8,047 matches
-
pentru frumoasa țară ce li dăduse în stăpânire, și Koriatowicz puse în cumpănă toată puterea oștirii lui din Podolia, împreună cu trupa auxiliară ce i-o pusese la dispoziție Roman Vodă, pentru a-și menține Podolia și pentru a se-mprotivi năvălirii viteazului Witold. Oastea întrunită podolică-moldovenească suferi însă o grea înfrîngere lângă Brațlav și atât de repede căzu Podolia în puterea biruitorului Witold încît lui Theodor Koriatowicz nu-i mai rămase alta decât să caute refugiu îndărătul zidurilor bine întăritei și aprovizionatei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a sinodului nu-și rostise aprobarea canonică pentru aceasta. Dar și de altmintrelea Iuga Vodă gândea la înflorirea țării. La locuri potrivite el descălecă sate și orașe, le dădea hotare suficiente, dăruia pe boierii ce se distingeau și pe oștenii viteji cu moșii și puse în fine temelie la înființarea unei călărimi regulate, de care avea nevoie pentru apărarea țării sale. Cu toate acestea intră în ceartă și scurt război cu Mircea; viteazul voievod al Valachiei, în a cărui prinsoare își
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe boierii ce se distingeau și pe oștenii viteji cu moșii și puse în fine temelie la înființarea unei călărimi regulate, de care avea nevoie pentru apărarea țării sale. Cu toate acestea intră în ceartă și scurt război cu Mircea; viteazul voievod al Valachiei, în a cărui prinsoare își încheie scurta sa domnie. Fratele său mai mic, Alexandru, îi urmă în scaun. {EminescuOpXIV 201-214} {EminescuOpXIV 215} ART(E)A (REPREZINTAȚIUNEI) REPREZENTĂREI DRAMATICE DEZVOLTATĂ ȘTIINȚIFIC ȘI ÎN (COEZIUNEA) LEGĂTURA EI ORGANICĂ De
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Maximin. Îi aflăm răpitori în gradul cel mai mare și cruzi. Pentru a îndestula pe soldați ei nu se abțineau de la nici o maltratare a poporului. Totuși - cu excepția lui Sever - își pierdură viața prin ucidere. Sever avea un suflet atât de viteaz încît a putut să-și mențină domnia, a putut să și-i păstreze pe soldați ca amici, deși apăra foarte poporul; căci calitățile sale cele mari îl făceau atât de respectabil, atât în ochii soldaților cât și a poporului, încît
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi atentat prin trădare la viața lui și pe care cată să-l pedepsească pentru ingratitudinea lui. Deci îl căută în Franța și-i luă demnitate și viață. Cine cumpănește bine istoria aceasta va recunoaște și pe leul cel mai viteaz și pe cea mai vicleană vulpe; va vedea cum era temut și onorat de toți și cum nu era urât de oaste. Nu trebuie deci să ne mirăm că acest principe nou a știut să se mențină în domnie, căci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el însuși în panică) : „Strigă, Doamne, cine-mi strigă ?/ Și-mi strigă cu mare frică./ împărat/ Din Țarigrad/ Peste țară, peste lume/ Cătră toți vitejii-anume :/ - Cari din voi se va găsi/ Drumul a mi-l slobozi”. c) Tăcerea și teama vitejilor : „Nime-n lume se afla,/ Toți se tem ca și de drac”. d) Apariția adevăratului erou : „Numai Gruia lui Novac/ La-mpă- ratul se ducea...” etc. (18, pp. 489 și 223). în baladele și colindele „de pescari”, la un sobor de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de voinici, la poalele aceluiași „paltin galben” : El că-ncremenea Și rău îi părea Și el se scula, Nici mult nu trecea Și-l încorona, Crai că mi-l făcea Mozica punea Și el că grăia : - Voi, voinicilor, Voi, livinților [= vitejilor], [...] Să mă pomeniți Că eu nu am mult Și-acum să vedeți Că intru-n pământ ! [...] Și el că-mi vedea O puțină oaste, Da’ el ce făcea ? Arme lepăda, Nainte le ieșea Și mi-i saluta. Craii ce făcea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
păstrează privilegiul de a duce monstrul legat în cetate, unde eroul îl va omorî „înaintea tuturor oamenilor”. Sveatâi Gheorghe, ce slujea lui Dadian [= Dioclețian] înpărat, luo pre sine panțirul [= veșmântul ostășesc și armele] și brâul de aur cum să cade viteazului [...] Deacă-l văzu pre el, zmău turnă să fugă. Sv[â]ntul Gheorghe ajunse-l și-l înpunse el prin gură și [își] deștinse [= descinse] brâul și-l legă de grumazi și-l deade la fată și-i zâse ei : „Du
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Plecând de la un recitativ infantil clasic de meteorologie magică („Vino, Soare, pe răzoare...”), care se încheie cu versurile „Și sabia lui Mihai,/ Capul turcului să-l tai”, B.P. Hasdeu este convins că e vorba de „o mențiune autentică despre Mihai Viteazul” și luptele sale cu turcii. Spre deosebire de alt cântec despre Mihai Viteazul, considerat de Hasdeu ca fiind pseudopopular, „prea artificial”, „prea istoric”, o făcătură „a vreunui dascăl” etc., recitativul magic din folclorul copiilor îi smulge savantului exclamații patriotice entuziaste : „Iată popor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe răzoare...”), care se încheie cu versurile „Și sabia lui Mihai,/ Capul turcului să-l tai”, B.P. Hasdeu este convins că e vorba de „o mențiune autentică despre Mihai Viteazul” și luptele sale cu turcii. Spre deosebire de alt cântec despre Mihai Viteazul, considerat de Hasdeu ca fiind pseudopopular, „prea artificial”, „prea istoric”, o făcătură „a vreunui dascăl” etc., recitativul magic din folclorul copiilor îi smulge savantului exclamații patriotice entuziaste : „Iată popor în toată puterea cuvântului !” (33). În această capcană nu a căzut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
capcană nu a căzut doar B.P. Hasdeu în 1879, ci și Vasile Bogrea în 1921 (51, p. 226) și I.C. Chițimia în 1971 (52, p. 295). După părerea mea, este într-adevăr vorba de un voievod, dar nu de Mihai Viteazul, ci de „mai marele voievod al oștilor îngerești” (7, p. 621), adică de Arhanghelul Mihail. Sf. Mihail (sărbătorit la 8 noiembrie, în ziua de Hranghel, corupere din „Arhanghel”) este un personaj biblic căruia însă i s-au acordat, în folclorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ploua, nu vor fi nori și soarele va arde cărămizile atât timp cât bătrânele vor „cloci ouăle de lut”. Doar cu un veac în urmă această mentalitate era atât de înrădăcinată și de generalizată, încât în 1884, de exemplu, în comuna Mihai Viteazul (Ialomița), două cărămidărese au fost acuzate de comunitatea satului că au oprit ploile „clocind” șapte cărămizi timp de două luni. Ele au fost date în judecată și procesul chiar s-a ținut, dar - în final - au fost achitate (14, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din familiile vechi și mari ale țării, în rezășimea lui aflăm nume cari au stat adesea față cu cei mai puternici regi ai pământului, în el există și azi ceea ce cu sute de ani înainte a fost mare, generos și viteaz în țările române. Unul și același în limbă, în datini, în dreptul consuetudinar, pretutindenea distingîndu-se prin o adâncă blândețe de caracter și prin multă inteligență, acest popor prezintă un mare problem istoricului, etnologului și linguistului, problemul unui popor în adâncime conservator
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
documente, se arată, întîi, că românii au fost un popor pururea liber și că nelibertatea e de-o proveniență foarte târzie. În Ardeal și în Țara Românească glebae adscriptio e introdusă, din cauze curat temporare și de oportunitate, de Mihai Viteazul. Al doilea, se dovedește că era un popor ce respecta dreptul altuia cu sfințenie. Ieșind din locurile părintești, câștigate prin merite războinice, și așezîndu-se pe moșia altuia, câștigată tot prin asemenea merite, el transigea în privirea condițiilor așezării, păstrîndu-și un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
popor eroic: libertatea personală. Chiar când ia arma în mână n-o face pentru a cuceri proprietatea nobilului, ci pentru a restabili condițiile primitive cu care s-a așezat prin liberă tranzacție 73 {EminescuOpXIII 74} pe acea proprietate. Crunte și viteze bătălii au avut țăranii clăcași din Ardeal cu universitatea nobililor și adeseori izbutesc a-și revendica condițiile primitive de așezare. Raportul privitor la cestiunea agrară adresată de-o comisie ad-hoc lui Barbu Vodă (Știrbei) spune identic același lucru, care rezultă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de la 1864 ea începe a scădea și scade din ce în ce mai repede. Daca d. C. A. Rosetti și - însușește meritul de-a fi reformat țara, vază cu ce preț a făcut-o. Cu mortalitatea poporului românesc. Să venim însă și la Mihai Viteazul, acest om fenomenal prin vitejie și prin minte, aceasta jertfă tragică a unui mercenar de rând ca Basta. Mihai decretează pentru Ardeal și Țara Românească glebae adscriptio, vecinătatea, legarea de pământ. Un act nedrept, se va zice, care ridica libertatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai vechi daca datează cu certitudine din anul 1574. E un text român al celor patru evanghelii scrise cu frumoase caractere. În catalogul Museului figura ca text slavon. Cartea a fost odinioară proprietatea unui nepot de frate al lui Mihai Viteazul. În fasciculul II e peste tot continuarea aceloraș materii, plus o notă asupra unei escursiuni făcute de d. Bianu în mănăstirile din Moldova, o poveste de P. Ispirescu și o traducere - în proză - a Infernului lui Dante, despre care nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
puteau s-o înfrîne și s-o domolească când era vorba de năvăliri în afară. În tot decursul acestei lungi epopee nu găsim însemnîndu-se de niciunul din cronicarii noștri o mișcare agrară; nicicând acest popor 124 {EminescuOpXIII 125} îndărătnic și viteaz nu atinge nici în clin nici în mânecă averea sau dreptul altuia; din contra, vedem o energică statornicie în păstrarea și moștenirea proprietății. A înstrăina un petec de moșie în vremea veche era o afacere de stat și avea nevoie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
făcu să se 'ntoarcă, să repete asaltul asupra șanțurilor Griviței, pe a cărei înălțimi fâlfâi o oră mai târziu tricolorul român. Din ziua aceea mersul răsboiului se schimbă, în decursul căruia mica armată română se mai distinse prin multe lupte viteze. Rușii aveau așadar toate cuvintele pentru a fi mulțumiți de aliații lor. Dar alianța era nenaturală și nu se făcuse decât prin puterea împrejurărilor. E cunoscut că, la începutul răsboiului, Rusia respinsese alianța României. Rusia singură voia să învingă pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
materială. Să vedem ce se face în privirea aceasta. Cozia, unde e înmormîntat Mircea I, cel mai mare Domn al Țării Românești, acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până-n mare, Cozia unde e înmormîntată familia lui Mihai Vodă Viteazul, un monument istoric aproape egal în vechime cu țara - ce-a devenit acesta? Pușcărie! Turci și austriaci au ocupat țările, dar pușcărie tocmai din această mănăstire n-a făcut. A trebuit "roșii", "naționalii" să vie, cu ilustrul lor Simulescu, ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
măsurile d-lui Trefort, maghiar de origine franceză, care introduce cu de-a sila limba maghiară în școalele rurale, vedem o lume întreagă, popor, diplomați, învățați, conspirând pe întrecute în contra unui biet popor rustic din străvechime așezat în acele locuri, viteaz la război, harnic și liniștit în timp de pace, și toate acestea - pentru ce? Știm noi bine pentru ce? Pentru că n-are Dumnezeu de lucru, am zice. În adevăr, nu s-ar crede și cu toate acestea există până azi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e tutti quanti, sleind se vede toate argumentele serioase, recurge și la câteva glume de bun - gust, comparând pe senatorii și deputații ce s-au retras din această nobilă și onestă societate cu cuirasierii din Marea Ducesă de Gerolstein, foarte viteji în cuvinte, dar la luptă neajungând niciodată la timp. Mai întîi de toate, acei cuirasieri nu se află în Marea Ducesă de Gerolstein, dar în altă operetă bufă, numită Les Brigands (sau Tîlharii). 302 {EminescuOpXIII 303} Daca d-nu Rosetti
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și e caracteristic pentru istoriografia șovinistă și tendențioasă din România că acest raport juridic de vasalitate a amîndoror Principatelor dunărene cătră Coroana Ungariei se reface cu bună știință (?! ). În lumina unei asemenea desfigurante istoriografii Ștefan Vodă din Moldova și Mihai Viteazul din Țara Românească au fost ridicați prin panglicării la rolul de reprezentanți ai unei politici independente și naționale române și politica aceasta se pune înaintea tinerimei ca țintă vrednică de dorit a tuturor aspirațiunilor. Din nenorocire scrutarea și istoriografia maghiară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
oameni cruțați înseamnă cinci sute de fructe negre în plus pe an. Ne mai trebuie încă un copac. Ai mei nu vor fi de acord niciodată cu asta... O să-i îndupleci. Poate că, prima dată când atacă lentilele, o să fii viteaz și o să-i convingi astfel. În plus, e important pentru noi ca tu să fii, măcar și pentru câteva zile, Preot. - De ce? E singura modalitate în care vei putea să știi încotro vrei să mergi. Nimeni nu-și poate croi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să lase fără răspuns remarca quintului său. " Într-un fel sau în altul cu toții căutăm nemurirea. Înțeleptul speră să trăiască prin învățăturile pe care le lasă moștenire, evlaviosul nădăjduiește la viața de apoi ca răsplată pentru credința și cucernicia sa, viteazul speră să dăinuie prin cântecele care îi vor preamări bravura, iar politicienii sunt convinși că vor cumpăra accesul în cărțile de istorie. Numai sensurile pe care le-a căpătat nemurirea o dată cu apariția noastră în univers nu le-am deslușit încă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]