6,137 matches
-
lor prin perpetuarea tradițiilor și culturii identitare. Dreapta poziționare a acestui roman, indispensabil pentru cunoașterea spiritualității acadiene, face poate necesară revederea sumară a unor repere istorice. Acadia, patria istorică a acadienilor, era o regiune din sud-estul Canadei, care corespundea așa ziselor provincii maritime de astăzi (Nova Scoția, New Brunswick și Prince Edward Island). Regiunea aceasta a preluat În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea numele folosit pentru prima dată de exploratorul Giovanni da Verrazano În 1524, dar pentru o
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
țări foste socialiste nu au cultivat discursul naționalist și de independență față de sovietici dar au reformat tacit economia, slujind astfel cu adevărat interesele naționale. Anul 1989 a găsit societatea românească nereformabilă, pentru că, în locul reformei economice, regimul Ceaușescu promovase o așa-zisă linie națională care s-a dovedit în fapt antinațională. Mi s-a părut una dintre cele mai substanțiale și incitante intervenții. În ce mă privește, am vrut să vorbesc despre "îngheț" și "dezgheț" în politica culturală postbelică, dar mi-am
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
limpezi, concise, cu portrete pregnante. Criticul cedează aici terenul istoricului literar, pentru care esențiale sunt sistematizarea și transmiterea corectă a informației. Perspectiva este una în care relației cu viața socială i se dă o importanță excesivă; se insistă pe așa-zisa poziție de clasă a cronicarilor, se acordă credit nelimitat rolului maselor populare etc. În pofida acestor elemente specifice epocii în care au fost elaborate, nota sociologizantă face mai mereu loc informației istorice relevante în sine, portretului realizat în tușe sigure, evocării
LAUDAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
de trefle. Ca pălărie purtam pe cap o tufă”. S. este un poet lucid în visele sale, care invită la reflecție asupra înțelesurilor, la descifrare, la el componentele lumii reale nu dispar, dar sunt puntea de trecere spre o așa-zisă lume a „simetriei”. Una însă infidelă și imprevizibilă, precum visele. SCRIERI: Imperiul simpatiei, București, 1990; Simetria fierbinte, București, 1994. Traduceri: André Boulanger, Orfeu (legături între orfism și creștinism), București, 1992; Max Kaltenmark, Lao Zi și daoismul, București, 1994. Repere bibliografice
STANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
absolutizarea valorilor contemporane rupte de orice tradiție, sofistică în care „avangardismul” și „proletcultismul” imediat postbelic și-au găsit terenul de convergență și de emisie a unor false ierarhii, cât și cealaltă absolutizare, inversă, a negației estetizante, venită dintr-o așa-zisă situare sub specie aeternitatis. Totodată, punerea în acord a analizei estetice cu dialectica istorică exclude spiritul minor al polemismului, persiflării sau ironizării facile, instrumente adecvate probabil publicisticii angajate într-o bătălie de zi cu zi, dar niciodată recomandabile într-o
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
trei părți: vedenia Fiului Omului (1,9‑20); cele ce se petrec acum (în sânul Bisericilor din Asia Mică: cap. 2-4); și cele ce se vor petrece după acestea (tainele cerești dezvăluite profetului în cap. 4,1-22,5). Apocalipsa propriu‑zisă se află în ultima dintre cele trei părți. Pornind de la primul verset al capitolului 5: „Am văzut apoi în mâna dreaptă a Celui ce ședea pe tron o carte scrisă pe dinlăuntru și pe dos, pecetluită cu șapte peceți” (5
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
tuturor celor de sub cer, inclusiv ai oamenilor (2 Apol. 5, 3‑4): Dar îngerii, călcând orânduirea [rânduiala] aceasta, s‑au lăsat biruiți de amestecul cu femeile ((Λ<∀46™攀< :∴>γΦ4<) și au dat naștere la copii, iar aceștia sunt așa‑zișii demoni (∗∀∴:≅<γΗ). [...] După aceasta, ei au prefăcut neamul omenesc într‑o masă de sclavi: pe de o parte, prin anumite scrieri magice (:∀ (46™攀< (Δ∀ν™攀<), pe de alta, prin temeri și pedepse pe care le aduc asupra lor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
adăpat din măreția cunoașterii Puterii inexprimabile. Ei se află în înălțime, deasupra oricărei puteri. Astfel, își îngăduie orice, în mod liber și fără cea mai mică teamă” (I, 13, 6). Faima proastă a creștinilor în fața păgânilor se datorează ereticilor, așa‑zișilor „desăvârșiți”, care „afirmă că pot făptui liber toate nelegiuirile, toate sacrilegiile” (I, 25, 4). „Acești oameni”, este vorba de secta lui Carpocrat, au fost trimiși de Satan să calomnieze în fața păgânilor numele cinstit al Bisericii, ca oamenii să audă vorbindu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pe care îl va reunifica în mod artificial, caricatural. Coeziunea acestui imperiu eshatologic, care nu este același cu Imperiul Roman, va fi complet iluzorie. Judecata are drept țintă acest avatar caricatural al Romei, condus de Anticrist, și nu Roma propriu‑zisă, dispărută cu puțin timp înainte. În De Christo..., Hipolit nu își dezvăluie prea mult sentimentele față de puterea romană. Preocupare sa esențială rămâne cea a prezentării și a interpretării, cât de succint posibil, a unui dosar de fragmente scripturistice legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fi fost astfel, după mărturisirile lui Heliade (cel care a pus în circulație unele date - contradictorii - despre S.L.), singurii membri ai nucleului secret al societății. După scurtă vreme în jurul lor s-au reunit, fără a face parte totuși din așa-zisa grupare secretă, mai toți boierii luminați din București și chiar cei trei frați ai domnitorului Grigore Ghica. Țelurile S.L. erau îndeosebi culturale și vizau transformarea Școlii de la „Sf. Sava” în colegiu, înființarea de școli normale în fiecare capitală de județ
SOCIETATEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289762_a_291091]
-
finalitate explicativă sau se referă la un anume personaj istoric. Două categorii ale s. sunt gluma și anecdota. Mai redusă ca proporții (se limitează la relatarea unui singur moment) și de proveniență citadină, gluma pune accent pe replica finală, așa-zisa poantă care evidențiază anumite calități ale personajului (istețimea, perspicacitatea, inteligența). Dacă replica finală disimulează anumite defecte ale protagonistului (prostia, viclenia), vizând aspectul satiric în primul rând și apoi comicul, e vorba tot de s. Gluma rezistă prin ineditul ei, de vreme ce
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Voitec, 1939), Panait Istrati (de I. Gruia, 1939), Jean Bart (1933 și 1939), Ștefan Petică (1939), Anatole France (de Ion Pas, 1931), Victor Hugo (1939), Tolstoi (1939) ș.a. Într-un articol închinat comemorării lui Mihai Eminescu (1939) se deplânge așa-zisa neputință a marelui poet de a înțelege „marile probleme sociale ale timpului”, „dreptatea cauzei mulțimii care se ridică”. Gala Galaction publică un articol omagial despre Tudor Arghezi (23/1940), iar Ion Pas un articol despre George Mihail Zamfirescu (42/1939
SOCIALISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
public” aflat la vedere) rămânând în spațiul românesc al Veacului de Mijloc și cercetând prezența femeilor în scriptural. Am luat ca obiect al investigației doar două cărți de istorie consacrate duratei lungi: Istoriia țărăi Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini (zisă și Letopisețul Cantacuzinesc) - carte în care sunt adunate nu doar patru veacuri de istorie (cronica începe cu „descălecatul”; așezat, prin tradiție, la 1290 și merge până la 1688, cu o completare până la 1690), ci și opiniile mai multor autori (secvențele din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al II-lea Ghica, otrăvit, în 1752, de un fost medic al sultanului cu o supradoză dintr-un leac; Ghica a murit „rău doftorit de doftorul cel nou Mihail Manu, care, pentru dare multă de bani, i-a orânduit așa-zisa teriacă cerească și i-a cășunat o letargie de moartea”. Căci „lista” ar fi mult prea lungă. Uneori se amestecau și Doamnele Când ajunge cu povestea la moartea lui Ștefan cel Tânăr (1517-1527), feciorul lui Bogdan al III-lea, petrecută
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bolnav deac-au luat chipul, atunce priimește pre dinsul Dumnezeu în loc de călugăr ca și cum ar fi luat chipul când au fost sănătos...” (îndreptarea legii, glava 122)261. Cel care se retrăgea între zidurile mănăstirii, luând „chip îngeresc”, dispărea din lume, suferea așa-zisa moarte civilă (înregistrată de Biserică între motivele admise pentru despărțire: motive care provoacă moartea religioasă; motive care provoacă moartea morală; motive care provoacă moartea fizică parțială; motive care provoacă moartea civilă 262). Și legiuitorii din secolul al XVII-lea, întemeindu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
începe cu Craioveștii (în ctitoria lor de la Bistrița și-a găsit odihna și Moise Vodă, cel mort la 29 august 1530; mormântul a fost distrus cu ocazia refacerii din vremea lui Barbu Știrbei), cu marele ban Barbu Craiovescu, mai bine zis (frații Craiovești au zidit înainte de 1491 Mănăstirea Bistrița din Oltenia, - pictată, în 1519, de Dobromir din Târgoviște împreună cu Dumitru și cu Chirtop, biserica Sf. Dumitru din Craiova, mănăstirile Sadova, Brâncoveni, Strehaia, Roaba), și continuă cu Radu Buză din Cepturoaia (Buzescu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din nou zidit, pe care l-am ridicat întru cinstea și slava Născătoarei lui Hristos, să nu-l lași să fie în pustiire, ascultând de unii răi grăitori către tine, sau să se atingă mâna ta să ia mai sus zisele odoare și scule, ci încă și domnia ta după putere să-i adaugi, ca să nu fie spre batjocura limbilor străine și locuință animalelor și păsărilor și desfrânatelor, ci să-i fii milostiv și tocmitor și păzitor și miluitor călugărilor ce locuiesc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
genealogică” a numelor 296 este vădit prelevată), cu trăsături remarcate mai târziu de un descendent - banul Mihai Cantacuzino, genealogistul 297 - de prenume, preponderent creștine, ce urmează trasee care coboară dinspre bunici și unchi către nepoți - și acesta un „punct” al zisului proiect și al stăpânitorilor din Coiani, fără a uita linia imperială de sorgine bizantină) a fost dată (în prima ei căsătorie, căci apoi s-a măritat cu comisul Stoian [Florescu]) după un Ianachi Catargi, postelnic, fiul lui Apostol Catargi, mare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
popa Ștefan” le-a confirmat oponenților că, în momentul alcătuirii testamentului anterior, mama Cantacuzinilor era „în toată firea, cu limba năsmintită, în mințile céle bune și-nțelepte, care le-au avut din tineréțe până la bătrânéțe”). Iorga le-a rezumat: „[...] așa-zisa diată din 1681, întărită în 1686, nu a fost auzită de nimeni ca viind din partea Elinei, ci a fost culeasă din șoaptele ei de Brâncoveanu ...”338. O văduvă își mărită fetele Despina Milița din neamul Brankovicilor a rămas văduvă în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bucura: „De câte ori, în judecata Divanului, se certau boierii pentru moșiile lor, nici vechile scrisori, care puteau fi drese, nici martorii, cât de mulți, nu erau luați în seamă, dacă se bănuia numai că Stolniceasca Sima putea să știe ceva din zisele pricini. Atunci, încărcată de ani și adusă de șale cum era, venea Sima în rădvan de la Stăneștii din Oltenia tocmai la Târgoviște sau la București și jura. Iar când jura Sima, judecata era isprăvită”588): „Scri(u) și eu jupâneas
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dar numai În măsura În care sunt folosite corespunzător; când se abuzează Însă de ele, devin adevărate otrăvuri. Numai dozele mici pot produce un efect medical realtc " Numai dozele mici pot produce un efect medical real" Se pare că administrarea substanțială a așa-ziselor medicamente are cel mai adesea un efect curativ, dar nu este exclus ca În anumite situații recuperarea pacientului să se datoreze În totalitate puterii de vindecare a naturii Înseși, care deseori repară greșelile nepricepuților. Mulți oameni nu pot concepe cum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
denigratoare, cu efecte deseori nimicitoare pentru cei vizați, se desfășoară pe un spațiu tipografic mai extins. Rubricile sunt aproximativ constante. După un nelipsit editorial consacrat evenimentului politic, în „Săptămâna pe scurt” sunt prezentate instantanee din realitate, surprinse într-un așa-zis scenariu „subiectiv”, semnat „argus”, „ciclop”, „polifem”, „ajax”, „memo”, „observator”. La rubrica „abc” se comentează, profund tendențios, actualitatea culturală, în timp ce „Agenda”, cu un titlu ulterior „De vineri până vineri”, informează despre programele de teatru, cinema, muzee, case de cultură etc. Cronica
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
inclusiv din literatură. Textele literare respectă cu fidelitate programul ziarului și ilustrează fenomenul de politizare a culturii, impus de ideologia comunistă. În deceniile al cincilea și al șaselea ale secolului trecut există o evidentă orientare prosovietică, proletcultistă, antitetică în raport cu așa-zisa literatură „burgheză”, „decadentă”, „cosmopolită”, dar în consens cu imperativul subordonării esteticului de către politic. O destindere a spiritului dogmatic, vizibilă și în scrierile apărute în S.t., are loc după 1964, când purismul realist-socialist începe să facă unele concesii elementului estetic
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
Manifestarea Creativității este din ce în ce mai controversată în aria societății aducând după sine pildele cele mai diversificate concepte, perspective și chiar paradigme. Ea permite „accesul” la produsele reale sau pur mentale, suscitând în acelasi timp acea așa zisă „sclipire de moment”, segment de inspirație... cu alte cuvinte Imaginația... Actul creativ presupune așadar nu numai imaginație, ci și o motivație dorința de a realiza ceva de inovație, mai curând distins, remarcabil. De asemenea, căutările și încercările artistice se datorează
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
pe care îl ocupă în lecții, experimentele se pot clasifica în: Experimente pentru stimularea interesului față de noile informații, pentru crearea motivației învățării-se în momentul de introducere în lecție. Experimente pentru învățarea noilor informații, aprofundarea sau extinderea lorîn lecția propriu zisă. Experimente pentru fixarea cunoștințelor-se introduc pe parcursul lecției în momentele de feed back sau în recapitulare. Experimente pentru evaluare-locul lor este variat, putând fi utilizate la începutul învățării, pe parcursul ei sau la sfârșitul procesului de învățare. În activitatea de cunoaștere
Importanţa metodei experimentale în studiul chimiei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1133]