256,150 matches
-
Parlamentele regionale au avut inițial scopul de a facilita introducerea puterii regale, dar cu timpul acestea au devenit din ce în ce mai autonome. În secolul XVIII, societatea franceză era împărțită în ordine sau stări. Clerul forma prima stare, nobilimea, starea a doua, iar starea a treia cuprindea restul populației, formată din burghezie, țărani și muncitori urbani. Existau circa 130.000 de clerici, din care 60.000 erau membri ai ordinelor monahale. Cei 70.000 de clerici seculari lucrau în parohii. Se obișnuia ca cei
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
coruptă. Biserica Catolică era cel mai mare proprietar funciar în Franța. Clerul beneficia de pe urma perceperii dijmei și era scutit de plata impozitelor. Preoții ocupau o importantă poziție în stat, se ocupau de săraci, spitale și școli și țineau registrele de stare civilă, notând în registrele parohiale nașterile, căsătoriile și decesele. Starea a doua era cea mai puternică. Numărul nobililor varia între 110.000 până la 350.000 - adică 0,5% până la 1,5% din populație. Cei mai puternici erau cei 4.000
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
Franța. Clerul beneficia de pe urma perceperii dijmei și era scutit de plata impozitelor. Preoții ocupau o importantă poziție în stat, se ocupau de săraci, spitale și școli și țineau registrele de stare civilă, notând în registrele parohiale nașterile, căsătoriile și decesele. Starea a doua era cea mai puternică. Numărul nobililor varia între 110.000 până la 350.000 - adică 0,5% până la 1,5% din populație. Cei mai puternici erau cei 4.000 de nobili de curte, categorie limitată la cei a căror
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
fie cumpărând anumite slujbe. Deși nobili își puteau pierde titlul de noblețe dacă desfășurau activități economice specifice oamenilor de rând, cum erau comerțul sau munca manuală, unii dintre ei s-au implicat în metalurgie, minerit sau sistemul bancar. În fruntea stării a treia se afla burghezia care reprezenta un grup social eterogen care nu aveau titluri nobiliare și nu erau nici țărani, nici muncitori urbani. Cei mai bogați din categoria burgheziei erau negustori ale căror venituri din activitățile comerciale au sporit
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
comerciale au sporit în numai un secol la 440% mai bogați. Alți burghezi erau bancheri, latifundiari, liber-profesioniști (medici, scriitori, avocați), funcționari publici. În total, existau circa 2,3 milioane de burghezi, circa 8% din totalul populației. A doua componentă a stării a treia, de departe cea mai numeroasă, era țărănimea. Circa 85% din populația Franței trăia în mediul rural și majoritatea o formau țăranii. Estimările suprafeței de teren pe care o dețineau variază între 25 - 45% din total. Exista un mic
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
țărani erau arenzile. Acestea au crescut accentuat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, ca urmare a creșterii populației de la 22,4 milioane în 1705 la 27,9 milioane în 1790. Ce-a de-a treia componentă a stării a treia o formau muncitorii urbani. Majoritatea muncitorilor de la oraș trăiau în locuințe aglomerate și insalubre. Ei erau necalificați și săraci. Meșteșugarii erau organizați în bresle. Orele de muncă erau multe - 16 ore pe zi, 6 zile pe săptămână. Nivelul
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
de acestea, având astfel și un rol reprezentativ, dar doar al claselor superioare. Cu toate că teoretic aveau dreptul de a refuza un edict regal, acesta putea fi impus de rege, reducând astfel puterea reală a parlamentelor. Instituția reprezentativă a regatului era Stările Generale care reunea cele trei stări ale regatului (clerul, nobilimea și starea a treia) precum și stările provinciale. Stările Generale puteau fi convocate în situații de criză sau erau convicate de părțile nemulțumite de prerogativele regale, dar puterea reală a stărilor
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
rol reprezentativ, dar doar al claselor superioare. Cu toate că teoretic aveau dreptul de a refuza un edict regal, acesta putea fi impus de rege, reducând astfel puterea reală a parlamentelor. Instituția reprezentativă a regatului era Stările Generale care reunea cele trei stări ale regatului (clerul, nobilimea și starea a treia) precum și stările provinciale. Stările Generale puteau fi convocate în situații de criză sau erau convicate de părțile nemulțumite de prerogativele regale, dar puterea reală a stărilor era limitată. Disensiunile existente în cadrul adunării
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
superioare. Cu toate că teoretic aveau dreptul de a refuza un edict regal, acesta putea fi impus de rege, reducând astfel puterea reală a parlamentelor. Instituția reprezentativă a regatului era Stările Generale care reunea cele trei stări ale regatului (clerul, nobilimea și starea a treia) precum și stările provinciale. Stările Generale puteau fi convocate în situații de criză sau erau convicate de părțile nemulțumite de prerogativele regale, dar puterea reală a stărilor era limitată. Disensiunile existente în cadrul adunării făcea ca activitatea acestora să fie
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
dreptul de a refuza un edict regal, acesta putea fi impus de rege, reducând astfel puterea reală a parlamentelor. Instituția reprezentativă a regatului era Stările Generale care reunea cele trei stări ale regatului (clerul, nobilimea și starea a treia) precum și stările provinciale. Stările Generale puteau fi convocate în situații de criză sau erau convicate de părțile nemulțumite de prerogativele regale, dar puterea reală a stărilor era limitată. Disensiunile existente în cadrul adunării făcea ca activitatea acestora să fie redusă, stările fiind deseori
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
a refuza un edict regal, acesta putea fi impus de rege, reducând astfel puterea reală a parlamentelor. Instituția reprezentativă a regatului era Stările Generale care reunea cele trei stări ale regatului (clerul, nobilimea și starea a treia) precum și stările provinciale. Stările Generale puteau fi convocate în situații de criză sau erau convicate de părțile nemulțumite de prerogativele regale, dar puterea reală a stărilor era limitată. Disensiunile existente în cadrul adunării făcea ca activitatea acestora să fie redusă, stările fiind deseori dizolvate înainte de
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
Stările Generale care reunea cele trei stări ale regatului (clerul, nobilimea și starea a treia) precum și stările provinciale. Stările Generale puteau fi convocate în situații de criză sau erau convicate de părțile nemulțumite de prerogativele regale, dar puterea reală a stărilor era limitată. Disensiunile existente în cadrul adunării făcea ca activitatea acestora să fie redusă, stările fiind deseori dizolvate înainte de a ajunge la o hotărâre. Ca un semn al absolutismului monarhului, stările nu au fost convocate între 1614 și 1789. Unul din
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
treia) precum și stările provinciale. Stările Generale puteau fi convocate în situații de criză sau erau convicate de părțile nemulțumite de prerogativele regale, dar puterea reală a stărilor era limitată. Disensiunile existente în cadrul adunării făcea ca activitatea acestora să fie redusă, stările fiind deseori dizolvate înainte de a ajunge la o hotărâre. Ca un semn al absolutismului monarhului, stările nu au fost convocate între 1614 și 1789. Unul din principalele motive ale centralizării administrative a Regatului Franței a fost eficientizarea colectării taxelor. Districtele
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
de părțile nemulțumite de prerogativele regale, dar puterea reală a stărilor era limitată. Disensiunile existente în cadrul adunării făcea ca activitatea acestora să fie redusă, stările fiind deseori dizolvate înainte de a ajunge la o hotărâre. Ca un semn al absolutismului monarhului, stările nu au fost convocate între 1614 și 1789. Unul din principalele motive ale centralizării administrative a Regatului Franței a fost eficientizarea colectării taxelor. Districtele de taxare au fost în repetate rânduri reformate ănceând cu secolul al XIV-lea. Înainte de această
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
nobilimii vechi și familiilor nobile din curtea regală, numeroase posturi devenind posesiuni ereditare "de facto". Pe lângă posesiunile personale ale acestora, ei controlau astfel și fiefurile bisericii în care exersau dreputri feudale laice. Rolul plitic al bisericii era exersat în calitate de primă stare în Stările Generale, Stările Provinciale Consiliile Provinciale și Sinodurile convocate de monarh pentru a discuta probleme religioase. Biserica avea de asemenea prerogativul de a judeca anumite crime, cel mai notabil caz fiind erezia, cu toate că acestea au devenit treptat competențe ale
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
și familiilor nobile din curtea regală, numeroase posturi devenind posesiuni ereditare "de facto". Pe lângă posesiunile personale ale acestora, ei controlau astfel și fiefurile bisericii în care exersau dreputri feudale laice. Rolul plitic al bisericii era exersat în calitate de primă stare în Stările Generale, Stările Provinciale Consiliile Provinciale și Sinodurile convocate de monarh pentru a discuta probleme religioase. Biserica avea de asemenea prerogativul de a judeca anumite crime, cel mai notabil caz fiind erezia, cu toate că acestea au devenit treptat competențe ale tribunalelor regale
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
nobile din curtea regală, numeroase posturi devenind posesiuni ereditare "de facto". Pe lângă posesiunile personale ale acestora, ei controlau astfel și fiefurile bisericii în care exersau dreputri feudale laice. Rolul plitic al bisericii era exersat în calitate de primă stare în Stările Generale, Stările Provinciale Consiliile Provinciale și Sinodurile convocate de monarh pentru a discuta probleme religioase. Biserica avea de asemenea prerogativul de a judeca anumite crime, cel mai notabil caz fiind erezia, cu toate că acestea au devenit treptat competențe ale tribunalelor regale. În cele
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
cărui erou mitologic preferat era tocmai Daphnis. "„Portretul lui Francesco delle Opere”" este, poate, cel mai bine realizat portret al lui Perugino. Tabloul amintește de portretele maeștrilor flamanzi, de exemplu de cele ale lui Hans Memling. Portretul redă, printre altele, starea de spirit care era caracteristică în acea vreme în Toscana. Bărbatul ține în mâna dreaptă o bucată de hârtie pe care se poate citi: "„Timete Deum”" („Temeți-vă de Dumnezeu”), acestea fiind primele cuvinte ale predicilor lui Girolamo Savonarola, severul
Pietro Perugino () [Corola-website/Science/312224_a_313553]
-
dispoziție pentru astfel de operațiuni sclavii numiți "capsarius". Băile romane aveau o semnificație deosebită în primul rând prin utilizarea lor pe o scară foarte largă, dar și prin funcționalitatea lor diversificată. Astfel de ele benificiau nu numai cei cu o stare materială remarcabilă, ci toți membrii societății, inclusiv sclavii. Construite ca monumente publice ele nu excludeau, deci, nici un membru al societății, oferindu-le posibilitatea de a-și petrece o mare parte a timpului liber în aceste spații, într-un mod cât
Terme () [Corola-website/Science/312246_a_313575]
-
arătând construcția veche, solidă a veacurilor trecute, motiv pentru care a fost trecută în rândul monumentelor vechi naționale. Ctitorii bisericuței de lemn din Dorohoi sunt pioșii „poporăni” care în frunte cu preoții lor și-au construit-o din lemn deoarece starea lor economică era foarte modestă ;stăpânirea turcească prin „uneltele” lor fanarioții îi „înglobeau” și pe fumul care ieșea pe coș. La construirea bisericuței i s-a dat formă de corabie, cu pante repezi la acoperiș și având la exterior sculptat
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
fost credința creștin ortodoxă și datina străbună, păstrată nealterată în sfintele locașuri și în sufletele strămoșilor noștri. La umbra bisericuței și cu sprijinul cucernicilor preoți a luat ființă Liceul de băieți nr.1, aflat lângă ea. Bisericuța se păstrează în starea de la început; a fost acoperită cu tablă peste șindrila de la început, în anul 1895, când s-au așezat și actualele ferestre, ulterior a fost acoperita cu draniță. În anul 1970 bisericuța a fost închisa până în anul 1995, când a fost
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
copiilor soldaților, care, în 1788, devine "l'École des Enfants de la Patrie", aflată sub protecția regelui. Paralel, își urmează cariera militară: colonel al regimentului de cavalerie La Rochefoucalud-Liancourt, este brigadier de Dragoni în 1781. Ales fiind deputat al nobilimii în Stările Generale, pentru "baillage"-ul din Clermont, i se atribuie un cuvânt faimos, pe care l-ar fi pronunțat, la 12 iulie 1789, la întrebarea lui Ludovic al XVI-lea: El ar fi răspuns: Președinte al Adunării Constituante după 14 iulie
François Alexandre Frédéric de La Rochefoucauld-Liancourt () [Corola-website/Science/312272_a_313601]
-
meritate precum "Premiul pentru cea mai bună trupă a anului", respectiv "Best Romanian Techno" la premiile West România 2002. După o perioadă îndelungată petrecută în studio și în încercări de a produce un material cât mai bun, care să exemplifice starea și maturitatea formației Impact la momentul anului 2003, iată că apare, în decembrie, „Clipe”. „Clipe” este un album produs de Progressive Records, Sunrise Records și NRG!A. Albumul include 11 piese și un remix al single-ului „Îngerul meu”. Dacă
Impact (formație) () [Corola-website/Science/312270_a_313599]
-
s-ar da acelor forme, substratul lor organic este același ca și în trecut. A-l boteza din nou pe un om nu va să zică a-l schimba; a pune numele de regim democratic unei oligarhii vechi nu va să zică a schimba starea de lucruri"“ . O formă nu schimbă prin sine o realitate, ci ea doar o întărește sau, dimpotrivă, o falsifică. Fondul este întotdeauna organic, iar forma, sub care apare, i se asociază numai dacă și ea capătă organicitate. Fondul are o
Formele fără fond () [Corola-website/Science/311476_a_312805]
-
multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau sărată și prelucrată în mod special - icre moi, pasteurizate, tescuite etc. Unele specii de pești, ca anghila sau mreana, depun icre otrăvitoare organismului uman.
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]