60,203 matches
-
unui rafinament tradițional adus la viciu, dar și la finețea delirantă, așa cum transpare în Craii lui Mateiu. E aci o noblețe detracată, un snobism ostenit - o foame de trecut ce - anulîndu-și viitorul, se hrănește frenetic cu prezentul (surogat de trecut, viitorul e refuzat de trecutul dilatat, devenit prezent morbid). O horbotă de cuvinte alese împodobește această stare de spirit paradoxal voluptuoasă în maceranta-i desfășurare. Căci Val Gheorghiu e un scriitor din stirpea pe cale de dispariție a orfevrilor verbului. Amprenta mateină e
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
o accedere la grația divină prin meditație, Zanussi a ținut să menționeze că Malraux a negat că ar fi afirmat acest lucru, dar că oricum formularea corectă ar fi "Secolul XXI va fi spiritual sau...". Personal, cineastul polonez speră ca viitorul să rezerve omenirii bucuria unor revelații excepționale, ținînd de misterul existenței însăși. La finalul neașteptat al minunatului său film În plin galop (Polonia, 1995), acest răspuns aveam să-l primesc și într-o altă formulare, întărind cuceritoarea pledoarie pentru cunoaștere
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
Mirarea noastră este că un autor precum Radu Petrescu - un Ernst Jünger român, așa cum am mai spus - nu are încă parte de susținuta atenție, de inflorescentele comentarii pe care le merită și pe care cu siguranță le va avea în viitor. Radu Petrescu - Catalogul mișcărilor mele zilnice, Jurnal, 1946-1951/ 1954-1956, Ed. Humanitas, 1999, 364 pag., preț neprecizat.
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
cei care, cu ocazia coktail-urilor, umplu încăperile elegante ale Ambasadei României și se adună în jurul meselor încărcate de bunătăți - lipseau. De ce vor fi fost absenți? Să nu-i fi interesat subiectul conferinței? Să nu-i mai preocupe decît prezentul (și viitorul lor), "în numele nenorocului", prin țări străine-occidentale, în orice caz? Discuțiile care au urmat - nici ele nu s-au referit la ceea ce a fost, la documentele arhivelor acum date la iveală, la suferințe, la torționari. Ana Blandiana a avut a face
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
a avut a face față - și a răspuns cu elegantă comprehensiune democratică - la o serie de întrebări și de observații privind politica actualei Puteri din România, discrepanțele dintre promisiunile ei electorale și realizările ei, întrebări îngrijorate pentru prezent și pentru viitor. Despre trecutul însîngerat prin închisori, pe munți sau în exilul îndepărtat - nici o întrebare! Nici o tresărire. Ana Blandiana era, aici, ceea ce, pare-se, nici d-sa nu și-a dorit să fie: o personalitate, nevoită a apăra structuri și rezultate politice
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
a celui mai tînăr regizor admis vreodată, care mai e și regizoare: iraniana Samira Makhmalbaf, în vîrstă de 20 de ani. Ca întotdeauna, Cannes-ul nu va duce lipsă de evenimente paralele competiției: un Colocviu de două zile despre "Cinematograful viitorului" organizat de "Le Monde", despre creația cinematografică față cu transformările economice și tehnologice ale lumii noastre; o amplă Retrospectivă de filme pe tema "Cinematograful visînd viitorul", organizată în parteneriat cu Cinemateca Franceză; Omagii lui Robert Bresson și Luis Buñuel; tradiționala
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
va duce lipsă de evenimente paralele competiției: un Colocviu de două zile despre "Cinematograful viitorului" organizat de "Le Monde", despre creația cinematografică față cu transformările economice și tehnologice ale lumii noastre; o amplă Retrospectivă de filme pe tema "Cinematograful visînd viitorul", organizată în parteneriat cu Cinemateca Franceză; Omagii lui Robert Bresson și Luis Buñuel; tradiționala Lecție de cinema va fi susținută, în 2000, de Agnès Varda (probabil "de la 5 la 7"); Ottar Iosseliani, care va prezida juriul Caméra d'or, va
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
de ceea ce faci. Responsabilitatea trebuie să domine ambiția. Am învățat foarte mult să operez ajutat de chirurgi din generația mai mare, cu mai multă experiență decît mine". E, aici, un învăț la care se cuvine să se mediteze. Dar visul viitorului mare chirurg era să ajungă intern la spitalul Colțea, unde șeful clinicii era prof. Hortolomei. Era, acolo, ca intern, tot timpul, la orice oră de zi sau de noapte. Și a rămas aici timp de 11 ani, devenind, la recomandarea
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
locurilor comune o prospețime neașteptată. Mai mult decît atît, am putea spune că farmecul acestei scrieri rezidă tocmai în imperfecțiunile ei, în faptul că ni se oferă șansa unică de a putea surprinde, în detalii infinitezimale, cristalizarea materiei și viziunii viitorului roman, întocmai cum am urmări, au ralenti, stadiile metamorfozei unei lepidoptere de la omidă la fluture. Ceea ce fascinează este tocmai caracterul de eboșă al nuvelei noastre, banalitatea și stîngăcia acestui crochiu, pe scurt nedesăvîrșirea, căci se știe, "divina necesitate de imperfecțiune
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
monografiei. Dar au apărut, din fondurile regale, mai întîi Curierul Echipelor studențești, apoi, în 1936, revista Sociologie românească (revistă scrisă mai ales de tineri) și, tot în 1936, din aceleași fonduri regale, Muzeul satului românesc ca o anexă a unui viitor "centru de cercetări sociologice", care, finalmente, n-a mai luat ființă. Apoi a intervenit, în 1938, ceea ce a fost Serviciul Social (veche idee a lui Gusti) care îi obliga pe studenți să presteze muncă culturală la sate de trei-șase luni
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
conducător de doctorate!) saltă, în pragul pensiei, la amețitoarea sumă de patru milioane două sute de mii de lei. Adică, la cursul zilei de azi, o sută patruzeci de dolari! Acestea sunt cifrele, acesta e felul în care România își gândește viitorul. Vă închipuiți cu ce avânt se îndreaptă savantul spre catedră (pentru că unii dintre universitarii României sunt, în ciuda situației catastrofale descrise, veritabili savanți!), cât de concentrați sunt în transmiterea cunoștințelor greu dobândite! Când din munca sa abia își poate plăti întreținerea
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
pun totul la îndoială, și nu din necredință, nici din dorința de a avea certitudini, ci din nevoia (re)autentificării de sine. Re-citirea devine, în acest caz, o rescriere și, prin urmare, o reîntemeiere, atît a trecutului, cît și a viitorului. Care este rostul criticii? În acest din urmă sens, mă îndoiesc că demersul critic are prea mari șanse prospective, deși el trebuie să se angajeze solitar și cu orice risc în susținerea valorilor, al căror semn este tocmai rezistența și
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
în ciuda dialecticii ei infernale. Astfel, orbește, pe pipăite, legați la ochi, cu miasmele vieții strict analizate, am fi intrat cu toții grămadă, murmurând preceptele societății perfecte, raiul lor, raiul recondiționat... * * * Oamenii fără trecut, tinerii așadar, aruncându-și umbrele numai înainte, în viitor, în trecutul invers, trecutul pe dos... Soarele luminându-le trupurile, proiectate în mod ideal într-un viitor, netrăit încă. Totul sub formă de umbre. De niște umbre gata făcute, non-existente, neîmplinite, în stare pur abstractă... Eros și Politica văzute de
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
fi intrat cu toții grămadă, murmurând preceptele societății perfecte, raiul lor, raiul recondiționat... * * * Oamenii fără trecut, tinerii așadar, aruncându-și umbrele numai înainte, în viitor, în trecutul invers, trecutul pe dos... Soarele luminându-le trupurile, proiectate în mod ideal într-un viitor, netrăit încă. Totul sub formă de umbre. De niște umbre gata făcute, non-existente, neîmplinite, în stare pur abstractă... Eros și Politica văzute de L.B. și de P.G. Primul, venal, moale, stricat, aprig la câștig, un demon al simțurilor... Al doilea
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
condus de el votează alături de PSD, atunci cînd e nevoie. E limpede însă că CVTudor a adoptat o strategie personală a cărei țintă e Palatul Cotroceni. O strategie care ar trebui să-i dea de gîndit și premierului Năstase în calitate de viitor candidat la președinție. Probabil că nici în cele mai irealizabile vise ale sale președintele Iliescu nu și-ar fi închipuit că cele două aripi de azi ale PNȚCD vor ajunge să i se plîngă una de alta, cerîndu-i să le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
Tudor Popescu, totalitarismul atacă direct fibra umanului. Omul totalitar, în forma sa paroxistică teroristul sinucigaș, trebuie să fie complet depersonalizat, dezumanizat, lipsit de instinctul familiei, al speciei, al vieții, un ins cu ochii albi și goi, fără amintiri și fără viitor, înger exterminator trimis de un Dumnezeu crud. Așa cum am bănuit, crimele din 11 septembrie nu sînt revendicate de nimeni, iar Osama bin Laden a făcut exact ceea ce era de așteptat, transformîndu-l pe Alah în teroristul nr. 1 al planetei..." * Ne-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
Z. Ornea În 1893 cînd perechea princiară (prințul Ferdinand și prințesa Maria) l-au adus pe lume pe Carol a fost o mare bucurie a familiei domnitoare a României. În sfîrșit, s-a născut moștenitorul tronului, dînd consistență și viitor Coroanei. Ferdinand fusese desemnat principe moștenitor al României, ca nepot al regelui, în 1889. După episodul amoros cu Elena Văcărescu, repede și brutal curmat de regele Carol I, a urmat căsătoria cu principesa Maria. Aceasta din urmă, vitală și dornică
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
înverzite și discutam despre eforturile comuniștilor de a robi societatea românească, în primul rînd intelectualii - ceea ce s-a întîmplat nu după multă vreme. Și atunci Petru mi-a încredințat un gînd al său (nu voi uita privirea lui ațintită către viitorul sumbru care ne aștepta pe toți), că în societatea care urma să apară nu vor mai fi decît stăpîni și sclavi. Deci vor fi cei care vor conduce și o masă de orbi supuși care vor înfăptui ceea ce li se
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
apară nu vor mai fi decît stăpîni și sclavi. Deci vor fi cei care vor conduce și o masă de orbi supuși care vor înfăptui ceea ce li se va porunci. Și a adăugat cu vocea lui profundă, gîndind la acest viitor care i se releva: "Eu nu vreau să fiu sclav. Nu îndur sclavia". În clipa aceea, pentru întîia oară, am simțit că un principiu important mă desparte de Petru Dumitriu. A fost ca și cum s-a adîncit o prăpastie și fiecare
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
am continuat să fac la televiziune...". Tipul acesta de critică, implicînd totuși gust, selecție și judecată, nu permite elaborare analitică, argumentație, ci doar sugestie, referință, trezire ori canalizare a interesului. Nu știu cum îl va califica teoria literaturii (ori a lecturii) în viitor. Dar e sigur că dacă, pentru televiziune, neutilizarea lui ar fi o condamnare la subcultură, pentru public, ar fi un divorț definitiv de carte și de lumea ei. Se prea poate să intervină o specializare și criticul (revistă, școală, elită
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
țara după dubla alegere. Va mărturisi după 19 ani, în 1878: "Cuvîntul magic de unire răsuna în toate gurile. Hora Unirii se cînta, se dănțuia de poporul întreg și fiecare om își uitase nevoile pentru ca să îngîne voios cu sperările unui viitor plin de adimeniri. Eu însumi, părăsind cîmpul înflorit al literaturei și aruncîndu-mă în torentul politic, îmi culcasem muza în fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem sărmana! cu un teanc de hîrtii oficiale, de memuare, de note consulare etc. etc. Voturile
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
cînd am judecat cauza Principatelor demnă de sprijinul Franței. Actul patriotic ce ați desăvîrșit de curînd prin înălțarea unui singur om pe ambele tronuri a Moldovei și a Valachiei, tactul politic ce ați probat săvîrșindu-l îmi dau încredere că meritați viitorul la care aspirați. Nu-mi rămîne decît a vă felicita și a vă asigura că ajutorul Franței, că simpatiile mele nu vor lipsi pe calea înțeleaptă ce ați apucat". E, tocmai, ceea ce aștepta Alecsandri, asigurîndu-l pe împărat de totalele simpatii
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
mai concret: ineditele la care poeta ne face azi părtași poartă în substructură o doză de declarativism și sentențiozitate, de "discurs" (așa se și intitulează cîteva poeme) cu care în genere poezia nu se prea împacă". Aruncînd o privire în viitor, cronicarul își dă seama că acesta va reține, din zona poeziei care "dă în clocot", doar "ceea ce e cu adevărat substanțial, după abolirea cantitativului și repetitivului". Un plus de dramatism, o adîncire a "rădăcinilor" și o "contorsionare" a "ramurilor" mai
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
arte adevărate care a izbutit să ne impună posterității, disociind capodoperele de multele (prea multele) scrieri de tot felul. Ceea ce l-a cucerit pe Eminescu la Slavici a fost, cu siguranță (ca mai tîrziu la Creangă), întruchiparea purității sufletului țărănesc. Viitorul prozator era o inepuizabilă comoară de literatură populară a cărei autenticitate nu se alterase prin adstraturi prelucrătoare. Apoi firea așezată a lui Slavici, gîndirea sa cumpănită, de descendent al micilor comunități rurale nu putea decît să atragă simpatia poetului care
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
nuvelistica de început a lui Slavici, citîndu-se ca exemplu, firește, La crucea din sat. Aici Ileana, fiica bogătanului Mitrea, îl iubește pe Bujor, o slugă în gospodăria lor. Și, după un mic incident determinat tocmai de condiția socială a flăcăului (viitorul socru are grijă să i-o amintească: "Mă! cu Ghiță nu te potrivi, tu ești slugă, iară el nu are stăpîn"), concilierea ia locul zbuciumului sufletesc, badea Mitrea acceptînd însoțirea tinerilor. Dar și în această nuvelă realitatea stratificării sociale e
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]