27,128 matches
-
estet-socializatoare, ca mod de petrecere a timpului sub emblema lui utile dulci, practica cenaclieră păstrează multiple ecouri culturale. C.l. ilustrează o mare varietate de precedențe și ascendențe: el este ruda îndepărtată și „democratizată” a banchetului din Antichitate, dar și a lecturii familiale din secolul al XVIII-lea, a salonului și seratei din secolul al XIX-lea, a reprezentațiilor de la Curte, a clubului englezesc (model de asociere liberă constituit, cel mai probabil, în secolul al XV-lea și extrem de prolific în secolele
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
c.l. și gruparea pe care el o exprimă modifică și modelează orizontul de așteptări al publicului, dictează gustul care va ajunge, în final, regulă și atrage, direct sau indirect, devalorizarea sau căderea în desuetudine a altuia. De la statutul de lectură apreciată într-un cerc restrâns, de inițiați, căruia pare, în primă instanță, să i se adreseze, și până la stadiul de tipăritură, de carte cu succes de public - marcat prin tiraje și reeditări -, orice valoare născută sub auspiciile unui c.l.
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
care E. Lovinescu l-a condus, instituția se confundă, într-un anumit sens, cu locuința amfitrionului, devotat întru totul vocației sale literare (la orele cinci ale fiecărei după-amiezi, ani întregi s-a aflat, la biroul lui, în așteptarea „marelui necunoscut”). Lecturile duminicale din Strada Câmpineanu numărul 40, apoi de pe Bulevardul Elisabeta frapau prin lipsa oricărui protocol, printr-o principialitate flexibilă și printr-o maximă toleranță și bunăvoință (este notorie interdicția de a se întrerupe fie și lectura celei mai plictisitoare și
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
în așteptarea „marelui necunoscut”). Lecturile duminicale din Strada Câmpineanu numărul 40, apoi de pe Bulevardul Elisabeta frapau prin lipsa oricărui protocol, printr-o principialitate flexibilă și printr-o maximă toleranță și bunăvoință (este notorie interdicția de a se întrerupe fie și lectura celei mai plictisitoare și mai lipsite de talent „opere”, pe care criticul o îndura cu stoicism imperturbabil). Cei mai importanți poeți, prozatori și critici interbelici au frecventat, într-un fel sau altul, cenaclul lovinescian. Ca o mișcare studențească insubordonată ierarhiilor
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
al Republicii Moldova (1994) și cu Marele Premiu pentru exegeza „Nichita Stănescu” (1991). Este, din 2002, director al revistei „Viața Basarabiei” și membru în colegiile redacționale a numeroase publicații din Republica Moldova și din România. Încă de când era elev publica notițe de lectură în gazeta raională din Lipcani (1957-1958). În anii de studenție colaborează activ cu recenzii și articole critice la săptămânalul „Cultura” și la revista „Nistru”. Editorial, debutează în 1968 cu micromonografia Mirajul copilăriei, un studiu dens despre poezia pentru copii a
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
autorul a vrut să-și probeze voința de a ilustra modalitatea realismului. Critica a remarcat totuși că observația realistă reprezintă numai un strat al acestei pentalogii, nu cel mai profund, și că textul admite, chiar pretinde mai multe tipuri de lectură. Romanul a fost citit mai întâi ca proză realistă: autorul evocă aici evenimente din perioada 1900-1959, așezând în centru, socialmente, pătura micii negustorimi bucureștene, avariată de un proces de destrămare mai ales după ultimul război. Se disting în acest plan
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
flamande”, dar evocarea istorică se reduce la atât: pictură a moravurilor ca simplă pictură a moravurilor. Evenimentele, caracterele rămân oarecum disparate, neimplicând o determinare și o cauzalitate strictă, nici opțiuni sau accente din unghiul structurilor sociale. În plan istoric, așadar, lectura se dovedește incertă și insuficientă. În plus, citită „realist”, o bună parte din materia romanului rămâne inaccesibilă și poate părea bizară, când, de fapt, tocmai în ea se concentrează grosul semnificațiilor. Stratului realist i se adaugă un strat simbolic, o
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
în ea se concentrează grosul semnificațiilor. Stratului realist i se adaugă un strat simbolic, o zonă a „jocului secund”, preferată de autor în poezie și în romanele anterioare. În acest plan demersul imaginativ parcurge un traseu invers celui din prima lectură. Dacă inițial autorul smulgea frânele coerenței universale, aruncând cosmosul în prăbușire și dezagregare, acum el încearcă să-i regăsească echilibre și chiar o anume rațiune organizatoare. Această imagine se coagulează treptat, prin deturnări periodice ale povestirii dinspre real către straniu
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
totul participă în egală măsură la unitatea și spectacolul muzical al cosmosului pitagoreic. Astfel, cu cât e mai „păstoasă” și mai densă materia „realistă” în Istorii, cu atât ea e mai transfigurată și mai „ezoterică”. În fine, această a doua lectură configurează un univers inedit, greu inseriabil deocamdată în tipologiile constituite ale romanului românesc. Mircea Ciobanu e un artist care își scoate efectele din căutarea contrastului. A observa cu ochi de estet mahalaua sufletească - iată, în definitiv, tema. Contemplarea e, în
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Incursiuni, 170-174; Barbu, O ist., 215-218; Piru, Poezia, II, 242-253; Raicu, Critica, 313-316; Culcer, Citind, 212-215; Iorgulescu, Scriitori, 184-188; Dorcescu, Embleme, 99-106; Ardeleanu, Mențiuni, 128-136; Georgescu, Volume, 73-77; Vaida, Mitologii, 155-158; Grigurcu, Poeți, 257-260; Alboiu, Un poet, 60-61, 119-120; Doinaș, Lectura, 208-213; Ștefănescu, Jurnal, 69-70; Cristea, Faptul, 255-259; Moraru, Semnele, 195-199; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 275-280; Culcer, Serii, 194-204; Simuț, Diferența, 149-152; Livescu, Scene, 186-189; Gorcea, Structură, 105-113, 126-129, 146-147, 160-161, 169-171, passim; Tuchilă, Cetățile, 167-189; Vlad, Lectura rom., 140-148; Dobrescu, Foiletoane
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
poet, 60-61, 119-120; Doinaș, Lectura, 208-213; Ștefănescu, Jurnal, 69-70; Cristea, Faptul, 255-259; Moraru, Semnele, 195-199; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 275-280; Culcer, Serii, 194-204; Simuț, Diferența, 149-152; Livescu, Scene, 186-189; Gorcea, Structură, 105-113, 126-129, 146-147, 160-161, 169-171, passim; Tuchilă, Cetățile, 167-189; Vlad, Lectura rom., 140-148; Dobrescu, Foiletoane, III, 88-95; Simion, Scriitori, III, 334-345; Condurache, Portret, 200-203; Negrici, Introducere, 153-173; Grigurcu, Existența, 218-226; Holban, Profiluri, 219-231; Cistelecan, Poezie, 83-86; Radu, Pagini, 74-75; Nicolae Manolescu, Ceremonia impersonalității, RL, 1989, 21; Cristian Livescu, Căderea în lume
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
după cum ignoratele exerciții stilistice à la manière de..., din seria Cum ar fi scris versuri... Dosoftei, Simion Ștefan, Ureche, Miron Costin, Neculce, Antim, au ceva din dispoziția duios-parodică și ludică a postmodernilor. Versurile pentru copii - dintre care unele rezistă și lecturii adulte - indică un amator de rime rare: „atinse” / „inse”, „doar ce” / „întoarce”, „pentru a-l” / „cal”, „scumpe” / „arumpe”, „deschise” / „ori se”. Poveștile reciclează legende, basme și anecdote autohtone, dar și străine (Goethe, Adelbert von Chamisso, Uhland, François Copée, Frații Grimm
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
pref. edit., București, 1954. Traduceri: Giovanni Papini, Un om sfârșit, pref. trad., introd. Alex. Marcu, București, 1923. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 294-295; Constantinescu, Scrieri, II, 205-227; Perpessicius, Opere, VIII, 17-21, IX, 270-271, XI, 148-157, XII, 391-396; Manolescu, Lecturi, 54-59; Negoițescu, Scriiitori, 261-272, 340-348; Ivașcu, Confruntări, I, 17-20, 405-435, II, 341-437, 478-601; Ardeleanu, Însemnări, 35-42; Râpeanu, Noi, 100-103; Călinescu, Eseuri, 118-121; Zaciu, Masca, 231-244; Papu, Luminile, 35-41; Oprea, Mișcarea, 113-120, 333-338; Regman, Cărți, 83-87; Streinu, Pagini, I, 216-224, III
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Însemne, I, 57-68, 262-268; Martin, Identificări, 76-102, 171-177; Simion, Scriitori, I, 664-689, II, 203-264; Stănescu, Jurnal, I, 217-225; Ungureanu, Contextul, 148-153; Vaida, Mitologii, 121-125; Ileana Vrancea, Între Aristarc și Bietul Ioanide, București, 1978; Călinescu, Perspective, 99-107; Piru, Valori, 230-269; Ungheanu, Lecturi, 63-87, 357-362; Pillat, Itinerarii, 279-283; Piru, Permanențe, 261-339; Cubleșan, Teatrul, 137-150; D. Micu, G. Călinescu. Între Apollo și Dionysos, București, 1979; Braga, Destinul, 140-155; Constantin Jalbă, Romanul lui G. Călinescu, București, 1980; Negoițescu, Alte însemnări, 74-106; Șerban, Ispita, 86-120; Sângeorzan
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Melania Livadă, G. Călinescu, poet și teoretician al poeziei, București, 1982; Marcea, Varietăți, 77-81; Iorgulescu, Ceara, 95-103; Aurel Sasu, Romanele lui G. Călinescu: o negație a formelor, DFC, 290-331; Grigurcu, Între critici, 102-106; Cotruș, Meditații, 472-488; Sângeorzan, Anotimpurile, 90-98; Dimisianu, Lecturi, 13-40; Faifer, Dramaturgia, 31-37; Trandafir, Dinamica, 220-236; Țeposu, Viața, 108-117; Raicu, Fragmente, 113-118; Cioculescu, Itinerar, IV, 372-384; Ciopraga, Propilee, 253-265; Scarlat, Ist. poeziei, II, 129-132, 176-180, III, 14-16; Leonte, Prozatori, I, 60-78; Adam, Planetariu, 112-134; Ungureanu, Proza rom., I, 91-116
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Nicolae Oprea, Al. Cistelecan, „Poezie și livresc”, ARG, 1988, 10; Regman, Nu numai, 174-182; Țeposu, Istoria, 191-193; Ștefan Borbély, Alexandru Cistelecan, ECH, 1994, 1-3; Papahagi, Fragmente, 244-248; Pop, Pagini, 170-175; Grigurcu, Peisaj, II, 370-374; Moraru, Obsesia, 180-184; Ion Pop, O lectură nouă a operei lui Ion Pillat, RL, 2001, 1; Gheorghe Grigurcu, O nouă imagine a lui Ion Pillat, RL, 2001, 15; Manolescu, Lista, III, 411-414; Petraș, Panorama, 199-203. C.H.
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
cards) 196 4.1.8. Analiza câmpurilor de forță 197 4.1.9. Diagrama Venn 197 4.1.10. Harta kinestezică 198 4.1.11. Matricea obținerii de date 199 4.1.12. Metoda imunizării 199 4.1.13. Tehnica lecturii și a scrisului 200 4.1.14. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii) 202 4.2. Metode de rezolvare de probleme 203 4.2.1. Reflecția personală 203 4.2.2. Problematizarea 203 4
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
4.1.10. Harta kinestezică 198 4.1.11. Matricea obținerii de date 199 4.1.12. Metoda imunizării 199 4.1.13. Tehnica lecturii și a scrisului 200 4.1.14. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii) 202 4.2. Metode de rezolvare de probleme 203 4.2.1. Reflecția personală 203 4.2.2. Problematizarea 203 4.2.3. Învățarea prin categorisire 205 4.2.4. Metoda concasării 206 4.2.5. Cubul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
întrucât intervine oboseala; ea declanșa la animal un fel de „lehamite”, care anula orice „chef” al animalului de a persevera în învățarea giumbușlucurilor cerute de stăpân. Guthrie s-a invocat și pe el însuși, în calitate de cititor. Dacă intervine oboseala, continuăm lectura cărții fără să-i mai urmărim conținutul și, mai devreme sau mai târziu, o abandonăm. Parafrazând o celebră butadă a lui Cesare Pavese, putem spune: „Lavorare stanca” („Munca obosește”). În consecință, putem folosi „tehnica excesului de paradis”. Dacă vrem să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Areas of Research and Application (Prentince-Hall, Englewood Cliffs, NJ); T. Verhave (ed.) (1966), The Experimental Analysis of Behavior: Selected Readings (Appleton-Century-Crafts, New York); Geis, Stebbins, Lundin (1965), Reflex and Operant Conditioning: The Study of Behavior (Appleton-Century-Crafts, New York). Și abia după aceste lecturi i s-ar putea face puțină dreptate lui Skinner care, în disputa cu umanistul Carl Rogers și cu voltairianul Huxley, a ieșit rănit de moarte. Este totuși un psiholog cu o operă crucială. 4. Teoria modelării și învățării socialetc "4
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
alternativelor ce nu au putut fi alese” (ibidem) De exemplu: „Nu îmi place să memorez versuri din Coșbuc, dar la fel de neplăcut ar fi fost să memorez versuri din Vlahuță; mă enervează însă faptul că nu am putut să aleg o lectură splendidă despre viața lui Eminescu”. 3. „Magnitudinea disonanței rezultate din încercarea de a solicita încuviințarea forțată este maximală dacă această încercare a fost promisă anterior sau dacă este urmată de o pedeapsă aspră. Magnitudinea disonanței este maximă chiar dacă solicitarea încuviințării
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mod individual; pentru a trece peste aceste momente, se recomandă o inversare a abordării: 1. Ce va merge bine? 2. Ce elemente favorizante pot apărea? 3. Care este cel mai bun lucru ce se poate întâmpla? 4.1.13. Tehnica lecturii și a scrisuluitc "4.1.13. Tehnica lecturii și a scrisului" Ioan Cerghit observă că tehnica lecturii este o metodă de învățământ foarte importantă deoarece, „într-un timp scurt, de două sau trei ori mai redus decât cel cerut de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se recomandă o inversare a abordării: 1. Ce va merge bine? 2. Ce elemente favorizante pot apărea? 3. Care este cel mai bun lucru ce se poate întâmpla? 4.1.13. Tehnica lecturii și a scrisuluitc "4.1.13. Tehnica lecturii și a scrisului" Ioan Cerghit observă că tehnica lecturii este o metodă de învățământ foarte importantă deoarece, „într-un timp scurt, de două sau trei ori mai redus decât cel cerut de comunicarea orală, se poate însuși un mare volum
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
merge bine? 2. Ce elemente favorizante pot apărea? 3. Care este cel mai bun lucru ce se poate întâmpla? 4.1.13. Tehnica lecturii și a scrisuluitc "4.1.13. Tehnica lecturii și a scrisului" Ioan Cerghit observă că tehnica lecturii este o metodă de învățământ foarte importantă deoarece, „într-un timp scurt, de două sau trei ori mai redus decât cel cerut de comunicarea orală, se poate însuși un mare volum de cunoștințe” (Cerghit, 1997, p. 147). În același timp
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o metodă de învățământ foarte importantă deoarece, „într-un timp scurt, de două sau trei ori mai redus decât cel cerut de comunicarea orală, se poate însuși un mare volum de cunoștințe” (Cerghit, 1997, p. 147). În același timp, tehnica lecturii sprijină în sensul unei instruiri individualizate; mai mult, se poate observa că multe dintre celelalte metode se bazează pe tehnica lecturii (să luăm numai exemplul mozaicului sau al predării reflexive). Totuși, deși distingem o sferă a avantajelor consistentă, nu putem
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]