3,491 matches
-
secătuiește natura și viața. în fine, violența morală se regăsește atât în viața privată, cât și în cea colectivă. în viața privată, conform acestei clasificări, avem: violența criminală cu formele: violența mortală (omorârea victimei), violența corporală (lovituri, răni), violența sexuală (viol, abuz sexual); violența noncriminală, cu formele: suicid și tentativă de suicid, accidente (rutiere, de muncă etc.). O clasificare pe mai multe nivele a violenței umane regăsim în enciclopedia Web, Wikipedia astfel: violența personală, violența colectivă, violența instituțională. în violența colectivă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fi justificat în nici un fel în condițiile civilizației contemporane. Violența poate conduce la moartea victimei sau la atacuri și atingeri sau reprimări grave (fizice, emoționale, sexuale, asupra bunurilor materiale, marginalizare socială). Comportamentele violente pot fi direcționate spre ceilalți (în război, viol, acte de terorism, maltratare), spre ambient (distrugerea bunurilor), spre natură (distrugerea florei și a faunei) sau spre propria persoană (suicid, automutilare). Victima manifestă, în general, dorința de a evita comportamentul a cărui țintă e. Acest aspect de autoapărare lipsește adesea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai au: femeile cu vârste peste 40 de ani, cu 4 copii în creștere, cu boli ereditare transmisibile severe, cu boli fizice, psihice sau senzoriale severe, cărora sarcina le periclitează viața și în cazul unei sarcini rezultate din incest sau viol. 4. Există o creștere constantă a ratei mortalității maternale la 100.000 de nașteri vii, din 1970, când este de 116, până în 1989, când este de 171. în 1989, 87% din mamele ce mor în jurul nașterii mor în condiții de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Sub aspectul manifestărilor fizice, violența domestică poate consta în lovituri cu palma sau pumnul, piciorul, cu diverse obiecte, îmbrânciri, ștrangulare, mușcături, înjunghiere, arsuri sau chiar împușcare. Există femei care au fost victime ale unor parteneri agresivi și care relatează despre violuri cu obiecte sau cu diverse părți ale corpului. Aceste suferințe fizice sunt acompaniate constant de cele psihologice, căci victimele sunt amenințate, manipulate, private adesea de resurse economice sau de relații cu alte persoane care ar putea să le vină în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
decât lotul-martor, erau diagnosticate cu depresie sau psihoze. Un element important în recunoașterea sindromului femeii bătute este faptul că aceste femei se neglijează fizic, fiind indiferente față de modul în care sunt văzute. Astfel, ele sunt mai expuse și riscurilor de viol (Stark, Flitcraft, 1996). Walker (1984) afirmă că sindromul femeii bătute trebuie înțeles în raport cu modelul de învățare a neputinței, a depresiei și a caracteristicilor afective și comportamentale generate de expunerea cumulativă la tratamente violente în relație cu partenerul. Steinmetz, plecând de la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se petrece niciodată din vina copilului! Pentru a înțelege amploarea consecințelor abuzului sexual în dezvoltarea copilului trebuie să ținem seama de faptul că trauma și diagnosticul sindromului de stres posttraumatic au fost mai întâi identificate și descrise în cazul victimelor violurilor și a foștilor combatanți din războaie. în cazul abuzului sexual al copilului, în familie, sau în sistemul de protecție, situația acestuia, incapacitatea de a controla sau schimba, sentimentul neputinței și al unei dedublări căreia trebuie să-i facă față, fac
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
șocul exploziei”(care datează din Primul Război Mondial) și „nevroza războiului”(termen care apare în Al Doilea Război Mondial). Dar fiindcă și existența civilă era marcată de traume, au apărut noi denumiri: nevroza șocului, coloana vertebrală feroviară și sindromul traumei violului (Andrews et al., 2007). Important este că de îndată ce s-a conștientizat importanța particulară a fenomenului asistăm astăzi la coagularea unui domeniu de sine stătător, domeniu care implică mai multe secvențe, surprinse cu acuratețe în Tratatul de psihotraumatologie de Riedesser și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Referitor la prevalența pe viață a PTSD, raportată la populația în ansamblu, frecvența oscilează între 1 și 10%, în cazul sexului feminin și 1 și 5%, în cazul sexului masculin (apud Andrews et al., 2007). Contează desigur natura evenimentului traumatic, violul plasându-se pentru ambele sexe pe primul loc în privința potențialului său de a genera PTSD, în proporție de 65%, la bărbații care au fost victimele unui viol și 46%, pentru femeile care au fost confruntate cu o asemenea experiență dezastruoasă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cazul sexului masculin (apud Andrews et al., 2007). Contează desigur natura evenimentului traumatic, violul plasându-se pentru ambele sexe pe primul loc în privința potențialului său de a genera PTSD, în proporție de 65%, la bărbații care au fost victimele unui viol și 46%, pentru femeile care au fost confruntate cu o asemenea experiență dezastruoasă (Kessler et al., 1995, apud Andrews et al., 2007). Așa cum aminteam anterior, trauma se află în strânsă conexiune cu stresul, și totuși ele nu trebuie confundate. Conform
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mult mai însemnate în comparație cu toate eforturile noastre de a crea modele de prevenire primară având ca scop reducerea incidenței vulnerabilității”(Garmezy, 1971, apud Manciaux, 2001). în aceeași perioadă, numeroasele cercetări axate pe trauma vechilor combatanți de război, precum și a victimelor violurilor, semnalau același lucru: diferența de capacitate de a face față situațiilor de risc major, vital. Cu toate acestea, interesul major al cercetărilor centrate atât pe adulți, cât și pe copii, rămânea pentru aspectele de suferință, de traumă. Oamenii de știință
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și muncă Te-ai simțit tachinat, chinuit, hărțuit, agresat sau amenințat? Te-i simțit exclus, un paria sau marginalizat? Ai fost victima unor prejudecăți? 6. Experiența unor evenimente înfricoșătoare Ai trăit o experiență de atac uman asupra ta (răpire, jaf, viol, incendiere etc.)? Ai trăit o experiență directă de catastrofă naturală (tornade, cutremure, inundații, incendii etc.)? Ai asistat la un eveniment înfricoșător? Ce fel de eveniment? La ce vârstă? Ai avut pe cineva cu care erai într-o legătură strânsă și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dintre aspectele ce potențează trauma este manifestarea neașteptată, surprinzătoare a evenimentului. Evenimentul îl găsește pe copil sau pe adult nepregătit, fără o strategie de a face față. Reacția traumatică acută și PTSD au fost descrise la victimele războiului și ale violurilor. Trauma distruge universul de referințe al individului, adult sau copil, dizolvând sensul existenței și sensul lucrurilor, ancorarea în timpul real a persoanei, legăturile sociale și anihilând spiritul de inițiativă, creativitatea. Catastrofa are întotdeauna o dimensiune absurdă, inexplicabilă. Adultul și, mai ales
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nr. 2, București, 1969. Casella, M., L'Azione Cattolica del tempo di Pio XI e di Pio XII (1922-1958), în F. Traniello, G. Campanini, Dizionario Storico dell Movimento Cattolico in Italia 1860-1980, vol. 1, Marietti, Casale Monferrato, 1981. Ceahotin, Serghei, Violul mulțimilor prin propagandă politică, ANTET, București, 2003. Cebollada, P., Del Genesis a Internet. Documentos del magisterio sobre las comunicaciones sociales, BAC, Madrid, 2005. Ciubotaru, I. H., Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Ciubotaru, I. H.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1917-1979, tradusă în engleză de Sanda Smith, Ohio University Press, 1981. Sykes, N., La vita religiosa e i rapporti fra stato e chiesa, în J.P. Tuer, Storia del mondo moderno, vol. X, Cambridge University Press-Garzanti, Milano, 1974. Tchakhotine, S., Le viol des foules par la propaganda politique, Paris, 1952. Thibau, J., Le Monde 1944-1996. Histoire d"un journal, un journal dans l"histoire, Plon, Paris, 1996. Tocănel, Pietro, Storia della Chiesa Cattolica in Romania, vol. III/2, Il Vicariato Apostolico e
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost realizate când cercetările de psihologie socială erau abia la început, el a avut meritul stabilirii principiilor de bază ale propagandei de război: dezinformarea, intoxicarea, manipularea, persuasiunea. O altă direcție în analiza conceptului o oferă autorul Serghei Ceahotin în Le viol des foules par la propagande politique (Paris, 1952, p. 33). Această lucrare a apărut în România în traducerea lui Mihnea Columbeanu (Violul mulțimilor prin propagandă politică, Editura ANTET, București, 2003) și susținea că nucleul propagandei politice are la bază utilizarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
război: dezinformarea, intoxicarea, manipularea, persuasiunea. O altă direcție în analiza conceptului o oferă autorul Serghei Ceahotin în Le viol des foules par la propagande politique (Paris, 1952, p. 33). Această lucrare a apărut în România în traducerea lui Mihnea Columbeanu (Violul mulțimilor prin propagandă politică, Editura ANTET, București, 2003) și susținea că nucleul propagandei politice are la bază utilizarea judicioasă a simbolurilor psihologice. 43 Cu alte cuvinte, este un proces prin intermediul căruia are loc un transfer de mesaje de la un centru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
O teoxenie / 98 Învățăturile poveștii / 105 Posteritatea și avatarurile unui topos / 113 Ospitalitate și dragoste conjugală / 116 Dorința de Itaca / 123 Arhitecturi ale dorinței / 153 Deliciile surprizei / 156 "Doliul rozelor" / 172 Un singur castel. Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea / 189 Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert / 217 Secret și constrângeri / 257 Străinul și secretul / 262 Ostilitate și deposedare / 290 Umbra și harta / 292 Ospitalități constrânse / 296 Kafka sau oaspetele care nu se simte bine / 309 Hârtia pentru muște
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ospitalitatea", pe de altă, pune problema limitelor ospitalității și, din nou, a excesului de ospitalitatea, care se află la originea acestei drame. Se știe că Levitul, din respect pentru oaspete considerat sacru, își sacrifică propria fiică, fecioara, lăsată pradă unui viol colectiv al celor care-i reclamă tocmai oaspetele; pentru el datoria de ospitalitate e sacră, e mai presus de dragostea părintească însă această atitudine are partea ei de exces și oricât de edificatoare ar fi ea, își va primi sancțiunea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
străin aducător de turbulență, care pătrunde în intimitatea gazdei și, într-un sens mai general, în intimitatea celuilalt. După Alain Montandon, ospitalitatea este o "intruziune în inima casei, în inima intimității" și trebuie pusă în legătură cu transgresiunea; pentru gazdă ospitalitatea este viol al intimității, pentru oaspete ea este dorință de a ști, curiozitate față de celălalt. Această constelație dă naștere la mai multe tipuri de figuri: pe de o parte, gazda afabilă sau ursuză, dar care nu se destăinuiește, nu se lasă cunoscută
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un gândac-de-trandafiri, coleopteră ferventă amatoare de roze, el se va lăsa prins din nou și mereu, ca și cititorul, de ficțiunea dorinței și dorința ficțiunii. Doliul trandafirilor nu va aboli trandafirul... Un singur castel Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea "Un singur castel era destul pentru ambiția mea". Rousseau Să vorbești despre ospitalitate la Rousseau este un paradox. Puțini scriitori din epocă au vorbit atât de puțin despre ospitalitate deși era de așteptat ca un scriitor și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
strigăt: "Muritori, respectați frumusețea moravurilor, ospitalitatea ; fiți drepți dar fără cruzime, miloși dar fără slăbiciune; și să știți să-l iertați pe vinovat mai degrabă decât să-l pedepsiți pe nevinovat"325 un strigăt care răspunde violării ospitalității ca unui viol asupra persoanei proprii. Povestea e binecunoscută. Concubina, ale cărei dorințe sunt împlinite simte o nostalgie pentru vârsta copilăriei și se întoarce acasă la tatăl ei326. Dar Levitul părăsit nu poate să o uite pe nestatornica și necredincioasa lui soție și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
membrele ei tăiate și care freamătă încă", jocurile erotice ale iubitoarei lui soții cu o turturea pe care o sărută și o mângâie ("Apoi băgând-o în sân, tresare de plăcere simțind cum se zbate și se mișcă")332, scena violului care pare să meargă până la necrofilie, scene erotice reiterate în continuarea textului, toate par să ateste simțul ascuțit al dimensiunii erotice a ospitalității pentru Rousseau. Bineînțeles, ar fi multe de spus despre limbajul trupului, limbaj de semne în acea vreme
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
identități unificate; un corp dezmembrat permite memoria unității, amintirea a ceva care a existat ca întreg și s-a pierdut. Ospitalitatea violată ne antrenează în catastrofele istoriei; și totuși tragedia este inerentă acesteia, fiindcă pentru Rousseau ospitalitatea se convertește în violul propriei sale persoane, al propriei sale conștiințe, în lanțuri insuportabile, într-un refuz al celuilalt, care dacă nu este eu, nu este, în imaginar fără îndoială decât o hienă, fiară sălbatică și carnivoră. Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert Ospitalitatea are o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fără să ne destăinuim, și ceea ce nu putem dezvălui pentru că nu cunoaștem (iar străinul are un rol de revelator). De aceea, fiind o intruziune în inima casei, în adâncul intimității, ospitalitatea are legătură cu transgresiunea (blândă sau violentă). Ea este viol al intimității pentru unul, și dorință de a ști, curiozitate pentru altul și o curiozitate care este și dorință de dominare și stăpânire acasă la cel care este menținut la distanță de ceea ce apare, se constituie ca un secret. Asistăm
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Tommaso Landolfi, Tânăra fata și fugarul 425 este un exemplu admirabil și de o mare bogăție a acestor tensiuni și adânciri a unei tulburi psihologii a ospitalității. Publicat pentru prima dată în 1947 romanul lui Landolfi își construiește povestirea în jurul violului intimității și al secretului unei - de fapt mai multor, după cum vom vedea, persoane. Un astfel de viol este exprimat în termeni de spații călcate și străbătute și mai ales a unui prag care marchează limita și originea trangresiunii. Spațiul și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]