256,150 matches
-
teoretică”,“Fizica corpului solid” pentru conferirea gradelor științifice (1990 - 2004); membru al Consiliului Guvernamental pentru Energie Regenerabilă (2006-prezent) ș.a. [1]. Participă la organizarea conferințelor internaționale desfășurate în Republica Moldova, fiind președintele Comitetului de Program al Conferinței Internaționale "Știința Materialelor și Fizica Stării Condensate" (din 2001) și co-președinte al Comitetului de Program al Conferinței Internaționale "Microelectronica și Știința Calculatoarelor" (din 2005). În anul 2009 a fost numit, prin decret prezidențial, în funcția de președinte al Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare al RM
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, regiunea Moscova, marele oraș al fizicienilor ruși și din întreaga lume, inițial în calitate de membru al Consiliului Științific Internațional (2005-2008), iar din 2009 - președinte al Comitetului Internațional de Expertiză și Consultanță în domeniul Fizicii Stării Condensate [3; 4; 8]. Este membru al comitetelor științifice ale unor conferințe științifice prestigioasede peste hotare: BPU - Balcan Physics Union (din 2005); ARM - Advanced Research Materials (din 2003); „From Nanoparticles&Nanomaterials to Nanodevices&Nanosystems” (din 2008); „BPU-Student Physics” (din 2006
Valeriu Canțer () [Corola-website/Science/311109_a_312438]
-
cercetările științifice. Aceste aptitudini le prelungește cu sârguință în Institutul Moldovenesc de Cercetări Științifice în Igienă și Epidemiologie - IMCȘIE (Chișinău), unde este încadrat ca cercetător științific superior în secția Igienă. Pe parcursul anilor 1967-1970 a realizat primul program științific consacrat estimării stării de nutriție a populației din mediul rural și susține teza de doctor în medicină, aprobată de CSA a URSS în l971. Conform necesităților practice ale republicii, în octombrie 1971 a fost transferat în funcție de șef secție Igienă a Stației Sanitaro-Epidemiologice Chișinău
Nicolae Opopol () [Corola-website/Science/311102_a_312431]
-
kcal/mol, mai mică decât dublul energiei de conjugare a benzenului (72 kcal). În comparație cu benzenul, naftalina are un caracter mai puțin aromatic. Repartiția celor 10 electroni π ai naftalinei poate fi reprezentată prin trei structuri limită Kekulé care participă la starea fundamentală (structurile cu sarcini despărțite nu au contribuție importantă). Naftalina se obține prin distilarea fracționată a gudroanelor de cărbuni care conțin până la 11 % nafatlină. El se găsește de asemenea în petrol sau prin arderea lemnului și tutunului sau se formează
Naftalină () [Corola-website/Science/311084_a_312413]
-
al Asociației Oamenilor de Știință din R.M.; Coordonator (editor) științific și coautor al Strategiilor Naționale pentru Protecția Mediului, pentru Conservarea Biodersivității, Protecția Mediului Bazinului Dunării (sectorul Prut), Dezvoltarea Durabilă, al Cărții Roșii (ed. nr. 2), al Raportului Național anual despre starea mediului R.M. etc.; membru al Parlamentului R.M.(președinte al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară, ecologie și dezvoltare rurală, 1994-2001), ministru al mediului al R.M.(1990-1994). Director-fonator al Institutului Național de Ecologie și președinte-fondator al Academiei Naționale de Stiinte Ecologice din
Ion Dediu () [Corola-website/Science/311108_a_312437]
-
guvernul italian a refuzat, Mussolini a organizat un mare congres fascist la Napoli, în ziua de 24 octombrie 1922, urmat de un marș până la Roma. În România, ca și în Italia, Adunarea a declarat guvernul liberal „anticostituțional” iar națiunea „în stare de legitimă apărare și îndreptățită la folosirea oricăror mijloace pentru înlăturarea acestui regim"”.
Marșul asupra Bucureștiului () [Corola-website/Science/311114_a_312443]
-
nu sufere stricăciuni din cauza efectelor termice provocate de un curent mai mare decât cel nominal. Spre deosebire de siguranțele electrice fuzibile, care după fiecare declanșare trebuie înlocuite (deoarece se arde fuzibilul), întreruptoarele automate trebuie doar reanclanșate manual după înlăturarea defectului sau încetarea stării de suprasarcină. Întrerupătoarele automate există într-o largă diversitate de mărimi, de la întrerupătoare miniatură până la întrerupătoare de foarte mari dimensiuni, folosite la tensiuni foarte înalte (e.g. 400kV). Numărul de poli poate fi 1, 1+N, 2, 2+N, 3, 3
Întrerupător automat () [Corola-website/Science/311124_a_312453]
-
de funcționare nu este recomandat, deoarece, constructiv, din cauza arcului electric (provocat între contactele sale metalice - la deschidere- și care dezvoltă multă căldură), ele sunt concepute pentru un număr redus de comutări. În primele momente ale unui scurtcircuit sau al unei stări de suprasarcină (neadmisibilă), întreruptorul și circuitul protejat sunt străbătute de un supracurent mult peste cel nominal. Când se deschid contactele întreruptorului, între ele se formează un arc electric. Rolul de stingere a acestui arc revine camerei de stingere a întrerupătorului
Întrerupător automat () [Corola-website/Science/311124_a_312453]
-
Entropia este o funcție termodinamică de stare, cu proprietatea remarcabilă că într-un sistem izolat nici un proces nu poate duce la scăderea ei. Stabilirea existenței acestei funcții și a proprietăților ei este o realizare impresionantă a fizicii de la sfârșitul secolului al XIX-lea și care până azi
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
trebuie precizate modurile în care un sistem dat Σ poate fi în contact cu exteriorul: Despre două sisteme în echilibru aflate in contact diatermic unul cu celălalt se spune că sunt în "echilibru termic". O formulare a principiului „zero” este: Starea de echilibru ("starea") a unui sistem poate fi caracterizată numai incomplet de parametrii săi geometrici. În continuare, se presupune (după Carathéodory) că (A) pe lângă parametrii săi geometrici ( "x, x ... x" ) descrierea completă a stării de echilibru a sistemului mai necesită
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
în care un sistem dat Σ poate fi în contact cu exteriorul: Despre două sisteme în echilibru aflate in contact diatermic unul cu celălalt se spune că sunt în "echilibru termic". O formulare a principiului „zero” este: Starea de echilibru ("starea") a unui sistem poate fi caracterizată numai incomplet de parametrii săi geometrici. În continuare, se presupune (după Carathéodory) că (A) pe lângă parametrii săi geometrici ( "x, x ... x" ) descrierea completă a stării de echilibru a sistemului mai necesită un singur parametru
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
O formulare a principiului „zero” este: Starea de echilibru ("starea") a unui sistem poate fi caracterizată numai incomplet de parametrii săi geometrici. În continuare, se presupune (după Carathéodory) că (A) pe lângă parametrii săi geometrici ( "x, x ... x" ) descrierea completă a stării de echilibru a sistemului mai necesită un singur parametru "x" :de exemplu, pentru un gaz într-un recipient, presiunea sau (vezi mai jos) "temperatura empirică"; sistemele fizice omogene satisfac această ipoteză (dar deasemenea și sisteme compuse aflate în echilibru termic
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
recipient, presiunea sau (vezi mai jos) "temperatura empirică"; sistemele fizice omogene satisfac această ipoteză (dar deasemenea și sisteme compuse aflate în echilibru termic, vezi figura alăturată). Efectuând lucru mecanic asupra unui sistem izolat adiabatic se pot atinge, pornind de la o stare inițială σ, diferite stări finale σ cu aceiași parametri geometrici, diferind numai prin valoarea parametrului negeometric (de exemplu, mișcând un piston cu diferite viteze). Urmând pe Carathéodory, se presupune (B) că, pentru parametri geometrici fixați ai stării finale σ, mulțimea
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
mai jos) "temperatura empirică"; sistemele fizice omogene satisfac această ipoteză (dar deasemenea și sisteme compuse aflate în echilibru termic, vezi figura alăturată). Efectuând lucru mecanic asupra unui sistem izolat adiabatic se pot atinge, pornind de la o stare inițială σ, diferite stări finale σ cu aceiași parametri geometrici, diferind numai prin valoarea parametrului negeometric (de exemplu, mișcând un piston cu diferite viteze). Urmând pe Carathéodory, se presupune (B) că, pentru parametri geometrici fixați ai stării finale σ, mulțimea valorilor parametrilor negeometrici care
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
pornind de la o stare inițială σ, diferite stări finale σ cu aceiași parametri geometrici, diferind numai prin valoarea parametrului negeometric (de exemplu, mișcând un piston cu diferite viteze). Urmând pe Carathéodory, se presupune (B) că, pentru parametri geometrici fixați ai stării finale σ, mulțimea valorilor parametrilor negeometrici care pot fi realizați plecând din σ este "conexă" și umple deci un interval (finit sau infinit) al axei reale. Se pot lăsa chiar parametrii geometrici ai stării inițiale σ neschimbați și agita fluidul
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
că, pentru parametri geometrici fixați ai stării finale σ, mulțimea valorilor parametrilor negeometrici care pot fi realizați plecând din σ este "conexă" și umple deci un interval (finit sau infinit) al axei reale. Se pot lăsa chiar parametrii geometrici ai stării inițiale σ neschimbați și agita fluidul (gazul) cu ajutorul unei elici, rotită de o greutate care cade în câmpul gravitațional (ca în aparatul lui J.P.Joule pentru determinarea echivalentului mecanic al caloriei). Constatarea pe care se bazează primul principiu este aceea
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
și agita fluidul (gazul) cu ajutorul unei elici, rotită de o greutate care cade în câmpul gravitațional (ca în aparatul lui J.P.Joule pentru determinarea echivalentului mecanic al caloriei). Constatarea pe care se bazează primul principiu este aceea că, date fiind stările inițială și finală ale unui sistem adiabatic, lucrul mecanic efectuat pentru a trece de la una la alta este independent de drumul ales (pentru a aprecia aceasta este nevoie de un sistem mai complicat decât un gaz într-un recipient; de
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
a aprecia aceasta este nevoie de un sistem mai complicat decât un gaz într-un recipient; de exemplu un sistem cu mai multe compartimente, separate prin pistoane: vezi figura alăturată). Formularea primului principiu este atunci: În general, trecerea între aceste stări se poate face adiabatic numai într-un singur sens. Stabilirea acestui sens este rolul principiului al doilea al termodinamicii. Dacă cele două stări pot fi unite printr-o succesiune de stări de echilibru, adică deformarea sistemului are loc cu viteză
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
compartimente, separate prin pistoane: vezi figura alăturată). Formularea primului principiu este atunci: În general, trecerea între aceste stări se poate face adiabatic numai într-un singur sens. Stabilirea acestui sens este rolul principiului al doilea al termodinamicii. Dacă cele două stări pot fi unite printr-o succesiune de stări de echilibru, adică deformarea sistemului are loc cu viteză infinitezimală (cvasistatic) lucrul mecanic este dat de: formula 1 unde "x (i = 1 ... n)" sunt parametrii geometrici ai sistemului, iar "X( x, x, ..., x
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
primului principiu este atunci: În general, trecerea între aceste stări se poate face adiabatic numai într-un singur sens. Stabilirea acestui sens este rolul principiului al doilea al termodinamicii. Dacă cele două stări pot fi unite printr-o succesiune de stări de echilibru, adică deformarea sistemului are loc cu viteză infinitezimală (cvasistatic) lucrul mecanic este dat de: formula 1 unde "x (i = 1 ... n)" sunt parametrii geometrici ai sistemului, iar "X( x, x, ..., x )" sunt forțele care trebuiesc aplicate pentru a menține
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
pentru simplitate) că, la parametrii geometrici fixați, corespondența între "U" și "x" este univocă, astfel încât "∂U/∂x" ≠ 0 Se numește (după Carathéodory) un sistem ""simplu"" dacă îndeplinește presupunerile (A) și (B) de mai sus și dacă (C) pornind de la orice stare a sistemului cu parametri geometrici (x, x, ..., x), există un proces adiabatic cvasistatic prin care se poate atinge orice altă configurație geometrică posibilă a sistemului (evident modificând corespunzător parametrul negeometric). Noțiunea de "sistem simplu" poate ascunde surprize: de exemplu, un
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
manualele de termodinamică, deoarece este mai dificil de formulat matematic. Eleganța ei este însă evidentă. În penultimul paragraf discutăm echivalența ei cu celelate formulări ale principiului al doilea. Considerând acum un proces oarecare (deci nu adiabatic) care conduce de la o stare inițiala σ la una finală de echilibru σ: diferența între energiile interne corespunzătoare nu mai e dată de lucrul mecanic efectuat. Se numește: formula 2 "cantitatea de căldură" transmisă sistemului în acest proces. Considerând procese cvasistatice și stări cu parametri infinitezimal
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
conduce de la o stare inițiala σ la una finală de echilibru σ: diferența între energiile interne corespunzătoare nu mai e dată de lucrul mecanic efectuat. Se numește: formula 2 "cantitatea de căldură" transmisă sistemului în acest proces. Considerând procese cvasistatice și stări cu parametri infinitezimal apropiați se poate scrie: formula 3 Folosind: formula 4 se poate exprima DQ în funcție de parametrii de stare geometrici ("x ... x") și de cel negeometric ("x"): formula 5 Expresia (A) este o 1-forma diferențială sau - în limbajul vremii lui Carathéodory - o
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
mai e dată de lucrul mecanic efectuat. Se numește: formula 2 "cantitatea de căldură" transmisă sistemului în acest proces. Considerând procese cvasistatice și stări cu parametri infinitezimal apropiați se poate scrie: formula 3 Folosind: formula 4 se poate exprima DQ în funcție de parametrii de stare geometrici ("x ... x") și de cel negeometric ("x"): formula 5 Expresia (A) este o 1-forma diferențială sau - în limbajul vremii lui Carathéodory - o formă Pfaff. O formă Pfaff se zice "integrabilă", dacă există funcții "F(x, x ... x") și μ("x
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
în raport cu "x": formula 12 Astfel, fiecarei mulțimi de valori ale sistemului Σ îi corespunde un număr, "x", care se numește temperatura (empirică) a lui Σ. Două sisteme sunt în echilibru termic dacă au aceeași temperatură. Ecuația (E) se numește ecuația de stare a lui Σ. Considerăm acum un sistem format din două subsisteme simple Σ, Σ în echilibru termic unul cu celălalt și caracterizate de parametrii "(y,ξ,ξ, ... ,ξ), (y,η, ... η)". Suprafețele "y = const" sau "y = const" conțin adiabatele celor
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]