, afirmă el, nu garantează prosperitatea, mai ales dacă nu e asociat cu faptele bune; însă creștinătatea din vremea sa nu e altceva decît un „cuib de vicii”. Scriitorul se întreabă, la sfîrșitul cărții a patra, de ce ar fi permis Dumnezeu ca romanii să fie învinși de barbari, și răspunsul derivă dintr-o comparație între viața unora și a celorlalți. Romanii sînt superiori barbarilor pentru că sînt adepții credinței
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
doar cu prima parte a operei, dedicată descrierii vieții sacerdotale, în timp ce a doua parte se ocupă de diferitele activități pe care preoții le pot efectua, cum sînt administrarea proprietăților Bisericii și gestiunea bunurilor pămîntești, iar cartea a treia conține descrierea viciilor și a virtuților (conform unor surse, ar fi constituit o operă de sine stătătoare). Tratatul se sprijină foarte mult pe învățătura lui Augustin. Stilul lui Iulian e simplu și lipsit de podoabe, dar admirabil cîteodată; autorul vrea să evite excesul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
căuta semnificația spirituală a Scripturilor rămînînd în făgașul tradiției alexandrine. Sub numele său s-au transmis și alte două scurte scrieri. Prima, învățătură și îndemn, este dedicată călugărilor, pentru a-i îndemna să nu caute să se purifice doar de viciile trupești, ci și de cele, mai ascunse, ale sufletului. Cealaltă, consacrată învățătorului de Lege care îl ispitește pe Isus, e scrisă sub forma unui discurs adresat învățatului care îl ispitește pe Isus cu întrebarea „ Cine este aproapele meu?” în Luca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Pornire și oprire din mers (pornire și oprire din mers în doi timpi, formarea și strângerea coloanei de gimnastică). 2. Dezvoltarea fizică armonioasă Pozițiile de bază și derivate. Mișcări de prelucrare analitică a aparatului locomotor; mișcări compensatorii și preventive instalării viciilor de atitudine corporală. Complexe de dezvoltare fizică; complexe de dezvoltare fizică cu obiecte portative. Actul respirator în efort. 3. Calități motrice de bază Viteza (viteza de reacție la stimuli auditivi și tactili; viteza de execuție în acțiuni variate; viteza de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
d-na Marta Petreu în episodul al patrulea al serialului Laigniel-Lavastine: metoda "franceză" din revista 22 (nr. 29). Există într-adevăr un risc în lungul articol al d-nei Petreu: transformarea unei afaceri naționale și internaționale într-una de familie. Marile vicii ale unei cărți care ne înșeală de două ori (o dată, prefăcîndu-se că a mers la surse, cînd, în realitate, a preferat moda "second hand", și a doua oară, interpretînd abuziv și excesiv datele) tind să fie umbrite de fidelitatea suspectă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14963_a_16288]
-
și vor fi pretutindeni chinuiți de cei nelegiuiți. Numai cei răi vor propăși; oamenii de ispravă vor suferi ocări și vor fi pradă sărăciei” (7, 15). Lumea va cunoaște o escaladare a răului. Dreptatea se va micșora până la dispariție; patru vicii vor stăpâni întreaga lume: inpietas, auaritia, cupiditas și libido; cei bogați vor cădea în mâinile netrebnicilor; nu va mai fi nici o lege; „dreptatea” se va face prin uis și audacia. Non fides in hominibus, non pax, non humanitas, non pudor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930, 263-268; Const. Brăiloiu, Cântece bătrânești din Oltenia, Muntenia, Moldova și Bucovina, București, 1932, 11-22; C. Sandu-Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, Craiova, 1943, 35-50; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1975, 89-99; Alexiu Viciu, Flori de câmp, Cluj-Napoca, 1976, 263-264. Repere bibliografice: S. Fl. Marian, Nunta la români, București, 1890, 210-212; Lazăr Șăineanu, Basmele române, București, 1895, 9, 413, 505, 677, 898, 978-979; Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903, 588-593; I.
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
poezia populară, ed. cit., vol. II, pp. 270, 271. 459. Op. cit., vol. II, p. 270. 460. Ibidem, vol. II, p. 271. 461. Colinde au publicat: G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Gr.G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900; Al. Viciu, Sabin Drăgoi (Viena, 1935, cu notația muzicală), G. Cucu (București, 1936, cu notația muzicală), Monica Brătulescu, La luncile soarelui, Editura pentru literatură, București, 1964. 462. Petru Caraman, Colindul la români, slavi și la alte popoare. Studii de folclor comparat, ediție
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
depinde existența și echilibrul ființei mele: egotismul - sentimentul fundamental al autoconservării și al autocunoașterii. El este cel care mă protejează permanent, punându-mă la adăpost de pericole. Din el derivă nevoia, aspirația persoanei către eternitate. Departe de a fi un viciu care Închide persoana, egotismul, ca instrument al conservării, are rolul de a-l capta pentru sine pe celălalt sau pe ceilalți. Altruismul este un egotism proiectat, deschis asupra celuilalt, pe care dorești ca să ți-1 apropii prin iubire. Dar această
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Inconștientul pulsional primar, cât și În Inconștientul spiritual (Supra-Eul morală. Forma de manifestare exterioară a acestor acțiuni morale poartă amprenta valorilor și a normelor, mascând sau Îmbrăcând Într-o formă sublimată procesele psihice din care provin. Valorile morale, ca și viciile sau perversiunile, au aceeași sursă, deși acest aspect este un paradox. Totul depinde de natura Eului moral și de raporturile care se stabilesc, În cazul persoanei respective, Între Inconștientul pulsional și Supra-Eul, așa cum vom vedea În continuare. Natura eului moral
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]