4,194 matches
-
mult decât o mamă. Îmi este și cea mai apropiată prietenă. De fapt, nici nu am cunoscut prea multă lume. Rar am fost dusă doar pe la mănăstiri. În rest... “Cred că te duce mintea. Dacă nu te-oi ajuta eu: Zâna este fiica Sevastiței. Cine este tatăl?... Lasă-mă să tac, că e mai cinstit”. “Doar nu cumva crezi căăă...” “Te-am rugat și eu odată să nu-mi ceri un răspuns explicit, ci să te ducă și pe tine mintea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ar spune vreun egumen”. “N-ar fi primul și nici ultimul caz. S-a întâmplat și la case mai mari. Nu mai departe acel Isaia Vicol Dioclias, de la Golia, care l-a nefericit peee”... “Pe cine?” “Pe humuleșteanul nostru drag”... Zâna simțea că mă lupt cu nenumărate gânduri, dar pășea în tăcere. --De ce nu te-au lăsat să mi te arăți până acum? - am întrebat-o pe neașteptate. --Ba m-au lăsat chiar în seara când ai venit. Pe urmă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sau poate mi s-a părut doar... Pe nesimțite, am ajuns în plină lumină a lunii. Eram în poiană. --Colo, în marginea de sus a poienii, ne așteaptă... --Mama și... tatăl tău - am continuat eu răspicat. La auzul acestor cuvinte, Zâna a tresărit. --Să nu spui asta și altcuiva, iubire, fiindcă... din câte îmi dau eu seama, ai dezvălui o taină care ar face mare vâlvă în rândul călugărimii... --Am înțeles - am răspuns, strângându-i mâna mică și fierbinte. Când am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și altcuiva, iubire, fiindcă... din câte îmi dau eu seama, ai dezvălui o taină care ar face mare vâlvă în rândul călugărimii... --Am înțeles - am răspuns, strângându-i mâna mică și fierbinte. Când am ajuns aproape de locul unde eram așteptați, Zâna mi-a șoptit: --Să nu scapi vreo vorbă din care ei să înțeleagă că le știi taina... --Nu duce nici o grijă, scumpa mea. --V-ați întors, dragilor? Să mergem acasă, că e târziu... În grădina din fața chiliilor, bătrânul s-a oprit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că totul era pus într-o ordine desăvârșită. Până și rucsacul cu bastonul erau lângă ușă... O legăturică cu plăcinte poale-n brâu se afla pe colțul mesei, alături de o sticluță cu lichior și câteva mere rumene. “Asta-i mâna Zânei sau a Sevastiței... După ce am mulțumit Celui de sus pentru tot ce mi-a dat în această zi, m-am întins în crivat... Am tras cerga peste mine. Ceva însă a foșnit în faldurii ei. Am pipăit până am dat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
am așezat pe marginea patului și am început să citesc: “Întăi și întăi rogu-te să mă ierți, conașule, că îndrăznesc să-ți scriu. Da’ nu mi-o îngăduit inima să te las să pleci așa, fără să știi că Zâna și cu mine - păcătoasa - ținem la matale și te iubim ca pe ochii din cap... Și apoi să mai știi, conașule, că m-oi face luntre și punte ca Zâna să fie cu matale pe toată viața. Amu - eu și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să te las să pleci așa, fără să știi că Zâna și cu mine - păcătoasa - ținem la matale și te iubim ca pe ochii din cap... Și apoi să mai știi, conașule, că m-oi face luntre și punte ca Zâna să fie cu matale pe toată viața. Amu - eu și Zâna - îți urăm drum bun și să fii sănătos și să nu ne uiți, conașule. Să nu ne uiți, că tare ți-om duce dorul. Să vii să te vedem
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și cu mine - păcătoasa - ținem la matale și te iubim ca pe ochii din cap... Și apoi să mai știi, conașule, că m-oi face luntre și punte ca Zâna să fie cu matale pe toată viața. Amu - eu și Zâna - îți urăm drum bun și să fii sănătos și să nu ne uiți, conașule. Să nu ne uiți, că tare ți-om duce dorul. Să vii să te vedem și să știm ce mai faci. Eu oi mai pute trece
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
un joc al ielelor...E timpul să mă scol...Izvorașul din coasta chiliei mă primește cu un clipocit vesel, prefăcându-se în mii de diamante pe prundișul de pe făgaș...Când mă întorc în chilie, nu-mi vine să cred...O zână bună în lipsa mea - a așezat pe un colț al măsuței o cană cu lapte aburind, puțină dulceță de fragi și o bucată de azimă...Privesc în jur să descopăr făptașul, dar ia-l de unde nu-i. Bănuiam însă că aici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
încărcată... Mă spălam șimi scrijeleam cu unghiile fața să îndepărtez arsura soarelui și măsliniul natural cu care m-a înzestrat Dumnezeu.Gândeam: „Doamne, de nu m-ar crede cineva țigancă!” Și parcă-mi aude gândul o fetiță frumoasă ca o zână din povești, cu un trup micuț ca și al meu, dar foarte blondă și cu ochii de un albastru marin. Se apropie și mă întreabă senin: -Știi țigănește? Eu mă desfac în mii de bucăți, mă înalț la ceruri și
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
și mi-era așa de dragă: Ea și chipul ei sfânt de femeie din Agârbiceanu, pentru că mama chiar semăna cu Fefeleaga... la asprimea mâinilor și a vieții. Copiii priveau suspicioși la hainele ei nu prea strălucite, dar pentru mine era zână cea bună. Venise să-mi cumpere trening și pijamale noi, pentru că după ce am dormit liniștită în niște pijamale moi și frumoase (erau fabricate dintr-un material de foarte proastă calitate), la prima spălare mi-am dat seama că pantalonii îmi
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
vrei să vorbești cu cineva... L-am privit neîncrezătoare și totuși tentată. ― Dar nu te cunosc! ― Dacă vrei să mă cunoști, sunt aici. Poate nu am apărut În calea ta Întâmplător. N-am putut să nu-i zâmbesc. ― Ești cumva zâna mea cea bună? am Întrebat râzând. Era un râs trist, dar real. Ochii lui verzi Îi fixară pe ai mei, absorbindu-mă cu totul În profunzimea lor. M-am pierdut. ― Cine știe? zise el cu un zâmbet misterios. Aș putea
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
În păr să-i pun, si cingătoare; Cu ochi suavi ea mă sorbea, Oftînd cu dulce răsuflare. Pe murgul meu am așezat-o, Privind-o timp de ore bune; Căci ea cîntă și tot cîntă, Un cîntec că al unei zîne. Ea mi-a cules dulci rădăcini, Din scorburi miere de albine, Și-n vorbe ce sunau ciudat, Mi-a spus "Mi-e drag de tine." M-a dus în grota ei vrăjita, Și-a lăcrimat, și-a suspinat, Iar ochii
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
calea tîmpilor ce vin O stea s-ar fi aprins; Ai fi trăit în veci de veci Și rînduri de vieți, Cu ale tale brațe reci Înmărmureai măreț, Un chip de-a pururi adorat Cum nu mai au perechi Acele zîne ce străbat Din timpurile vechi. Căci te iubeam cu ochi pagini Și plini de suferinți, Ce mi-i lașară din bătrîni Părinții din părinți. Azi nici macar îmi pare rău Că trec cu mult mai rar, Ca cu tristeță capul tău
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
identic! Amândouă am izbucnit într-un hohot triumfător de râs. Deci era adevărat! Printre hohotele care îmi scuturau tot trupul, am auzit vag pe cineva care se lamenta într-o engleză cu accent irlandez: —Dumnezeule MARE! A intrat în bar zâna care prevestește moartea? în timp ce noi două ne prăvăleam de râs, cu lacrimile curgându-ne pe obraji, toți ceilalți clienți încetaseră să mai vorbească și se uitau la noi. Doamne! a zis sufocându-se Brigit. Și noi care am crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
face. Apoi își examinează trena spectaculoasă, care a fost făcută pe comandă chiar de Vera, în persoană, și pe care, ulterior, douăsprezece cusătorese de la Casa Lesage au cusut cele mai frumoase diamanțele, astfel încât efectul să fie acela de praf de zâne. — Ești superbă, Claire, spune Bea. Pentru că, în fond, ce altceva poți să-i spui unei femei care poartă o astfel de capodoperă? Amândouă ne holbăm la mine în oglinda poleită cu aur. Nici una dintre noi nu se obosește să zâmbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
paharul cu scursura numită limonadă și a sorbit, strâmbându-se. — Cred și eu că o cunoști. Toată țara o cunoaște. — Cum... cum toată țara? — Simplu. Simplu de tot. Ne spunea, cândva, noapte bună. Tuturor. — Cum, cum noapte bună? Nu înțeleg. — Zâna care spune somn ușor. Crainică la televiziune, domnule!... — Nu-i adevărat, asta nu-i adevărat! N-am văzut-o niciodată la televizor, niciodată. E drept, nu-l mai deschid. Nu-l mai deschid, de când cu discursurile astea interminabile. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
să încheiem parodia. Traversăm strada în dreptul semaforului, lumina ne orbește, iată, v-am dat soare, vi-l păziți, vi-l măriți, până vă orbește, aici, în fața șinelor ucigașe, traversăm, cu grijă, sub pedeapsa soarelui nemilos, soarele turbat al plictiselii noastre, zâna obeză și vicioasă a melancolicilor, dăruiește-ne curajul de a avansa plictisiți până la marginea neantului, de a deveni neant. Aici, florăria. Aici, magazinul SCAMPOLO, în inventar. O bătrână, în fața vitrinei, se încordează să citească reclama. Atârnă, obosită, ca o găină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
o fi senilizat cu totul, motănașul, damblagitul. L-o fi avertizat Scaraoțchi că se apropie scadența, să se grăbească, damblagitul! Ipocritul, scorpia, inocentul! Porumbelul meu țicnit, șacalul... n-a vrut să spună adevărul, lepra, cine știe unde s-o fi dus cu Zâna Silentium. Cine știe unde or fi ajuns, porumbeii. În Pădurea Adormită, în Pădurea Neagră, în Pădurea de argint a Arginților, sărăcuții. Profesorul tresări, holbat. Scârbă și venin continua să descarce glasul aromat al blajinei doamne Venera. Rămăsese în prag, profesorul. Detectivul Vancea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Academy, care e o școală cu pretenții, unde te învață lucruri de genul cum să vorbești cu un episcop sau cum să te dai jos dintr‑o mașină sport dacă ești în mini. Mai știe și cum să facă pe zâna ca să iasă basma curată când e prinsă la‑nghesuială. Împart repejor o foaie de hârtie în mai multe coloane. Așa mai merge. E mult mai bine decât să îndes lucruri într‑o geantă, la întâmplare. În felul ăsta, nu o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
o șansă de reușită. Fiind apărată de vijelie, viscol și ninsoare, toți îndrăgostiții știau că nu au nici o șansă la inima ei de piatră. Însă prințul având totuși o speranță, aspira la ea. Urmărind-o de atâta timp, știa că zâna iese în lumea muritorilor pentru că își descarcă lacrimile tămăduitoare pentru omenire. Zile în șir, îndrăgostitul a așteptat un semn de viață de la iubita sa, iar în momentul deznodământului, când era gata să renunțe, în depărtare sunetul de speranță a clopoțeilor
Iubire imposibilă. In: ANTOLOGIE:poezie by Cosmina Bojoga () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_661]
-
niciodată, n-avem la ce, noi de scăldat ne scăldăm fie În dreptul satului, fie pe pârâu În sus, către Curchi. O bulboană frumoasă-coz; una de pică; de, la soare te puteai uita, dar la ea ba; ce mai Încoace-ncolo, Zâna Zânelor Cosânzene. O văd Într-una, o văd și când n-o văd, pe fata ceea. Acolo, la scăldat, pe pârâu În jos, unde nu ne ducem de loc, de loc, pârâu-i drept ca ața, n-are sălcii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
n-avem la ce, noi de scăldat ne scăldăm fie În dreptul satului, fie pe pârâu În sus, către Curchi. O bulboană frumoasă-coz; una de pică; de, la soare te puteai uita, dar la ea ba; ce mai Încoace-ncolo, Zâna Zânelor Cosânzene. O văd Într-una, o văd și când n-o văd, pe fata ceea. Acolo, la scăldat, pe pârâu În jos, unde nu ne ducem de loc, de loc, pârâu-i drept ca ața, n-are sălcii pe maluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Milly plină de mândrie. Și uite! a adăugat ea deschizând gura larg, ca să lase să se vadă un loc gol acolo unde, până în urmă cu o săptămână, fusese unul dintre dinții din față. —Vai de mine! A trecut pe-aici Zâna Măseluță? Da! Lui Milly îi străluceau ochii de fericire. — Și mi-a lăsat o liră întreagă! —Chiar așa? Jenny a aruncat o privire dezaprobatoare către Susan și Nick, care își făceau de treabă în fundal. Zâna a fost foarte generoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
A trecut pe-aici Zâna Măseluță? Da! Lui Milly îi străluceau ochii de fericire. — Și mi-a lăsat o liră întreagă! —Chiar așa? Jenny a aruncat o privire dezaprobatoare către Susan și Nick, care își făceau de treabă în fundal. Zâna a fost foarte generoasă. N-ar trebui să te răsfețe. Dumnezeule, s-a gândit Susan, de data asta a bătut recordul mondial. Nici n-a trecut de ușa de la intrare și-a și găsit de ce să se ia. Nick i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]