24,784 matches
-
realizat. Aspectul educațional a revenit cu forță în prim-plan în cadrul acestei întruniri: la întrebarea „Ce tendințe ar trebui să definească globalizarea astfel încât societățile umane să fie progresiv caracterizate de dezvoltare economică și socială și, totodată, de echilibru ecologic (întrucât recentele și tot mai frecventele dezastre ecologice din ultimii ani sunt cauzate de utilizarea nechibzuită a resurselor planetei exclusiv în vederea dezvoltării economice)?”, răspunsul dat a fost că rolul-cheie îl deține educația. Așadar, teza conform căreia dezvoltarea socială este imposibil de realizat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de acțiuni care să asigure oportunități pentru toți cetățenii UE și, în consecință, să reducă riscul excluziunii sociale. După cum am arătat deja, modelul social european este un concept des întâlnit în documentele oficiale europene, mai ales în lucrările cele mai recente care evaluează progresele sociale și economice înregistrate în procesul de implementare a obiectivelor strategiei de la Lisabona 2000. Totuși, definiția oficială a modelului social european nu se regăsește în Glosarul Comisiei (Vaughan-Whitehead, 2003, p. 3), aspect ce a fost deseori criticat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Kottak, 1990). Foarte multe proiecte de dezvoltare întreprinse până prin anii ’80-’90 au privilegiat factorii tehnici și financiari și planificarea „din birou”, mai degrabă decât înțelegerea factorilor sociali și culturali prin contactul direct (deși uneori minimal) cu comunitățile-țintă. O conferință recentă ce a reunit economiști de vârf ai Băncii Mondiale (Culture and Public Action, iunie 2002) și câțiva dintre cei mai cunoscuți antropologi (Arjun Appadurai, Steven Gudeman, Mary Douglas, Keith Hart) a stabilit un dialog real între două discipline cu presupoziții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
apoi a includerii burgheziei în ascensiune în viața mondenă adesea eclatantă, care servea și ca mijloc de a face afaceri și politică sau de a intermedia căsătorii. Conservatorismul regiunii, exprimat astăzi și în opțiunile politice, ca și istoria totalitară relativ recentă (vezi, în acest sens, și Torcal și Montero, 1999), conduce însă la o importanță relativă mai accentuată a familiei în raport cu prietenii. Sudul marchează față de Centru o scădere a activismului social, mai ales sub impactul implicării și al întreținerii unor relații
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ales sub impactul implicării și al întreținerii unor relații în cadrul asociațiilor de orice tip. În schimb, apare o importanță mai mare a relațiilor cu colegii, practic o „informalizare” a asociaționismului. Estul Europei diferă în mod vizibil. Experiența totalitară mult mai recentă se manifestă din plin. Relațiile sociale formalizate în asociații erau prohibite sau strict politizate și golite de sensul inițial (vezi M. Voicu și B. Voicu, 2003; B. Voicu și M. Voicu, 2003). Relațiile informale erau periculoase din cauza zvonului, în bună
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
multe direcții de cercetare dedicate participării care au reușit să producă rezultate interesante chiar fără a comunica prea mult între ele. O direcție este produsă de bogata investigație teoretică și empirică a participării și socializării politice, alta e preocuparea mai recentă, dar la fel de productivă față de participarea în organizații voluntare, a treia orientare este cercetarea și teoretizarea din ultimele două decenii despre mișcările sociale, iar ultima e reprezentată de eforturile din ultimii 20 de ani dedicate implicării comunitare sau participării comunitare, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indivizi să contribuie la bunul comun, în ciuda interesului lor de a nu participa. Leadership vs activism În concepțiile utopice ale acțiunii comunitare, acțiunea colectivă este rezultatul investițiilor unor resurse similare ca formă și cantitate din partea membrilor. Chiar și lucrări mai recente, cum sunt cele ale lui Ostrom (1990, Ostrom, Ahn, 2001), despre instituțiile de acțiune colectivă și despre impactul capitalului social asupra succesului și eșecului acțiunii colective abordează rar tema liderilor. Acțiunea colectivă este, de fapt, adesea, un proces eterogen din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
iar altele de familii prospere. Situația actuală reflectă o oarecare segregare rezidențială, existând diferențe între blocuri în ceea ce privește venitul mediu, stilul de viață și statusul social. Totuși, blocurile sunt mult mai puțin segregate decât alte tipuri de locuințe. Potrivit unor măsurători recente (Chipea, Hatos, Bălțătescu, 2004), cele mai bogate familii locuiesc în casele situate în noile cartiere suburbane, în timp ce membri păturilor celor mai sărace sunt localizați în casele situate în zona centrului istoric al orașului. Gospodăriile din blocurile de apartamente precum cele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu tema Polarizarea accesului la serviciile de sănătate și de educație ca sursă a sărăcirii în viitor, ICCV, Universitatea din București, București. Zarcovic, Grujica; Enăchescu, Dan, 1998, Probleme privind politicile de sănătate în țările Europei Centrale și de Răsărit. Evoluția recentă și perspectivele sistemului de sănătate în România, Editura Infomedica, București. *** 2003, Barometrul de opinie privind serviciile sănătate realizat în rândul populației din România, Centrul pentru politici și servicii de sănătate. *** 2003, Health and care in an enlarged Europe, European Foundation
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
astfel, atenția asupra faptului că excluziunea socială se petrece la ambele capete ale distribuției veniturilor, cu efecte la fel de nedorite asupra dezvoltării societății. Rezultatul acestor retrageri este erodarea coeziunii sociale. Interesul pentru cei cu venituri mari este de dată mult mai recentă în discursul obișnuit al guvernanților, fiind atras de perpetuarea și, mai ales de creșterea inegalităților. Paralel cu consolidarea statelor bunăstării, relația cu aceștia a fost menținută, în principal, prin sistemele fiscale, menite să furnizeze resurse pentru susținerea sistemelor social-protective. În
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și nu la trecut. Atributele care situează un individ pe o poziție privilegiată s-au schimbat, educația - ca nivel și, mai ales, specific al cunoștiințelor - devenind un element definitoriu în asigurarea bunăstării sale. Inegalitatea în țările în tranziție Cea mai recentă mișcare de anvergură în sensul liberalizării piețelor este căderea regimurilor comuniste în Europa și în fosta URSS. Aceste țări au traversat o perioadă de destabilizare în timpul căreia era de așteptat să cunoască creșteri ale nivelurilor de inegalitate - din cauza oportunităților diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
într-o continuă creștere, iar experții în domeniu afirmă că, odată cu globalizarea, „cerințele sărăciei au devenit mai mari și mai dificile”. La nivelul anului 2001 se estimează faptul că 20% din populația globului deține aproximativ 80% din veniturile lumii. Sesiunea recentă a Consiliului Economic și Social din Cadrul Națiunilor Unite din iulie 2004 a subliniat importanța abordării integrate a dezvoltării rurale în lume: „Toate organizațiile din Sistemul Națiunilor Unite sunt chemate pentru a sprijini crearea unor programe pentru dezvoltarea mediului rural”. În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemele de indicatori de incluziune socială la nivel european, național și județean și este pusă în discuție relevanța lor pentru dezvoltare. În final, sunt amintite câteva dintre riscurile, dilemele și limitele sistemelor de indicatori. Abordarea dezvoltării sociale în dezbaterile internaționale recente În textele oficiale ale Națiunilor Unite, incluzând și Declarația pentru Dezvoltare și Progres Social adoptată de Adunarea Generală în 1969, dezvoltarea socială are, în principal, două înțelesuri: primul înțeles, mai îngust, acoperă probleme sociale sectoriale și politicile corespunzătoare (sănătate, educație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un prim Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în 2004. Indicatori ai dezvoltării Istoricul conceptului de dezvoltare este lung (vezi capitolul 2) însă perioada de consolidare a dimensiunii lui instrumentale, de fundamentare a unor sisteme de măsurare, este mai recentă. Mai ales în a doua jumătate a secolului XX au apărut instituții internaționale care și-au inclus în titulatură termenul dezvoltare, au fost create departamente de dezvoltare, au apărut „profesioniști ai dezvoltării” (development professionals), s-a conturat o „comunitate internațională
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indicele disparității dintre sexe (cuprinde aceleași dimensiuni și indicatori ca IDU, dezagregați pe sexe), indicele participării femeilor (măsoară inegalitatea în oportunitățile economice și politice privind cele două sexe), indicele sărăciei umane (măsoară deprivarea pe cele trei dimensiuni) etc. Cele mai recente preocupări se referă la elaborarea unor indici care vizează accesul la tehnologiile comunicațiilor și informațiilor, nivelul progresului tehnologic și capacitatea unei țări de a fi participant la „era rețelelor” („Technology Achievement Index”, introdus în Human Development Report, UNDP, 2001; „E-readiness
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
România a fost elaborată de Banca Mondială, îmbunătățită cu participarea Comisiei guvernamentale Antisărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale, INS, și asumată apoi la nivel guvernamental, unde evoluția fenomenului este monitorizată anual. Harta sărăciei (Pop et al., 2004), cea mai recentă contribuție în domeniu, analizează distribuția sărăciei gospodăriilor la nivel de localitate (combinând datele recensământului din 2002 cu cele de anchetă) și completează analiza cu indicatori de excluziune socială și cu o actualizare a indicelui dezvoltării comunitare. Studiu de caz - măsurarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Collective Decision-Making: Positive Analysis of Policy-Making and Implementation</keyword></keywords><dates><year>2004</year></dates><caption>;</caption><urls><related-urls><url>http://www.wider.unu.edu./publications/discussion-papers.htm </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Veenhoven, 2002, 2004). Într-o analiză recentă, Booysen ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Year>2002</Year><RecNum>10</RecNum><record><rec-number>10</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Booysen, F.</author></authors></contributors><titles><title>An overview and evaluation of composite
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
studii. Analizele pe care își fundamentează instituțiile guvernamentale acțiunile au fost în majoritate elaborate pentru prima dată între anii 2000 și 2002 și au fost actualizate în perioada 2002-2004. Figura SEQ Figura \* ARABIC 3. Anul elaborării și anul celei mai recente actualizări pentru analizele utilizate de instituțiile guvernamentale privind subobiectivele PNAinc (lipsește anul elaborării pentru trei analize; o analiză este în curs de elaborare). Majoritatea analizelor reprezintă documente interne ale instituțiilor sau sunt incluse în diverse strategii ori planuri de acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
elaborat și/sau au implementat un număr total de 207 programe și proiecte. Din totalul de 194 de programe/proiecte oficial aprobate, 58 sunt programe permanente, iar celelalte 136 sunt în diverse faze de implementare. Majoritatea acestor documente/acțiuni sunt recente, fiind majoritar elaborate în 2003 sau 2004, și sunt oficial aprobate și asumate de Guvern. Se observă la nivelul instituțiilor guvernamentale tendința de a elabora strategii, și nu planuri de acțiune sau, în tot cazul, de a denumi documentele de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
culture) și celelalte școli din sistem. Deși în 1992 s-a trecut la un curriculum unitar, național, în Bulgaria școlile au rămas, de fapt, segregate. Evaluând segregarea în sistemele educaționale ale țărilor din Europa Centrală și de Est, un studiu recent al UNDP găsește pentru România cifre similare cu cele pe care le-am arătat mai sus (studiul ia în considerare deopotrivă mediul rural și cel urban). Pe eșantioane naționale de romi răspunsurile la întrebarea „Care este afilierea etnică a majorității
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obligatorii. evreii angajați pentru lucru la diferite întreprinderi locale în cadrul românizării întreprinderilor. evreii exceptați de la evacuare prin diverse aprobări acordate de Dvs. și Guvernământ în cadrul dispozițiilor prevăzute în adresa Președinției Consiliului de Miniștri Nr. 5748/9421170. Verificându-se datele recensământului recent al evreilor și ținând seamă de categoriile de evrei propuse mai sus pentru exceptarea acestora de la evacuare, se găsesc susceptibili pentru evacuare: în orașul Cernăuți circa 6234. în orașul Dorohoi circa 592. Operațiunea evacuării este în curs de pregătire pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
trimiși în detașamente exterioare de muncă pe termen nelimitat, indiferent de vârstă. 6. Corpurile și Cercurile Teritoriale nu vor soluționa nicio cerere de reexaminare medicală a evreilor cari au fost clasați sau respinși la clasare de către comisiile Medico-Militare, în ședințele recente. 7. Evreii cari în scopul de a se sustrage dela prestarea muncii obligatorii își vor cauza accidente sau se vor automutila, cum și acei cari vor determina pe alții de a le cauza accidente sau mutilări, în același scop, vor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Major. General de Divizie ss. Ionașcu"; "2 DECEMBRIE 1945. Chestiunea evreilor este la Secția 7-a și nu la noi. Șeful Secției 1-a Colonel ss. indescifrabil"; "3 DECEMBRIE 1945. Biroul 1+4. Referat pentru 5.XII. dacă prelucrăm datele recente. ss. indescifrabil". AMR, fond 5423-Marele Stat Major, Secția a 7-a Teritorială, dosar nr. 557, f. 161. Documentul nr. 452 MARELE STAT MAJOR Secția 7-a Teritoriu Bir. 1 Recrutare Nr. 1.010.528 din 8 Decemvrie 1945 MARELE STAT
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
educația?” pot fi - și au fost - formulate o mulțime de definiții, mai extinse ori mai restrînse, mai exacte sau mai vagi, explicative ori, dimpotrivă, doar descriptive. Din multitudinea acestor definiții, vom opera cu una provenită din antropologia culturii și mai recentele științe ale complexității. Această definție ne-ar spune că educația este un proces antropologic complex de formare a personalității umane prin activități de transmitere culturală. Este necesar să mai precizăm că transmiterea culturală se realizează, în toate sistemele educative, indiferent
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
la criteriile de selecție ale conținuturilor selectate, încercînd să descifreze cum în diferite comunități socioculturale are loc același lucru, construcția „omului ca ființă culturală” (Antonesei, 1996). Dar educația mai este studiată și de disciplinele economice - de la economia generală la studiile recente despre human capital și despre rolul investițiilor în educație există o explozie de studii pedo economice -, de disciplinele medicale ș.a.m.d. Există chiar și o igienă școlară preocupată de condițiile sanogene, de mediu, ale educației. În cele din urmă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]