7,506 matches
-
Vreau, trebuie, să mă încurc cu tine cum se spune pe la voi în oraș. Ionel pufni într-un râs sănătos și o luă în brațe. Anica se lăsă îmbrățișată și răspunse chiar la sărut cu mult foc. Un pește în zare le-a atras atenția sărind după o gâză deasupra apei. - Tu m-ai sărutat sau orășeanca? Uitându-se galeș la Ionel, Anica evită răspunsul și schimbă voit vorba. - N-ar fi cazul să prindem unul pentru cină? Cred că marinarii
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
doar de Tatăl și de Fiul, ci, îm¬părtășind Bisericii darurile Sa¬le, El o adapă chiar „cu Da¬rul lui Dumnezeu care este El Însuși“. Prin Pogorârea Duhului Sfânt intră în timp, ca Îm¬pă¬ră¬ție deschisă spre zări cerești, Bi-serica. Astfel, Biserica însăși e darul Duhului, căci ea Îl găz¬du¬iește atât ca Dar, cât și ca D㬬ruitor. Biserica este darul Du¬hu¬lui Sfânt, ca apoi Duhul să fie darul Bisericii. În opinia Sfân¬tului
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
curgea căldura pe străzi și noi inauguram în viața discretă zile și ore de trăire concretă, să presimțim că ochii noștrii sunt asemenea și cum aceleași idealuri izvorăsc din ei. Cu prima șoaptă, gingașă, în adierea ce ne-a apropiat, zările s-au rezemat pe umerii noștri obișnuiți cu astrale lumini prin care au crescut reverii din lut. Și prima voroavă prinsă în zbor am dezmierdat-o și-am tăinuit-o deplin, când privirile interferau și se-amăgeau în uimire, de
NE OCOLEAM... de GEORGE PENA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369969_a_371298]
-
urmă cu tainice atingeri de safir sunetul tău psaltiră de celestru picură cu flori de smirnă peste marea neputință a ființei de a-și striga nenuntirea cu Cel ce atinge infinitul cu lacrimi de Logos flămând + + + cu Cea care tămăduiește zarea minților noastre albe din Tabula Rasa continentul uitat pe palimpsest de gânduri strofe Ea Eva cea nouă ne podobește nimic+ nicia cu rouă din stele centrate pe EL † ce ne face în fine să fim mai lăuntrici adânci re-legatio de
POEM HIERATIC XXII-TABULA RASA de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369967_a_371296]
-
Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Nu mi-am dat seama și nu am înțeles atunci, Ce poate să ascundă a Ta tăcere din privire, Mâhnit am privit nedumerit strigăt de prunci, Fugind neobosit, spre albastre zări de fericire. Am construit din fumul vieții, frumoase vise, Am dat naștere la gânduri pure, nedescrise, Am pășit spre ele, lipsit de teamă și mister Și nu credeam vreodată, că uneori și ele pier. Rog ploaia ce mă udă, să
SPOVEDANIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369981_a_371310]
-
rechini și cașaloți și doar de stele ajutată. Și a plutit, așa,-n derivă, vreo câțiva ani, cu bun, cu rău Când mângâiată de vreo rază, când scufundându-se în hău Pân’ ce-ntr-o zi-și sfârși înotul prin zarea ce-o ținea captivă Și care nu îi oferea nici vise, nici vreo perspectivă. A pus piciorul pe nisip, pe țărmul ce s-a-nfățișat Și sufletul i-a înflorit și a zâmbit, descătușat. E alt liman, e libertate, e liniște și
O MUZĂ CU CHIP DE FEMEIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369984_a_371313]
-
nr. 1993 din 15 iunie 2016 Toate Articolele Autorului TE-AM CĂUTAT ÎN PRETUTINDENI DE MARE Am pornit peste mări să te caut Și prin rănile adânci de sub mări, Te-am căutat prin ale mării coclauri Și peste negrele mărilor zări. Te-am căutat și prin taina-i adâncă Și prin sufletu-i rece eu te-am cătat, Și prin lacrimile-i pline de sânge, Și prin gându-i tulbur și-nvolburat. Te-am căutat și-n tăcerea-i în geamăt
TE-AM CĂUTAT ÎN PRETUTINDENI DE MARE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370014_a_371343]
-
Beletristica > MI-E DOR DE DRAGII MEI Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2038 din 30 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de dragii mei Mi-e dor de dragii mei frumoși Care s-au risipit în zare, Mi-e dor de ochii lor sfătoși, De-o dulce binecuvântare. Mi-e dor de dragii mei părinți Care lucrau cu mâini smerite Dar au plecat, demult, la sfinți, În alte lumi, mai fericite. De bunii mei mi-e tare
MI-E DOR DE DRAGII MEI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370007_a_371336]
-
-ți ridice Și ode-nflăcărate să-ți dedice, Suspină strunele și plâng din greu. Dar sentimentul nu se face marfă Și prețul lui e mai presus de fire. Când omu-și pune cântecul în harfă, Adaugă și suflet și iubire. În zări albastre, fluturând eșarfă, Se-ndepărtează umbra ta subțire. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: HARFĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1993, Anul VI, 15 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate
HARFĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370018_a_371347]
-
Tău e-acum pe ape... Pașii Tăi, Isuse drag, Calcă sfânt pe marea-mi vieții, Ce s-a liniștit degrab. Când făptura Ta divină, A spus: “Taci!” furtunilor, Zâmbetul de har inundă, Sufletul și trupul meu. Când priveam tăcut în zare, O scăpare să găsesc, Tandru, Tu m-ai prins în brațe. Mi-ai spus dulce: “Te iubesc!” De e soare sau furtună, Eu am pacea Ta în veci. Tu îmi Ești Mântuitorul... Mă iubești, mă ocrotești. Glasul Tău e-acum
VARA CA UN POEM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370024_a_371353]
-
doar amintiri. Tresar de câte ori îți simt privirea Mă lupt ades cu un destin ucis. Secat sau gol acuma e totuna Rămâne dorul fiindcă ți-a promis. Destule vise rătăcind aiurea În chicote de doruri ne-mplinite. Ce trec acum spre alte zări sperate Cu umbre trecătoare, nedorite. Atâtea chipuri văd câte odată ! Mă latră câinii mei de suferință. Și plâng pe înfundate deodată Când văd cum ne dispare o dorință. Cad mășile avute câte una Lăsând în loc privirile pierdute. Tangoul demodat dansat
CAD MĂȘTILE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370044_a_371373]
-
am să-ți scriu cu drag, Iubirea mea... la infinit. În gând pune-mi cutezanță Și lumină-n cuvântul scris, Pe a iubirii speranță Să-mi urc dorul în Paradis. LUCEAFĂRUL DIN ,,GENIU PUSTIU" În glas de bucium trist răsună zarea, Iar doinele îngână o poveste, La judecată să cheme uitarea, Că a lăsat ,,Luceafărul..." pe creste. Să-l readucă în ,,Vatra Românească", Cu ecou de trâmbițe și cavale, „Timpul" din tipar va ști să grăiască Eternitatea gândurilor sale. De doru-i
OMAGIERE EMINESCIANĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370065_a_371394]
-
să nu plâng. O, dacă n-ar mai exista mâhnire și toate s-ar sfârși reîncepând, iubirea-ar fi ca o Bunăvestire ce ne-ar intra în suflete cântând. Cum aș striga atuncea către îngeri să trâmbițeze-n cele patru zări că am surpat palatele de plângeri când ai răspuns la tristele-mi chemări. Atât de-aproape ești și prea departe! Nici nu mai știu cum mai arăți și ești când frunzăresc a visurilor carte în care pari regina din povești
AL NIMĂNUI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370078_a_371407]
-
se strâng pe lângă sobă; Ăsta le mai e norocul - Atmosferă melofobă. Mai mult; s-a luat și curentul. Deși-n casă e călduț, Să-și etaleze talentul Copiii plâng în pătuț. Nopțile sunt de coșmar, Gându-mi zboară-n patru zări... Am un gust dulce-amar, Când văd peste tot pierzări. Mă simt în imensa beznă În adânc rece mormânt; Mocirla îi pân’ la gleznă... Să mai sper în Raiul Sfânt? Dinspre nord vine înghețul; Dar noi suntem prea căliți Și-am
DINSPRE NORD de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370105_a_371434]
-
o cerșetoare Cu mâna-ntinsă-n fața nimănui... Din Ochiul și din lacrima ei vin, Amicii mei de-oriunde să m-asculte- Ea e un dar și-un legământ divin Între două inimi și mai multe! Și cât o fi în zarea ei lumină Și-oricât o fi sub cerul meu de greu, Cine mă are prieten să mă țină În inimă și-n gândul lui mereu; N-o să-i cer în schimb niciun favor, Nici celui care încă nu îi place
POEZIA NU-I O CERȘETOARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370102_a_371431]
-
mângâi flori și să alerg pe plaiuri de-al căror farmec iarăși să mă-ncânt, să mă întrec cu păsările-n cânt cu glasurile prefăcute-n naiuri. Ajuns pe pisc m-am bucurat puțin privind vrăjit al cerului senin și zările ce au rămas departe, dar este frig,sunt singur și încep când bântui prin regrete,să pricep că-n înălțimi te afli lângă moarte. Ajuns pe pisc doar vulturi negri-aștept să-mi ciugulească inima din piept. Îți mulțumesc Îți mulțumesc
AJUNS PE PISC ÎŢI MULŢUMESC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370334_a_371663]
-
luminos”... Auzindu-l cum cântă au venit și îngerii din cer să-l asculte. Le-a plăcut mult îngerilor și au început și ei să cânte împreună cu Tudorel. Întreaga câmpie până în depărtări și până în slăvile cerului vibra, răspândind în toate zările serafica melodie. În semiîntunericul depărtărilor s-au aprins mii de luminițe care au început să alerge spre el. Pasămite erau vietăți ale câmpului înzăpezit care alergau fermecate spre alaiul său de nuntă. După ce a trecut de Cruce și a ajuns
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
fără să bănuiască măcar ce-l așteaptă. Speriat, îngerul păzitor al lui Tudorel a zburat până la tronul împărătesc de unde blândul Iisus urmărea alaiul de nuntă al băiatului. -Doamne, apără-l pe Tudorel de haita hămesită! Gonește-i în cele patru zări ca să nu mai ucidă în noaptea asta! -Lupii nu ucid în noaptea asta! a grăit Mântuitorul. Ar face-o numai dacă trebuie să împlinească un destin. Dacă ăsta e destinul băiatului, lupii nu au nici o vină. -Doamne,dar Tudorel este
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
sinele azi vama Unei iubiri adevărate pe pământ! Cluj Napoca 27 august 2015 Eternitatea Am întrebat vântul de unde adie? Pe tâmplă ca o mână infinită. Îmi astâmpără clipa toridă a neputinței De a lupta împotriva oboselii sălășluite În ochii deschiși spre zare și în mâinile Care stau de strajă pe armele credinței.. Și a speranței Apărând fără preget dragostea. Mi-a răspuns fără vorbă, doar cu trecerea lui: Eternitatea. Cluj Napoca 27 august 2015 Închinare Voioasă îmi arde lumina în sfeșnic Și-n
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ARIPILE NETĂCERII Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1673 din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Aripile netăcerii Cu aripi întinse simt că plutesc În zare în zborul spre Tine, Cu toată ființa simt că trăiesc Despărțit de tumult și de lume. E liniște sacră, libertate și har În pașii-mi ce calcă pământul, Mâinile-n rugă aripi îmi par... Ceru-mi ascultă cu dragoste cântul
ARIPILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370338_a_371667]
-
Inima... Din înaltul ce-am ajuns, Am privit către apus Și un fulger mi-a străpuns Inima. Era soare fără nori, Erai tu și ochii goi, Era gândul de apoi Și inima. Tu visai în depărtare, Eu eram în altă zare, Între noi creștea uitare, Dar inima... Ne purtam în gânduri duse, Amintiri de mult apuse, Și din piepturi ni se plânse Doar inima. Am căzut din creste goi, Ținându-ne-n mâinile moi Pe cea ce bătea la amândoi: INIMA
INIMA... de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370355_a_371684]
-
decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vineri, 25 Decembrie 2015 În noaptea de Crăciun deplină, Trimis din cer de Dumnezeu M-a scris un înger cu lumină Și se-nfioară gândul meu! Tresaltă sufletul din mine, Din răsărit, până-n apus Și toate zările sunt pline- Azi-noapte S-a născut Iisus! Și nu e Veste mai curată, Nici adevăr mai plin de miez, Iar Steaua Lui mi se arată De-aici și până lângă crez! În staul, printre dobitoace, Se-aude Pruncul cum suspină
MĂ SCRIE-UN ÎNGER CU LUMINĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370375_a_371704]
-
Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului COLECȚIA LIRIK: APOSTU PANAITACHE VULTUREANU - TĂCEREA CUVINTELOR (versuri, A5, 92 pagini) Deși, prin vârstă, ar aparține generației poeților optzeciști (mă rog, ce etichetă artificioasă, nefericită, ca și cum „zarea interioară” a unei opere ar putea fi explorată pornind, exclusiv(ist), de la anul nașterii și morții autorului ei!!!), totuși, prin relativa întârziere a debutului său editorial, Apostu Panaitache Vultureanu se înscrie în generația douămiiștilor; lucru pe deplin explicabil, de altfel
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 23 IANUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370404_a_371733]
-
Să fiu schimbat în fulg de ger! În urmă, cel mai mic se-ndeamnă: - Eu sunt odorul mamei Toamnă! Dar, zămislit de dimineață, N-am reușit să văd prin ceată Cum vântul lacom rupe-o frunză Și-o zboară-n zare s-o ascunză. Iar eu, plăpândul giuvaer, Am fost schimbat în fulg de ger! Eh ! Asta e ! În horă prinși, Se hârjonesc de iarnă ninși, Purtați de vânt pe cer subt nori, Trei fulgi născuți din trei surori. *** Ciclul "Iarna
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370405_a_371734]
-
folosi, dar cine știe ce primejdii mă așteaptă-n drumul meu! Își luă rămas bun, se urcă din nou pe pana de vultur și, împreună cu Norocel, zburară printre nori, zile și nopți, până ajunseră în împărăția Soarelui. - Măi, Norocel, tu vezi că zările strălucesc? Copacii sunt uriași, cu frunze strălucitoare, casele sunt albe, cu acoperișuri și balcoane aurii și radiază o lumină orbitoare. Dar Norocel stătea tolănit pe pană, moțăind, indiferent la vorbele lui Mărțișor, care privea și se minuna: - Ia uite la
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]