24,570 matches
-
afirma scriitorul mistic german citat anterior, este a unui suflet ordonat, care nu viețuiește orbește înaintea ei, ci, dincolo de experiențele sale trecătoare, se reconstruiește și redecorează creând multe spații care s-o adăpostească, fiind doar o extensie a corpului; conform filosofiei lui Swedenborg, corpul nu este decât un proces, o prelungire a sufletului""564. Casa cu care Marius o identifică nu este doar locuită, ci este vie, animism speculativ care induce o serie de suprapuneri ale afectelor transpuse la nivelul arhitecturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mistere ale lumii”, Închide În sine prea multe secrete ale societății noastre pentru ca ele să fie scoase la lumină”. În 1889, G. Simmel a prezentata o comunicare intitulată „La psychologie de l’argent”, iar În 1990, același autor publică lucrarea „Filosofia banului”. Banul este un indice al tipului uman - homo economicus. Pentru Simmel enigma banului nu rezidă În economie, ci În propria noastră psihologie. Simmel conchide ca interpretarea faptelor sociale În termeni economici trebuie să fie Îmbogățită de o interpretare În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a mai Întâlnit cu această confuzie atunci când a explicat „publicului” modul cum trebuie receptată opera dramatică a lui I. L. Caragiale. Se știe de asemenea că oricare dintre arte are o teorie a ei, aceasta reprezentând o categorie filosofică (există o filosofie a artei) care desemnează reflectarea abstractă a realității obiective. Teoria, În general, se află În interacțiune cu practica, Își are izvorul În disponibilitățile practicii sociale. De aceea se consideră că teoria este o generalizare a practicii și Își atinge scopul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la universul tematic și motivic al creației lui Mihai Eminescu, având În vedere faptul că că gama lirică a marelui poet se impune prin: Teme și motive romantice: - intuiția viitorului; - prezența ecourilor mitice; - istoria și peisajul românesc; - folclorul: - știința și filosofia veacului. Se disting În opera poetului următoarele teme și motive: -titanismul care vizează: - marile geneze; - marile prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea; - luna, codrul, floarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fost singura mișcare, ci mai multe, În locuri și perioade diferite. Țările unde predomina catolicismul, ori acelea unde protestantismul fusese generalizat, au trăit alte experiențe În timpul Renașterii decât țările ortodoxiste sau islamice. Franța era un deosebit centru cultural, În domeniul filosofiei ori a științelor, cu puternică influență italiană. Anglia și Flandra au preluat din spațiul italian preocupările de natură comercială. În spațiul german, dispersat la vremea aceea, predominante erau Încă ideile feudaliste și lupta pentru putere. Spania și Portugalia se aflau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
status quo-ul aristotelian, introducând idei radicale În ceea ce privește dreptatea și credința. Între acestea exista un conflict latent raportat la viziunea Bisericii referitoare la locul omului În lume. Majoritatea umaniștilor erau credincioși, nu doreau o ruptură cu Biserica. Umanismul Renașterii a revăzut filosofia medievală a lui Toma de Aquino și au fost făcute Încercări de a crea un sincretism, prin a da Antichității valori creștine, ca În cazul lui Marsilio Ficino sau Pico della Mirandola. Etica se studia independent de teologie, iar În locul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
senin, al perfecțiunii formelor. S-a manifestat În toate artele - literatură, pictură, muzică, arhitectură. ROMANTISMUL Romantismul este o mișcare literară, culturală și artistică, apărută În Europa la sfarșitul secolului al XVIII-Iea și Începutul secolului al XIX-Iea, cu influențe puternice În filosofie, istorie, drept, lingvistică, economie politica etc. Romantismul a luat naștere În Anglia, de unde s-a extins În Germania și Franța, apoi În Întreaga Europă. Acest curent cultural, manifestat nu numai În literatură, dar și În artele plastice și muzică, s-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să privească spre cer, să-și facă, pentru mântuirea sufletului, semnul crucii. Mihai Eminescu, contemporan cu Nietzsche, filosoful german, pare mult mai rafinat În ceea ce privește libertatea individului, relativitatea acestei stări fiind exprimată În chip genial. Fiecare individ din lumea aceasta are filosofia lui, Îmbrăcată În hainele cunoscute, conform aprecierii lui G. Călinescu referitoare la un personaj memorabil din literatura română (Ilie Moromete din celebrul roman al lui Marin Preda): „Și țăranul și Kant Își pun aceleași probleme, dar fiecare le rezolvă cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu o experiență de invidiat, dă soluția finală. „să fugă fata mare de focul de iubit”. Există În acest text, mai putin comentat de obicei, și alte credințe și superstiții posibile Într-o lume aflată sub imperiul unei existența primare. Filosofia ei e simplă, binele nu poate stăpâni decât dacă e Învins răul, iar acesta nu poate fi Înlăturat decât renunțând la satisfacții facile. Balada „Zburătorul” a fost publicată mai Întâi cu titlul „Baladă. Zburătorul” În „Curierul românesc”, la 4 februarie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
volumul de aforisme „Pietre pentru templul meu”, apărut În același an, asta Însemnând că ideile care au Însuflețit cele două direcții de creație ale cărturarului, filosofului și poetului prindeau contur din anii tinereții sale, cuprins de idealuri spirituale. Poezia și filosofia lui Lucian Blaga trebuie privite „ca niște coloane ale edificiului interior care dovedesc articularea organică a filosofului și liricului În același trunchi viguros al personalității creatoare.” Două fraze poetice, de o perfectă rotunjime, sugerează un univers sensibil de o mare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
domină starea de plusminus infinit. Corecțiile nu pot fi efectuate, liniile merg paralel până se anulează reciproc. Starea conflictuală iscată, În multe cazuri exacerbată, nu are nici Învingători, nici Învinși, de aici starea de meditație asupra lumii În lumina unei filosofii escatologice. Nici moș Costache Giurgiuveanu, nici Aglae Tulea, nici Stănică Rațiu (el În mod special), nici Otilia, nici chiar Felix nu au câștigat sau nu au pierdut nimic. În starea lui singulară, Pascalopol Își urmează drumul tulburat o clipă de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este un om ascuns; deseori se pitește dincolo de el Însuși de parcă i-ar fi frică să nu se dea de gol printr-un gest regretabil. În același timp, este gata să facă și compromisuri, câtă vreme are ceva de câștigat. Filosofia existenței unui avar este bolnavă, ontologic vorbind, egoismul său nu are margini, din această pricină, deseori el Își sapă singur groapa, iar de pe urma nesăbuinței sale, au de suferit cei nevinovați. Dar scriitorul nu face altceva decât să arate că așa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Mănăstirea Argeșului”; „Matca” reprezintă insul Închis Într-o casă amenințată de potop. Cu „Răceala” și „A treia țeapă”, Marin Sorescu părăsește universul mitologic și se apropie de istorie, de ipostazele particulare ale existenței. Autorul are meritul de a fi Încorporat filosofia În Întâmplarea istorică evocată. Evenimentele sunt astfel organizate, Încât sugerează idei generale despre patrie, popor, unitate, libertate, neatârnare sau moarte, ca preț suprem al nemuririi unui neam. „Răceala” a fost publicată În 1976 În revista „Teatru” și a fost jucată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o disponibilitate remarcabilă din acest punct de vedere. Dorind să-și impună spiritul „rafinat”, Mahomed, Îl are În preajma lui pe Pașa din Vidin, un caustic și disponibil la dialog. Pașa angajează cu acesta o polemica tăioasă, pe teme de poetică, filosofie, istorie și politică. Pașa din Vidin Îndrăznește să nu fie de acord cu ideile suveranului. În același act, potrivit unei cunoscute tehnici, cea a „teatrului În teatru”, În conținutul tragediei, Marin Sorescu prezintă și o trupă de actori Închiși Într-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
redusă semnificativ prin efort, este trecută în latență. La criza financiară a statului bunăstării se adaugă și o criză a tentativei de a pune politicile sociale pe baze raționalist-științifice. Această criză a luat forma unei noi orientări influente, atât în filosofie, cât și în științele sociale: postmodernismul. Haralambos și Holborn (2004, p. xiii) identifică în gândirea sociologică actuală o conectare interesantă între starea de spirit postmodernistă caracteristică societăților occidentale și noua atitudine față de ideea de schimbare prin proiectare științifică. Ei estimează
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de cercetări sociale, nr. 2. Hegedüs, András; Markus, Maria, 1972, „Modernization and the Alternatives of Social Progress”, International Sociological Conference of Modernization, Polish Acadmey of Sciences. Varșovia, iunie. Herseni, T., 1941, „Sociologia”, în N. Bagdasar, T. Herseni, S. Bârsănescu, Istoria filosofiei moderne (vol. V, pp. 464-465), Societatea română de filosofie, București. Jowitt, Kenneth (coord.), 1978, Social Change in Romania, 1860-1940, University of California, Berkeley. Larionescu, Maria, 2001, „Ideea de organizare a competențelor în reforma socială la Institutul Social Român”, România Socială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
1972, „Modernization and the Alternatives of Social Progress”, International Sociological Conference of Modernization, Polish Acadmey of Sciences. Varșovia, iunie. Herseni, T., 1941, „Sociologia”, în N. Bagdasar, T. Herseni, S. Bârsănescu, Istoria filosofiei moderne (vol. V, pp. 464-465), Societatea română de filosofie, București. Jowitt, Kenneth (coord.), 1978, Social Change in Romania, 1860-1940, University of California, Berkeley. Larionescu, Maria, 2001, „Ideea de organizare a competențelor în reforma socială la Institutul Social Român”, România Socială, nr. 3-4. Lovinescu, E., 1924/1972, Istoria civilizației române
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
C. Atanasiu (coord.), Structura socială a României socialiste, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ornea, Z., 1969, Țărănismul. Studiu sociologic, Editura Politică, București. Ornea, Z., 1972, Poporanismul, Editura Minerva, București. Papacostea, C., 1935, „Ștefan Zeletin. Viața și opera lui”, Revista de filosofie, vol. XX, serie nouă, nr. 3. Parkin, Frank, 1971, Class Inequality and Political Order, MacGibbon & Kee, Londra. Parkin, Frank, 1978, „Social Stratification”, în T. Bottomore, R. Nisbet (coord.), A History of Sociological Analysis, Basic Books, New York. Pop, Luana Miruna, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
weberiene. Cele trei cercuri concentrice ale modernizării ar fi acestea: - cercul interior (C) - economia și valorile sale (centrate pe productivitate și pe universalism); - cercul median (B) - baricada imunologică pe care o ridică societatea contra economiei (tabuuri, religie tradițională, moralitate, lege, filosofie, religie populară); cercul median indică așadar acele instituții defensive care țin economia sub control; - cercul exterior (A) - societatea și valorile ei, status, relații de putere (Davis, W. în M. Weiner și S. Huntington, eds.: 1987). Modelul baricadelor ne spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin două mari războaie: naval și al textilelor. Cât privește perioada 1600-1750, ea este dominată de imperiul maritim olandez, când Amsterdamul a devenit „centrul financiar mondial”. Olanda a fost atunci un „centru” în toate sensurile (nivel de urbanizare, știință, artă, filosofie). Acum creează Spinoza, Rembrandt, Descartes. Prin urmare, „perioada” de expansiune a unui „centru” înseamnă și perioada de expansiune a unui mare oraș, astfel încât succesiunea celor patru cicluri înseamnă și o succesiune de culturi metropolitane. Iar dacă vrem să admitem că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să fie o instanță singulară în contextul centrelor de reflecție serioase asupra problemelor ce afectează lumea contemporană. Pe de altă parte, caracterul unic al Clubului este dat de faptul că strategia acestuia constă în transpunerea concluziilor atinse sub forma unei filosofii proprii având la bază convingeri solide. În ce privește viziunea Clubului asupra dezvoltării sociale în mod specific, aceasta se distinge net de alte viziuni mai ales prin faptul că privilegiază existența intereselor comune majore ale omenirii. Metodologia Clubului de la Roma Grija principală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
108 FR 04-2000/rév. 1, Luxemburg. Mărginean, Ioan, 2003, „Coordonare deschisă a politicilor sociale în Uniunea Europeană. Puncte de reper pentru România”, Calitatea Vieții, XIV, nr. 2. Nica, N.A., 2002, Politica de dezvoltare regională între necesitatea internă și cerința externă sau Filosofia sprijinului european pentru dezvoltare regională”, în D.L. Constantin (coord.), Probleme actuale ale dezvoltării regionale în România. Lucrările Primului Simpozion al Asociației Române de Științe Regionale, Editura Oscar Print, București. Pascariu, Gabriel, 2000, „Politica de dezvoltare regională - în UE și în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
public-ONG în dezvoltarea și implementarea proiectelor comunitare, fondurile sociale au întâmpinat dificultăți în cooperarea cu sectorul public și uneori chiar pot crea conflicte cu ministerele/agențiile publice de resort. De asemenea, managementul acestor fonduri sociale poate fi afectat de discontinuitatea filosofiilor de guvernare diferite uneori de la un ciclu politic la altul. Dependența crescută a fondurilor sociale de finanțarea internațională periclitează continuitatea acestora, mai ales în situațiile în care aceste fonduri nu sunt integrate și în bugetele naționale. În anumite situații, investițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
excluziunii sociale. Este vital să se conștientizeze faptul că serviciile de asistență socială orientate către familie și comunitate pot fi un instrument esențial al prevenirii cauzelor excluziunii sociale și al promovării unei incluziuni sociale eficiente. Aceasta este, în fapt, noua filosofie a serviciilor specialiazate în procesul de reformă în asistența socială deschis de legea-cadru a asistenței sociale; O schimbare promițătoare în reforma asistenței sociale este legată cu precădere de cadrul instituțional comunitar al serviciilor de asistență socială. Pornind de la funcțiile multiple
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a celor în dificultate. Reorganizarea Guvernului din iulie 2003 a marcat, după mai bine de zece ani de așteptare, o deschidere cu multiple posibilități reale pentru o reformă structurată a sistemului serviciilor de asistență sociale din România, bazată pe o filosofie multisectorială și interdepartamentală, de tip integrator. Această nouă abordare a problemelor sociale, creează și a politicilor sociale în sfera protecției și asistenței sociale precum mari șanse de creștere a eficienței sprijinului persoanelor în dificultate. Pornindu-se de la cerințele generale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]