25,947 matches
-
palpa Rema 4 fiecare din cele două pedipalpe cu cinci articulații sau picioare-mandibulă Rema 5 proprie; Ruptura progresiei tematice permite selectarea unui singur individ (mascul) din clasa vizată. Această ruptură tinde să fie redusă de către cititor care consideră ca o ipoteză tema 4 (tarsul) ca fiind o parte a temei 5, de acum subtematizată. Astfel progresia este continuă: Tm 4 tarsul tr alveola (sub-Rm 5 proprie) (Rm) bulb genital în care (Rm) organ copulator (care) b) Asimilarea nu este aici de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
insulinosecretor de tipul alterării „fazei precoce”, similar celui întâlnit în T2DM uman. Autorii sugerează că un defect de semnalizare post-receptor asemănător poate opera atât în țesuturile insulinodependente periferice (unde induc insulinorezistența), cât și în celulele β pancreatice (inducând defectul insulinosecretor). Ipoteza grupului condus de Kahn (115) este interesantă prin logica ei. Defectele de semnalizare insulinică în celulele β par a fi legate de afectarea căilor de transcripție genică, atât a insulinei propriu-zise, cât și a factorilor implicați în regenerarea celulei β
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
biochimice destul de bine cunoscute, chiar dacă procesele interpuse între stimul (creșterea glicemică) și insulinosecreție (în fapt exocitoza granulelor secretorii) reprezintă numai fața vizibilă, aș spune periferică, a secreției insulinei. Mecanismul molecular implicat în expresia genelor de către glucoză se află în domeniul ipotezelor. Glucoza poate interveni la 3 niveluri: la nivelul genelor, sensibile la glucoză; la nivelul factorilor de transcriere, sensibili la glucoză; și la nivelul proteinelor intra-celulare, sensibile la glucoză. Una din căile posibile de stimulare a transcrierii genei insulinei în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
celulele β pancreatice ar putea explica în parte răspunsul insulinic scăzut față de creșterea glicemică înregistrată în T2DM (35). Ca urmare a capacității UCP2 de a disipa forțele motive protonice, aceste proteine decuplante scad și producția de radicali oxizi liberi. Această ipoteză este susținută de datele care arată că macrofagele șoarecilor UCP2 (-/-) produc mai mulți radicali liberi când sunt confruntate cu o infecție, iar UCP2 sunt activate de către radicalii liberi în mitocondriile celulelor MIN6 (un model experimental de celule β). În schimb
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
prezintă și o producție crescută a radicalilor liberi (ROS). Dimpotrivă, inducerea expresiei UCP2 de către dietele bogate în lipide ori prin expunerea la AGL se asociază cu scăderea răspunsului insulinosecretor, fenomen de bază implicat în mecanismul „lipotoxicității”. S-a avansat și ipoteza că o creștere a expresiei UCP2 ca și a CPT1 („Carnitin Palmitoyl Transferase 1”) pot contribui la metabolizarea lipidelor acumulate în celulele β, având în acest sens un efect „antilipotoxic”. Un alt efect al UCP2 ar fi acela al scăderii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
fie prin modificări survenite în activitatea receptorilor insulinici, fie prin defecte ale transportorilor de glucoză (GLUT4). Afectarea insulinosecreției se înregistrează numai față de creșterea glucozei, acțiunea stimulilor neglucozici fiind păstrată. Un efect de „desensibilizare” a celulelor β a fost avansat ca ipoteză pentru scăderea, după 16-20 ore de perfuzie continuă cu glucoză (11 mmol/l, adică 280 mg/dl), a celulelor β pancreatice izolate. Acest efect nu pare a se datora alterării metabolismului glucozei în celula β. El apare însă atunci când creșterile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
negativ al secreției de insulină (23, 119). Proteinele decuplante pot face joncțiunea între tulburarea metabolismului AGL și stresul oxidativ. Ca urmare a capacității UCP2 de a disipa forțele motive protonice, aceste proteine decuplante scad și producția radicalilor oxizi liberi. Această ipoteză este susținută de datele care arată că macrofagele șoarecilor UCP2 (-/-) produc mai mulți radicali liberi când sunt confruntați cu o infecție. Invers, proteinele decuplante sunt activate de către radicali liberi în mitocondriile celulelor MIN6. În schimb, o creștere a ROS poate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
locuite de români, în nordul și în sudul Dunării, circulând în peste 1000 de variante. Geneza ei se pierde în negura timpului și ea este rezultatul procesului de transmitere pe cale orală, al împletirii diferitelor teme și motive folclorice. Dintre toate ipotezele referitoare la originea baladei, potrivit cărora ar avea la bază un fapt real petrecut între păstori, pornind de la rivalitatea economică dintre ei, un cântec liric ciobănesc sau un bocet, cea mai plauzibilă pare ce-a de-a doua având în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cazul în care omorul s-ar fi înfăptuit. Modul său original de a reacționa la aflarea cumplitei vești transmise de mioara năzdrăvană, credincioasă lui, a dat naștere la diferite interpretări în legătură cu atitudinea ciobanului în fața morții. Astfel, se susțin mai multe ipoteze: că balada ar ilustra o atitudine fatalistă, de resemnare în fața morții, că ar exprima concepția despre moarte a poporului nostru, văzută ca o integrare în natură, și că ar pune în lumină dorința ciobanului de a se jertfi cu demnitate
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
atitudine fatalistă, de resemnare în fața morții, că ar exprima concepția despre moarte a poporului nostru, văzută ca o integrare în natură, și că ar pune în lumină dorința ciobanului de a se jertfi cu demnitate și cu bărbăție. Prima dintre ipoteze pornește de la faptul că ciobanul nu ia o atitudine activă, de apărare, considerând că nu se poate împotrivi destinului. Această afirmație este însă lipsită de temei deoarece testamentul tânărului păstor dezvăluie, de fapt, în primul rând. o puternică dragoste de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
integrați segmentelor moderne ale societății. Dezorganizarea socială afectează în mod masiv dinamica internă a familiei prin mecanisme ca dizolvarea sistemului normativ, folosirea forței în reglementarea relațiilor, accentuarea sentimentelor de neputință și vulnerabilitate, totul întărit de consumul de alcool. Putem formula ipoteza că factorul cel mai important în cauzalitatea violenței împotriva femeii în societatea noastră nu ține de persistența modelelor tradiționale, ci de dezorganizarea socială. Modelele culturale intervin, de regulă, în facilitarea manifestărilor violente și mai puțin în generarea lor cauzală. d
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nu sunt încă pregătiți. 5. Consilierul este directiv în ajutarea clientului să examineze și să rezolve ambivalența. Interviul motivațional nu implică formarea clienților în deprinderi necesare pentru a se descurca din punct de vedere comportamental, deși abordările nu sunt incompatibile. Ipoteza operațională în interviul motivațional este aceea că ambivalența sau lipsa de rezolvare este obstacolul principal ce trebuie depășit în declanșarea schimbării. 6. Ușurința de a se schimba nu este o trăsătură a clientului, ci un produs fluctuant al interacțiunilor interpersonale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cartier unde nu există locuri de joacă folosesc mai puțin pedepsele corporale. Activitatea profesională a părinților nu favorizează dispoziția de a aplica pedepse corporale, dimpotrivă. Aceasta arată că factorii care stimulează violența pot fi legați de situația socioeconomică a persoanelor. Ipoteza contextuală pe care am propus-o implică în primul rând factori individuali și psihosociali care se integrează într-o structură din ce în ce mai largă: se pornește de la factorii individuali (dispoziția de a pedepsi), către cei culturali (educația, percepția asupra violenței), trecând prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
banii primiți (la care se adaugă reținerea unor sume de către instituție) constituie factori ce resemnifică într-o anumită măsură munca deținutului. Nu avem informații despre cercetări semnificative pe tema muncii în penitenciare, dar, în același timp, se pot avansa câteva ipoteze în legătură cu avantajele posibilității de a presta o muncă: deținutul are posibilitatea să scape de ritmul monoton al vieții de detenție, de senzația de „irosire” a timpului; sumele obținute pot fi utilizate pentru satisfacerea altor necesități decât cele minime (care cad
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pe un ansamblu de constrângeri, recompense și privilegii, în care câștigarea unor grade sporite de libertate joacă un rol central. De exemplu, deținutul plasat inițial în sistemul închis poate executa ultima parte a pedepsei în sistemul regimului deschis, desigur în ipoteza în care comisia constituită la nivelul penitenciarului consideră că persoana Ăn cauză a respectat regulile detenției și, pe această bază, estimează că este indicată acordarea unor grade de libertate suplimentare. Nerespectarea regulilor detenției atrage aplicarea de sancțiuni, cea mai gravă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
igiena individuală, de a primi vizite. În afară de aceste sancțiuni, proiectul de lege prevede avertismentul și pedeapsa izolării pe maximum 10 zile. Evident că aplicarea sancțiunii are și consecința blocării accesului la un alt regim de executare a pedepsei sau, în ipoteza în care abaterea este gravă, plasarea deținutului într-un regim de executare mai sever. Cea mai importantă consecință a primirii unei sancțiuni constă în posibilitatea pierderii dreptului de a fi liberat condiționat. Acordarea Liberării condiționate presupune, pe lângă condiția împlinirii unui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
calitatea scăzută a sistemului de protecție socială din România faptul că nu se mai poate afla nimic despre jumătate dintre copiii ce părăsesc instituțiile de protecție la circa 5-7 ani de la revocarea acestei măsuri de protecție. Putem avansa aici o ipoteză suplimentară, și anume că acei copii instituționalizați de la naștere sau foarte devreme în copilărie, prezintă și cele mai scăzute șanse de a fi regăsiți după zece ani de la revocare. În concluzie, deși prezintă și cazuri de reușită socială, lotul subiecților
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sau cea care convoacă neantul? Și una, și alta. Totuși ea nu ajunge să fie niciodată totală. Care-i restul ireductibil? Amintirea unei greșeli, care revine periodic în minte, un gînd imposibil de înăbușit, obsedant. Cert e, după confruntarea cîtorva ipoteze, că zbaterea sa este una de natură morală, legată de evenimentele tinereții sale boeme, ale anilor de libertinaj, dezordonați. îl chinuie, fără îndoială, și ceea ce i-au făcut alții, dar, cred, mai ales, regretele pentru propriile erori. în proză, o dată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
2, vol.6, 1907, p. 239. 3. Soveja [Simion Mehedinți], Primăvara literară, Ed. Librăriei Leon Alcalay, 1914, p. 13. Articolul care dă titlul volumului poartă mențiunea: „Tipărit în martie 1905”. „Versuri fără de talent” 1. „Vînt”, în Opere, p. 67. 2. Ipoteză mai greu de admis, întrucît în cele două situații cînd se referă la „talent”, Bacovia îi imprimă cuvîntului respectul cuvenit: „- Ce bine a scris/ Și cu talent/ Un inspirat/ Din secolul trecut...” („Legendă”) Și: „Talentul rîde sardonic/ Cu aspirații nobile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-i vocație poetică nu e niciodată atît de puternică încît să nu regrete, într-o formă reținută, caracteristică, neputința de a se fi realizat în alt plan. „Eu - mărturisește - am încercat să fac ceva avocatură, dar nu s-a prins”. Ipoteza că n-ar fi fost rău să se prindă e numai aparent exclusă. Neputînd munci în felul celorlalți, Bacovia caută o compensație în „munca de visător”, meserie care (ierte-mi-se rima) nu figurează în nici un nomenclator, inventată, mai în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
al lor, dintotdeauna și necondiționat decât de destin. Cu respect, mulțumesc tuturor celor ce citesc aceste rânduri, Marin Dinu Partea I Pretexte de epistemologie economică Din metafizică, un alt fel de fizică (Faptul care contrariază) A. Provocări din exterior Deficitul ipotezei Economia ca știință are o dublă provocare: să se asigure permanent de consistența enunțurilor sale și să ofere un model explicativ al sistemului economiei postnaționale. Dacă prima provocare poate fi abordată din perspectivă istorică, a aproximărilor de consistență propuse de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în primul rând Adam Smith, au pornit de la credință (potențatoare de cunoaștere) într-o imagine reprezentată de mecanism și teoretizată de mecanica newtoniană ca generatoare de modele explicative. Construcția epistemică a Economiei s-a înfiripat și ea din încrederea în ipoteze stabilite printr-o convenție metodologică ce tocmai raționalizase principiul ordonator. De altfel, nu este întâmplător că mecanismul este laitmotivul care abundă și acum în analizele economice. Limbajul trădează viziunea originară care a marcat arhitectura conceptuală a Economiei. Ceea ce este surprinzător
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
De altfel, nu este întâmplător că mecanismul este laitmotivul care abundă și acum în analizele economice. Limbajul trădează viziunea originară care a marcat arhitectura conceptuală a Economiei. Ceea ce este surprinzător constă în aceea că persistă această situație ca și când concluziile și ipotezele au fost declarate definitiv valide, în timp ce fizica, marea beneficiară a metaforei carteziene a ceasornicului, a trecut prin câteva revoluții epistemice de atunci încoace. Nu este o exagerare să constatăm că Economia și-a legat existența de un tipar interpretativ cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care explică faptul că piața este practic un mecanism care testează raționalitatea. Motivația acestui lucru denotă că marii clasici au considerat piața ca fiind infailibilă tocmai pentru că i s-a atribuit rolul de mecanism rațional, ceea ce echivalează cu aserțiunea că ipoteza fundamentală a pieței nu poate fi ocolită, validată sau testată, ci trebuie luată - ca și clasicii acum două secole și jumătate - ca o lege naturală. Epistemologia aduce simplificarea drept argument liniștitor pentru a sublinia avantajul construirii Economiei în jurul unui mecanism
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lucru devine un păcat al viziunii mecaniciste asupra Economiei pentru că în sfera de semnificații sugestive s-a construit o instanță - destul de nebuloasă prin simplificare - care, pe lângă controlul algoritmului câștigului, ne controlează și pe noi, ca oameni. Principiul parcimoniei în alegerea ipotezelor are, la drept vorbind, și o componentă preferențială care este în acord cu elevația estetică individuală sau cu moda vremii. Teoreticianul alege o anumită ipoteză, și pentru faptul că-i place cum sună formularea ei în raport cu altele (Penrose, 2001). Dovadă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]