24,902 matches
-
au eșuat, ceea ce i-a făcut pe aceștia să se arate dispuși să împartă prada cu Habsburgii austrieci. Austria dorea să se implice mai mult în Balcani, și în același timp să limiteze influența rusească. Negocierile cu otomanii, purtate în cadrul congresului de la Nemirow, au esuat în august, iar austriecii au intrat în război de partea rușilor. Armatele austriece au atact Niš și Vidin așteptându-se să primească întăriri rusești prin Țara Românească. Austriecii au ocupat Nišul, dar succesele lor au scăzut
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
Societății Teosofice a reieșit poziția lui independentă și spiritul lui științific. Van Manen arată în comentariu că înțelesul atribuit de Blavatsky cuvântului lama nu putea fi deloc corect. În 1902 a fost înființată o Federație a Societăților Teosofice Europene. Primul congres a avut loc la Londra, fiind prezidat de Henry Steel Olcott (1832-1907), nr. 2 în ierarhia mișcării după Annie Besant. La propunerea acestuia, Johan van Manen a devenit redactor al publicațiilor Federației. El a făcut asta până în 1906, întrerupt de
Johan van Manen () [Corola-website/Science/334769_a_336098]
-
a finalizat în 1997, înregistrând recordul de cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume. În perioada 1959 - 1960, în spatele Palatului Regal de pe Calea Victoriei, este construită Sala Palatului, care va servi ca loc de desfășurare a congreselor și conferințelor PCR și a unor importante manifestări politice, științifice și culturale. În perioada 1959 - 1963, după planurile arhitecților Horia Maicu și Nicolae Cucu, este ridicat Mausoleul din Parcul Carol. Tot în 1963 se încheie construcția Complexului expozițional „Romexpo”. Acesta
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
din Cluj-Napoca). După reînființarea ASTREI, a fost primul președinte al acesteia. S-a remarcat și ca publicist în publicații patriarhale. Este autorul unor studii teologice, mai ales despre Vechiul Testament și ecumenism și a reprezentat Biserica Ortodoxă Română la simpozioane și congrese teologice internaționale. Școala primară a urmat-o în satul natal, studiile liceale la Liceul de Băieți nr.1 "Emanuil Gojdu" din Oradea (promoția 1956), iar pe cele universitare la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1956-1960). Între 1960-1963 a urmat cursurile
Dumitru Abrudan () [Corola-website/Science/334867_a_336196]
-
de învățătura la sărbătorile unor sfinți. Este membru în Organizația Internațională pentru Studiul Vechiului Testament ("International Organization for the Study of the Old Testament" - IOSOT) (din 1977 până în prezent). Părintele Abrudan a reprezintat Biserica Ortodoxă Română la întruniri, simpozioane și congrese teologice internaționale: Congresul al II-lea al profesorilor de teologie de la Atena (1976), a V-a Adunare Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Nairobi 1975), Congrese ale Organizației Internaționale pentru Studiul Vechiului Testament ( Congresul al IX-lea din Gottingen în
Dumitru Abrudan () [Corola-website/Science/334867_a_336196]
-
sărbătorile unor sfinți. Este membru în Organizația Internațională pentru Studiul Vechiului Testament ("International Organization for the Study of the Old Testament" - IOSOT) (din 1977 până în prezent). Părintele Abrudan a reprezintat Biserica Ortodoxă Română la întruniri, simpozioane și congrese teologice internaționale: Congresul al II-lea al profesorilor de teologie de la Atena (1976), a V-a Adunare Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Nairobi 1975), Congrese ale Organizației Internaționale pentru Studiul Vechiului Testament ( Congresul al IX-lea din Gottingen în 1977, Congresul al
Dumitru Abrudan () [Corola-website/Science/334867_a_336196]
-
1977 până în prezent). Părintele Abrudan a reprezintat Biserica Ortodoxă Română la întruniri, simpozioane și congrese teologice internaționale: Congresul al II-lea al profesorilor de teologie de la Atena (1976), a V-a Adunare Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Nairobi 1975), Congrese ale Organizației Internaționale pentru Studiul Vechiului Testament ( Congresul al IX-lea din Gottingen în 1977, Congresul al X-lea din Viena în 1980, Congresul al XI-lea din Ierusalim în 1983, Congresul al XIII-lea din Louvain în 1989), Dialogul
Dumitru Abrudan () [Corola-website/Science/334867_a_336196]
-
Ortodoxă Română la întruniri, simpozioane și congrese teologice internaționale: Congresul al II-lea al profesorilor de teologie de la Atena (1976), a V-a Adunare Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Nairobi 1975), Congrese ale Organizației Internaționale pentru Studiul Vechiului Testament ( Congresul al IX-lea din Gottingen în 1977, Congresul al X-lea din Viena în 1980, Congresul al XI-lea din Ierusalim în 1983, Congresul al XIII-lea din Louvain în 1989), Dialogul între creștini și evrei (Geneva 1992), Conferința internațională
Dumitru Abrudan () [Corola-website/Science/334867_a_336196]
-
internaționale: Congresul al II-lea al profesorilor de teologie de la Atena (1976), a V-a Adunare Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Nairobi 1975), Congrese ale Organizației Internaționale pentru Studiul Vechiului Testament ( Congresul al IX-lea din Gottingen în 1977, Congresul al X-lea din Viena în 1980, Congresul al XI-lea din Ierusalim în 1983, Congresul al XIII-lea din Louvain în 1989), Dialogul între creștini și evrei (Geneva 1992), Conferința internațională "Pace și toleranță" (Istanbul 1994). Între 1998-2005 a
Dumitru Abrudan () [Corola-website/Science/334867_a_336196]
-
teologie de la Atena (1976), a V-a Adunare Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Nairobi 1975), Congrese ale Organizației Internaționale pentru Studiul Vechiului Testament ( Congresul al IX-lea din Gottingen în 1977, Congresul al X-lea din Viena în 1980, Congresul al XI-lea din Ierusalim în 1983, Congresul al XIII-lea din Louvain în 1989), Dialogul între creștini și evrei (Geneva 1992), Conferința internațională "Pace și toleranță" (Istanbul 1994). Între 1998-2005 a fost membru al Comisiei pentru Educație și Formare
Dumitru Abrudan () [Corola-website/Science/334867_a_336196]
-
Generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Nairobi 1975), Congrese ale Organizației Internaționale pentru Studiul Vechiului Testament ( Congresul al IX-lea din Gottingen în 1977, Congresul al X-lea din Viena în 1980, Congresul al XI-lea din Ierusalim în 1983, Congresul al XIII-lea din Louvain în 1989), Dialogul între creștini și evrei (Geneva 1992), Conferința internațională "Pace și toleranță" (Istanbul 1994). Între 1998-2005 a fost membru al Comisiei pentru Educație și Formare Ecumenică a Consiliului Ecumenic Mondial al Bisericilor ("World
Dumitru Abrudan () [Corola-website/Science/334867_a_336196]
-
aplicare a activităților ideologice s-a asociat cu o organizație numită Frontul Democratic. Cotidianul Partidului era "Zëri i Popullit" ("Vocea Poporului") iar jurnalul teoretic lunar era "Rruga e Partisë" ("Drumul Partidului"). Cel mai mare organ al Partidului, conform statutului, era Congresul Partidului care se organiza timp de câteva zile o dată la cinci ani. Delegații de la Congres erau aleși la conferințe ținute la nivel regional, districtual și local. Congresul examina și aproba rapoartele trimise de Comitetul Central, discuta politicile generale ale Partidului
Partidul Muncitoresc Albanez () [Corola-website/Science/332038_a_333367]
-
era "Zëri i Popullit" ("Vocea Poporului") iar jurnalul teoretic lunar era "Rruga e Partisë" ("Drumul Partidului"). Cel mai mare organ al Partidului, conform statutului, era Congresul Partidului care se organiza timp de câteva zile o dată la cinci ani. Delegații de la Congres erau aleși la conferințe ținute la nivel regional, districtual și local. Congresul examina și aproba rapoartele trimise de Comitetul Central, discuta politicile generale ale Partidului și alegea Comitetul Central. Ultimul era al doilea cel mai important nivel din ierarhia Partidului
Partidul Muncitoresc Albanez () [Corola-website/Science/332038_a_333367]
-
e Partisë" ("Drumul Partidului"). Cel mai mare organ al Partidului, conform statutului, era Congresul Partidului care se organiza timp de câteva zile o dată la cinci ani. Delegații de la Congres erau aleși la conferințe ținute la nivel regional, districtual și local. Congresul examina și aproba rapoartele trimise de Comitetul Central, discuta politicile generale ale Partidului și alegea Comitetul Central. Ultimul era al doilea cel mai important nivel din ierarhia Partidului și era alcătuit din oficialii importanți ai guvernului precum și din membri importanți
Partidul Muncitoresc Albanez () [Corola-website/Science/332038_a_333367]
-
politicile generale ale Partidului și alegea Comitetul Central. Ultimul era al doilea cel mai important nivel din ierarhia Partidului și era alcătuit din oficialii importanți ai guvernului precum și din membri importanți ai intelectualității. Comitetul Central aplica activitățile Partidului între două Congrese și se întâlnea aproximativ de trei ori pe an. La fel ca și în Uniunea Sovietică, Comitetul Central alegea un birou politic și un secretariat. Biroul politic, care de regulă includea miniștri importanți ai guvernului și secretari ai Comitetului Central
Partidul Muncitoresc Albanez () [Corola-website/Science/332038_a_333367]
-
Andreicuț și-a exprimat regretul pentru situația din Ungheni și a declarat că dacă ar fi să înceapă acum lucrările pentru o nouă biserică ortodoxă, nu ar mai construi-o peste cea greco-catolică. În prima jumătate a lunii mai 2008 Congresul SUA a cerut ambasadei României la Washington lămuriri în privința demolării bisericii greco-catolice de la Ungheni. În data de 22 aprilie 2008 Tribunalul Mureș a admis acțiunea în revendicare formulată de Episcopia Română Unită de Oradea cu privire la Biserica Sf. Gheorghe din Oradea
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
poporului sovietic ca el fiind o întrupare a Partidului dar descuraja orice interes în viața sa privată și de familie și divulga doar informații personale limitate. În "Discursul Secret" din 1956 susținut la cea de-a 20-a ediție a Congresului de Partid, Nikita Hrușciov a condamnat cultul personalității lui Stalin spunând că "este de neacceptat și străin spiritului maxist-leninist de a slăvi o singură persoană pentru a-l transforma într-un superom ce are puteri supranaturale asemănătoare unui zeu".
Cultul personalității lui Stalin () [Corola-website/Science/332050_a_333379]
-
filologie clasică și istoria daco-romanilor, fiind numit, la 23 decembrie 1925, profesor Catedra de istorie antică a Universității din Cluj. A desfășurat o importantă activitate științifică și organizatorică: campanii de săpături arheologice, redactarea de lucrări și prezentarea de comunicări la congrese internaționale, membru al "Comisiunii Monumentelor Istorice. Secția pentru Transilvania", organizarea Institutului de Studii Clasice din Cluj al cărui prim director a fost în perioada februarie 1929-februarie 1932. Emil Panaitescu a fost recomandat de Universitatea din Cluj în 1922 pentru a
Emil Panaitescu () [Corola-website/Science/332056_a_333385]
-
Mexic cu regimentul străin, l-a reîntâlnit pe mareșalul Bazain care îl detesta, însă acest lucru nu l-a împiedicat să ceară și să obțină naturalizarea franceză la 8 iunie 1867. Sfârșitul Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, a condus la reuniunea Congresului de la Berlin. Puterile participante la congres au avut ca sarcină, între altele, să numească, pentru „a ajuta” sultanul la administrarea Rumeliei Orientale (provincie a Imperiului Otoman cu majoritate bulgară), un "guvernator civil" și un "guvernator militar", care trebuiau să fie
Vitalis Pașa () [Corola-website/Science/332109_a_333438]
-
reîntâlnit pe mareșalul Bazain care îl detesta, însă acest lucru nu l-a împiedicat să ceară și să obțină naturalizarea franceză la 8 iunie 1867. Sfârșitul Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, a condus la reuniunea Congresului de la Berlin. Puterile participante la congres au avut ca sarcină, între altele, să numească, pentru „a ajuta” sultanul la administrarea Rumeliei Orientale (provincie a Imperiului Otoman cu majoritate bulgară), un "guvernator civil" și un "guvernator militar", care trebuiau să fie de religie creștină, dar nebulgari, pentru
Vitalis Pașa () [Corola-website/Science/332109_a_333438]
-
în raport cu alți candidați susținuți de celelalte puteri, prin cunoașterea limbilor locale și era totodată supus (altfel spus: "cetățean") al Imperiului Otoman și creștin ortodox. Candidatura i-a fost reținută și, ținând cont de importanța postului care i-a fost atribuit, Congresul l-a ridicat la gradul de general, iar sultanul i-a conferit titlul de pașa. Ajuns la Philippopoli (azi Plovdiv), capitala provinciei, a organizat o miliție destinată menținerii ordinii după plecarea trupelor rusești. A rămas în Rumelia Orientală doi ani
Vitalis Pașa () [Corola-website/Science/332109_a_333438]
-
ani, administrând cu eficacitate țara, dar luptând contra intrigilor rusești și bulgărești care vizau absorbirea provinciei de către Bulgaria. I-a reprimat cu violență pe comitagiii bulgari care luptau pentru unitatea tării lor, dar a înțeles repede că separarea voită de Congresul de la Berlin nu era sustenabilă și, înlocuit fiind după doi ani de proconsulat la Philippopoli, a revenit la Constantinopol unde Sultanul l-a luat ca ajutor de campament și l-a numit comandant al armatei turce și "pașa de Constantinopol
Vitalis Pașa () [Corola-website/Science/332109_a_333438]
-
forțele americane pentru o astfel de sarcină. Până la începutul lunii iulie a anului 2004, oficialii Departamentului Apărării au arătat că nu au avut planuri de a disloca forțele americane în Darfur, nici măcar pentru a sprijini furnizarea de ajutor umanitar. Politica Congresului american, care a condus la utilizarea a retoricii de genocid cu referire la Darfur își are originea în preocuparea Congresului cu alte evenimente din Sudan și anume, ca brutală contra-insurgență a guvernului sudanez împotriva Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez
Criza din Darfur () [Corola-website/Science/332121_a_333450]
-
nu au avut planuri de a disloca forțele americane în Darfur, nici măcar pentru a sprijini furnizarea de ajutor umanitar. Politica Congresului american, care a condus la utilizarea a retoricii de genocid cu referire la Darfur își are originea în preocuparea Congresului cu alte evenimente din Sudan și anume, ca brutală contra-insurgență a guvernului sudanez împotriva Armatei de Eliberare a Poporului Sudanez / Rebelii s-au luptat cu guvernul islamist din 1983, apărând populațiile non arabe și non musulmane în provinciile din sud
Criza din Darfur () [Corola-website/Science/332121_a_333450]
-
foametea. Faptul că războiul civil din Sudan a avut elemente de persecuție religioasă a creștinilor și înrobirea "negrilor" a fost de un interes special pentru circumscripțiile evanghelice americane și africane, în Statele Unite ale Americii. Ca urmare, numeroși membri influenți ai Congresului cu baze evanghelice puternice au ridicat ceea ce a devenit în mod oficial cunoscut sub numele de coaliția pe baza credinței din Sudan, care i-a inclus pe Tom Tancredo, Spencer Bachus, Donald M. Peyne, Șam Brownback și Bill Frist în
Criza din Darfur () [Corola-website/Science/332121_a_333450]