5,822 matches
-
despre ceea ce elevii pot realiza și progresul care poate fi făcut în acel domeniu pe viitor; cadrul didactic va avea o imagine mai clară asupra a ceea ce realizează în clasă. Analizând contribuția evaluării autentice la proiectarea interdisciplinară a învățării, vom pune în discuție și metoda alternativă de evaluare care are un potențial major în acest sens , este un mod de a conferi deschidere și viață muncii noastre, este acesta al exercițiului interdisciplinar prin folosirea proiectului ca metodă complementară sau alternativă de evaluare. Acesta
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
formează un șir de lucrări care arată simultan cum naratologia poate interveni în alte discipline, la fel cum intervine și în literatură; ele mai punctează și itinerarul meu intelectual de cînd am publicat ediția I a cărții. Tentativa de a pune în discuție a treia problemă, aceea a unei alte lucrări despre naratologie decît cea din 1985, a fost mai puțin reușită. Narațiunea este mai importantă ca niciodată, nu numai în studiile literare, dar și în istorie, unde importanța construcției narative a crescut
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
prezentare mai accesibilă și mai penetrantă referitor la modul în care naratologia poate fi folosită în conjuncție cu alte demersuri și teorii, ar fi de natură să aducă o binevenită resuscitare. Dar, dacă naratologia a continuat să fie elaborată și pusă în discuție, puține din lucrările de care am dat sînt direcționate către naratologii începători, cum îmi doresc eu să fie această carte. Cele mai multe lucrări despre textele narative nu se bazează pe analiza naratologică, iar acelea care o fac apelează la teoria clasică
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cu acest pasaj. El demonstrează că întrebarea " Cine este cel care privește?" devine în mod dramatic mai semnificativă decît întrebarea complementară " Cine este cel privit?" sau "Cine este cel ce nu privește?" și "Ce tip de act al privirii este pus în discuție?" Avem și aici un bun exemplu pentru modul în care analiza naratologică poate da un sens mai evident periodizării. * * * Intrînd în cameră fără a-și anunța apariția, naratorul ne spune: "Eram acolo sau, mai bine spus, nu eram încă de vreme ce
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Clasificarea personajelor pe care el o operează între semnificat și semnificant o consider problematică. Booth discută pe marginea naratorului necreditabil (1961). Un binecunoscut studiu asupra spațiului, avînd orientări filosofice și psihanaliste, este Poetica spațiului a lui Bachelard (1957). Uspenski (1973) pune în discuție unele aspecte foarte interesante ale acestei chestiuni. Lodge (1977) discută o serie de descrieri ale unor locații care au, după părerea sa, un caracter din ce în ce mai pronunțat poetic. Un important studiu filosofic asupra spațiului este cel al lui Lefebvre (1991). De
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
găsește în Bal (1982). În ceea ce privește diferențele dintre părțile narative și cele non-narative ale textului, a se consulta Genette (1969). Discursul indirect liber și folosirea limbajului personal Pe lîngă lucrarea lui Banfield menționată mai sus, a se vedea McHale (1978), care pune în discuție cele mai importante sugestii. Doležel (1973) susține opinia conform căreia discursul indirect liber e o formă de "interferență textuală". Ron (1981) îl discută din punctul de vedere al "deconstrucției". Tamir (1978) discută mai multe forme de narațiune personală din punct
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
funcție relativ onorabilă. Șefă de serviciu sau mai mult, nu-mi amintesc. De o severitate oarbă. A făcut vâlvă o poveste dată în vileag abia la ședința când s-a dezbătut, după atâtea amânări, cazul ei. Venise dezlegarea, a fost pusă în discuție. Exclusă, dar menținută în serviciu... Au mutat-o ca restauratoare, apoi muzeografă. Se impunea repede. Serioasă, harnică. Zile în șir în bibliotecă sau zăvorâtă în galerii. N-o mai interesa nimic altceva. Atunci mi-a vorbit o colegă despre ea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
este tezaurul, adică de putere, fie politică, economică, spirituală sau religioasă. Aici subversiunea logicii creștine este puternic subliniată de Papa Francisc: începând de la Isus, puterea poate fi trăită doar ca slujire. Cel corupt nu poate fi iertat pentru că nu se pune în discuție, nu „recunoaște” starea sa de viață, dar cunoaște și aplică toate subterfugiile numai să nu se privească în față, „se joacă cu adevărul”, întunecă comoara sa și o acoperă cu măști pentru a fi „acceptat din punct de vedere social
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
alienarea determinată de corupție este totală, așa și întoarcerea la Dumnezeu Tatăl și la iubirea sa către toți oamenii poate da naștere speranței doar atunci când este completă. Punctul principal, deci, nu este iertarea nici mila, care de altfel nu sunt puse în discuție, cel puțin din partea lui Dumnezeu, ci convertirea, al cărui termen ebraic (șuv) exprimă schimbarea căii greșite, întoarcerea, schimbarea drumului. „În context religios înseamnă că întoarcem spatele la ceea ce este rău și ne îndreptăm către Dumnezeu. Aceasta definește esențialul convertirii, care
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
agoniei lui Ivan Ilici. Ce nu pot accepta niciodată e că viața apropiaților mei, a semenilor mei ar putea fi "relativizată". Degețelul mic al fetiței mele valorează pentru mine cât lumea și nu e o valoare pe care s-o pun în discuție. Adevărul nu e nici ironic, nici experimental. Marile cărți ale lumii sânt cărți întunecate și grave, care folosesc inclusiv ironia și experimentul în sensul acestei seriozități esențiale, acestei responsabilități în lipsa căreia ești un simplu literator. Privesc cum cohorte de autori
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în ultima fază a procesului de aderare. Și Mungiu Pippidi (2005a), într-o lucrare recentă, evidențiază că în sectoarele justiției și anticorupției, condiționalitatea exercitată de UE a fost deosebit de semnificativă iar CE a amenințat de mai multe ori că va pune în discuție obținerea statutului de membru, din cauza neîndeplinirii reformelor din aceste sectoare. Rapoartele CE au fost foarte importante în determinarea cursului reformelor judiciare în multe dintre țările din Europa Centrală și de Est. În cazul României, din cauza situației politice descrise mai sus
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
cât și pentru cei care își oferă serviciile (le sporește audiența, prestigiul și clientela). Fără îndoială că multe dintre informațiile vehiculate astfel sunt kitschuri și nu au nimic de a face cu veritabila artă a interpretării semnelor. Totuși, ceea ce se pune în discuție în această situație nu este valoarea și autenticitatea practicilor, ci comerțul care înflorește în jurul lor. Paralel cu acest fenomen se pot dezvolta și alte "industrii" conexe: talismane, amulete, obiecte magice, pietre norocoase, produse afrodisiace, esențe, panacee de tot felul, rețete
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
statut prescris (ex. statutul de copil, de bătrân etc.); statut dobândit (sau câștigat), cum ar fi statutul de inginer, profesor, medic etc. În contextul în care educația fizică și sportul dețin un rol unanim recunoscut în formarea personalității individului, se pun în discuție două probleme: care este locul pe care grupul social în care trăiește și acționează îl acordă specialistului în educația fizică și sport; măsura în care specialistul reușește să îndeplinească sarcinile cu care a fost investit de societate. Statutul social al
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mâna invizibilă" a forțelor pieței conduce pe fiecare membru al societății, din fiecare stat, către poziția cea mai avantajoasă în economia globală. Interesul fiecăruia devine interesul general al tuturor. Relevanța teoriei avantajului comparativ în era globalizării a fost de curând pusă în discuție (Strange 1985; Bairoch 1993; Daly și Cobb 1994; Clairmont 1996). Prima dificultate este aceea că ea a fost inventată într-un moment când deplasările de capital erau controlate la nivel național. Capitalul, au presupus Ricardo și Smith, era imobil și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care statele își desfășoară politica națională de securitate. Unul din lipsurile marxismului ca sursă a teoriei critice internaționale este tendința sa înnăscută de a acorda atenție cu precădere primului domeniu de investigație, în dauna celui de-al doilea. Capitolele ulterioare pun în discuție măsura în care alte ramuri ale teoriei critice internaționale au reușit să învingă această limitare. Traducere de Iulia SERAFIMESCU Capitolul 6 Teoria Critică Richard Devetak Dacă este ceva ce ține laolaltă grupul disparat de intelectuali care aderă la "teoria critică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
etica discursivă este democratică. Aceasta este construită pe un model de sferă publică ce este legat de deliberare democratică și consimțământ, în care participanții folosesc o "raționalitate argumentativă" pentru a "ajunge la o înțelegere reciprocă bazată pe un consens motivat, punând în discuție pretențiile de validitate implicate în orice comunicare" (Risse 2000: 1-2). Combinând impulsurile inclusive și pe cele democratice, etica discursivă oferă o metodă ce poate testa ce principii, norme sau aranjamente instituționale ar fi "la fel de bune pentru toți" (Habermas 1993: 151
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
imigranți și noile mișcări sociale ce întâlnesc și depășesc forma-Stat. Aceste grupuri și mișcări "transversale" nu numai că trec dincolo de frontierele naționale, dar ele pun la îndoială organizarea teritorială a vieții politice moderne. Așa cum afirmă Roland Bleiker (2000: 2), ele "pun în discuție logica spațială prin care aceste frontiere au ajuns să formeze și să încadreze comportamentul în relațile internaționale". În studiul său asupra nemulțumirii populare privind relațiile internaționale, Bleiker argumentează că globalizarea supune viața socială la o dinamică politică schimbătoare. În era
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lansează o critică postmodernistă din care reiese că problema democrației se leagă direct de suveranitate. Argumentul lui este că noțiunea de suveranitate a statului este incompatibilă cu democrația, mai ales în modernitatea târzie globalizată. Scopul acestei critici este de a pune în discuție "monopolul" statului suveran "asupra loialităților, identificărilor și energiilor membrilor lui" (Connolly 1991: 479). Mijloacele multiple de apartenență și de interdependență și multiplicarea riscurilor globale ce există în modernitatea târzie complică simplismul diviziunilor binare între interior și exterior. Ideea lui principală
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
faptul că ecocentrismul ar fi o componentă necesară a ideologiei ecologiste, cât și ideea că el ar putea constitui o bază adecvată și dezirabilă pentru o teorie politică. Dintr-o perspectivă normativă, de exemplu, Barry (1999) și Hayward (1995, 1998) pun în discuție atât coerența intelectuală, cât și viabilitatea strategică a ecocentrismului și pledează pentru un antropocentrism moderat care să stea la baza ecologismului politic. Hayward (1995), de exemplu, susține că respingerea antropocentrismului în multe cercuri de gândire ecologiste este greșită ceea ce critică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
această postură. Mai mult, criticul insinuează că revolta lirică argheziană, lipsită de o reală profunzime și spontaneitate, ar avea un temei laic, trădând "statutul de răspopit al actantului poetic"121. Fără să răstoarne datele problemei, acest unghi de receptare nu pune în discuție negația în sine, ci premisele ei, precum și veridicitatea trăirii poetice. În ceea ce ne privește, distingem negația polemică din proza publicistică, semnificând critica instituției și a alcătuirii sale umane un iconoclasm al exteriorității de negația lirică, rezultat al trăirilor profunde, al
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cu putere de negociere scăzută și reticente față de noul management public se pot izola (pot fi izolate) sau fi obediente aplicând întocmai tot ceea ce vor organizațiile internaționale. Administrațiile publice actuale își exercită atribuțiile în condițiile în care "statul-națiune", "statul-providență" sunt puse în discuție (fiind constrânse de "sus" și de "jos", din "dreapta" și din "stânga", din "spate" și "din față", de factori endogeni și exogeni). Statul nu mai este la fel de omniscient și omnipotent ca pe vremea trecerii la "societatea industrială"... Acum se străduie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
întâmplat și în alte țări. Clasa mijlocie nu mai poate consuma la fel ca înainte. Îmbătrânirea populației atârnă greu asupra cererii (care se diminuează de la vârsta de 50 de ani în sus). Dar ca să se păstreze creșterea economică (fără a pune în discuție împărțirea bogățiilor), cererea trebuie menținută. Cum, dacă nu cresc veniturile? Prin ... îndatorare. E ceea ce s-a făcut în SUA și în alte părți. Credite pentru consum, împrumuturi pentru locuințe, pentru automobile, pentru electrocasnice, pentru educația copiilor, pentru vacanțe 138 etc.
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
adus un val de reforme care pun sub semnul întrebării obiceiuri și obișnuințe, identitatea (socială) a principalilor actori ai vieții universitare. Unii denunță climatul urgentist, alarmist, care provoacă neîncredere celor care trăiesc cu neliniște modificările ce le sunt impuse, care pun în discuție urgențele și obiectivele ambigue (cu atât mai mult cu cât există numeroase incertitudini în privința consecințelor lor pe termen lung...). Universitatea situează în centru studenții. La intrarea în universitate, studenții trebuie să-și reconstruiască identitatea, un nou statut bazat și pe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
redusă la un fenomen modern; este, dimpotrivă, unul european în mod distinct. Deși este adevărat că principiul legitimării în Atena sau Roma Antică se fundamenta pe un apel la tradiție și la zei, filosofii, sofiștii și juriștii au învățat să pună în discuție, în grade variate, această formă de legitimare. Pentru mulți gânditori antici locul legitimității unui tip de societate nu putea fi văzut într-un apel la ceva aflat în afara societății. Mai mult, ar fi dificil să pretindem că nici Grecia și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Cum poate acest discurs să se elibereze de propria sa expunere, de propria sa descriere? Dacă gândirea socio-politică este ea însăși dependentă de situația de viață a gânditorului, nu cumva conceptul de ideologie este absorbit de propriul său referent?"125. Punând în discuție premisele paradoxului, Ricoeur consideră că opoziția fundamentală care poate fi recuperată din gândirea marxistă este cea pe care Marx a analizat-o într-o primă etapă a gândirii sale, atunci când sublinia contrastul dintre ideologie și realitate. Odată recuperată această înțelegere
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]