25,309 matches
-
a fost dezvelit și sfințit monumentul ridicat în cinstea Neprihănitei Zămisliri, construit în fața bisericii. Cu acel prilej a avut loc și dezvelirea plăcii comemorative dedicate aniversării a 200 de ani de la înființarea parohiei. Inscripția de pe placă memoriala din marmură neagră amplasată în biserică este următoarea: "„DEO GRATIAS. 1811-2011. 200 de ani de la înființarea parohiei Romano-Catolice „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” din Siret. Placă a fost dezvelita astăzi, 13 noiembrie 2011, de către Excelentă Să episcop de Iași Petru Gherghel.”". A urmat celebrarea sfintei
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
și muzicienii ("hayashikata") intră pe scenă folosind podul. Cealaltă intrare pe scenă, numită "kirido" (care este în partea dreaptă a scenei principale) este folosită de către asistenți și cor ("jiutai"). În fața scenei este un strat cu pietricele, iar în fața podului sunt amplasați trei pini. Pe peretele din spate ("kagamiita") al scenei principale este pictat de asemenea un pin. Cele cinci bârne care țin acoperișul au și rolul de a stabili unde stă cine: Actorii sunt toți de sex bărbătesc. Fiecare dintre cele
Nō () [Corola-website/Science/317379_a_318708]
-
furnizarea de servicii și sprijin financiar pentru săracii și nevoiașii din întreaga regiune a Bucovinei. Piatra de temelie a sinagogii a fost pusă de către rabinul din Cernăuți, Reb Haim Thirer, care a fost numit Chaim Czernowitzer. Deasupra intrării a fost amplasată o placă de marmură albă cu o inscripție pe trei rânduri, dintre care primele două sunt în limba ebraică și ultimul în limba română: Traducerea în limba română a inscripției este următoarea: Rabinul Mosche Hager a servit zeci de ani
Sinagoga Gah din Suceava () [Corola-website/Science/317401_a_318730]
-
4 martie 1977, Sinagoga Mare din Iași a fost reparată din inițiativa șef-rabinului dr. Moses Rosen, președintele Federației Comunităților Evreiești din România și cu purtarea de grijă a lui Simion Caufman, președintele Comunității Evreilor din Iași. Deasupra intrării au fost amplasate două plăci de marmură, una cu inscripție în limba română și cea de-a doua cu inscripție în ebraică. Pe placa cu inscripție în limba română sunt scrise următoarele: În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea ""Seventy years of
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
cu câte 10 schelete, care proveneau probabil din timpul epidemiei de holeră din 1770. Reparațiile din 1893 au fost mai complexe. S-a înlăturat zidul despărțitor dintre pronaos și naos, s-a acoperit edificiul cu învelitoare din tablă, s-au amplasat cruci noi pe turla, s-a curățat pictură și s-a refăcut iconostasul. Meritul acestor reparații îi revine preotului paroh Constantin Sbiera, care a păstorit aici între anii 1888-1905, după care a fost transferat la Vatră Dornei. Clădirea a suferit
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
meșteșugărești. Pentru munca depusă nu erau remunerați echitabil, ci li se achita doar un minimum necesar pentru trai. Dintr-un raport fragmentar al GULAG-ului din lunile septembrie-octombrie 1941 aflăm că, în toamna acelui an, deportații din RSSM au fost amplasați în RSS Kazahă (9.954 persoane), RASS Komi (352), regiunile Omsk (6.085), Novosibirsk (5.787) și Krasnoiarsk (470). În Kazahstan, deportații din RSSM se aflau în regiunile Aktiubinsk (6.195 persoane), Kîzîl-Ordînsk (1.024) și Kazahstanul de Sud (2
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
etnicilor polonezi în România. Această organizație, denumită Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski”, a redobândit în anul 1996, prin hotărâre judecătorească, . Sediul conducerii Uniunii a fost stabilit în această clădire. La 21 mai 2003, în stânga intrării în clădire, au fost amplasate două plăci de marmură (una în limba poloneză și una în limba română) la aniversarea a 100 de ani de la înființarea Societății Polone de Lectură din Suceava și de la începerea lucrărilor de construcție a Casei Polone. În decursul timpului, Casa
Casa Polonă din Suceava () [Corola-website/Science/317473_a_318802]
-
(în limba ucraineană: Запорізька Січ, "Zaporiz'ka Sici") a fost centrul administrativ, politic și militar al cazacilor zaporojeni, o forță în stepele din nordul Mării Negre în perioada secolelor al XVI-lea - al XVIII-lea. era amplasat pe o insulă în mijlocul râului Nipru, în regiunea Zaporojia din Ucraina contemporană. De asemenea, termenul a fost folosit pentru denumirea întregii organizații militaro-administrative a armatei cazacilor zaporojeni. Siciul Zaporojean fost la început o tabără militară fortificată, a cărei fundații a
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
(în , acronim "ÖNB") își are sediul în Viena. Este una din cele mai mari biblioteci din Austria. Este amplasată în centrul Vienei, în Palatul Hofburg, care a fost între anii 1438-1583 și 1612-1806 reședința regală sau imperială austriacă, azi fiind reședința președintelui Austriei. Până la sfârșitul primului mondial a purtat denumirea "Wiener Hofbibliothek", fiind una dintre cele mai bogate biblioteci
Biblioteca Națională a Austriei () [Corola-website/Science/317478_a_318807]
-
construcțiile anexe din curte și au construit în stil baroc un corp care a închis întregul ansamblu, dându-i o formă dreptunghiulară. Cu această ocazie, au fost renovate fațadele cu tencuieli în praf de piatră și mozaic și s-a amplasat o frescă cu tematică istorică pe perele holului central. Fresca are o suprafață de 8x4 metri, fiind realizată din marmură colorată de către Gheorghe Popescu în anul 1971. Începând din 1990, în Palatul Administrativ din Suceava se află sediul Prefecturii și
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
Cetatea turcească Pâncota este o cetate de pământ cu șanț exterior, relativ bine conservata, amplasată în estul orașului Pâncota (județul Arad). Situl arheologic aferent este monument istoric, cu și cod RAN . Situl a fost cunoscut încă în secolul al XIX-lea, când au fost efectuate o serie de săpături amatoricești care au scos la iveală
Cetatea Pâncota () [Corola-website/Science/317494_a_318823]
-
este o comună în districtul Wolfsberg, landul Kärnten, Austria. Localitatea este amplasată la altitudinea de 1.078 m, se întinde pe suprafața de 68,34 km² și avea, în 2010, 1.052 de locuitori. Pentru prima oară amintită în anul 1288, biserica St. Nikolaus din . Ea era sub patronajul diocezei din Lavant
Preitenegg () [Corola-website/Science/321808_a_323137]
-
052 de locuitori. Pentru prima oară amintită în anul 1288, biserica St. Nikolaus din . Ea era sub patronajul diocezei din Lavant (Maribor), azi în Slovenia. Din secolul XV în localitate există o parochie. Comuna are o așezare geografică favorabilă, fiind amplasată pe drumul comercial dintre Klagenfurt, Graz și Viena. Între anii 1930 - 1936, drumul este îmbunătățit. După datele recensământului din 2001, în comună trăiau:
Preitenegg () [Corola-website/Science/321808_a_323137]
-
Statuia lui din București a fost realizată din marmură de Ettore Ferrari și dezvelită la 21 noiembrie 1880 la numai nouă ani de la moartea fondatorului Academiei Române. Statuia a fost amplasată în Piața Universității din București (pe atunci Piața Academiei) și îl reprezintă pe Ion Heliade-Rădulescu privind spre Palatul Universității într-o atitudine caracteristică oratorilor, cu capul ușor aplecat înainte ținând o carte în mâna stângă, mâna dreaptă și fața descriu
Statuia lui Ion Heliade-Rădulescu din București () [Corola-website/Science/321836_a_323165]
-
realiza o parcare subterană în centrul Capitalei. După terminarea lucrărilor la parcarea subterană, statuia a fost reinstală la locul ei la 5 mai 2012. Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2377, Monumentul este amplasat în Piața Universității, sector 3.
Statuia lui Ion Heliade-Rădulescu din București () [Corola-website/Science/321836_a_323165]
-
și Carol al II-lea al României. În aceeași linie, a realizat și "Monumentul soldaților căzuți în Primul Război Mondial", ridicat în 1940 la Rădăuți. Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, turnat în bronz de Emil Becker în 1934, a fost amplasat în fața primăriei din Alexandria. În afară de aceste lucrări de artă monumentală, artistul a realizat peste 130 de lucrări, medalii și plachete pe teme istorice, culturale sau militare, fiind și membru al Societății Numismatice Române. Între altele, E.W.Becker, împreună cu gravorul
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
național-țărănesc. Și-a primit totuși banii, abia în 1935, după ce liberalii au revenit la putere (Guvernul Gheorghe Tătărăscu (2)). Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica a fost ridicat spre cinstirea fondatorului orașului Alexandria, Dimitrie Ghica, domnitorul Țării Românești între 1834-1842. Bustul, amplasat în fața Primăriei, a fost turnat de sculptorul Emil Becker în 1934. Bustul hatmanului Mihăiță Filipescu, personalitate cu un rol important în înființarea orașului, a fost amplasat în fața Primăriei Municipiului Alexandria în 1934. https://www.facebook.com/pages/Emil-Wilhelm-Becker/189944924546558
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
ridicat spre cinstirea fondatorului orașului Alexandria, Dimitrie Ghica, domnitorul Țării Românești între 1834-1842. Bustul, amplasat în fața Primăriei, a fost turnat de sculptorul Emil Becker în 1934. Bustul hatmanului Mihăiță Filipescu, personalitate cu un rol important în înființarea orașului, a fost amplasat în fața Primăriei Municipiului Alexandria în 1934. https://www.facebook.com/pages/Emil-Wilhelm-Becker/189944924546558
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
000 lei pentru construirea apeductului din oraș. Pe cișmea se află o placă cu o pisanie scrisă în limba română cu caractere chirilice. Cișmeaua a fost distrusă, dar autoritățile orașului Huși au reconstruit-o la 21 mai 1995. A fost amplasată placa veche (care era deteriorată) și sub ea o placă cu transcrierea inscripției în limba română. De pe placa veche se mai pot citi următoarele cuvinte: ""În amintirea meno (...) anul 1851 cănd Alecsandru Ghica (...) vei vizitănd (...) sta sa civilă (...) întru facer
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
consolidare și restaurare, determinate de apariția unor fisuri în ziduri. Lucrările efectuate în acei ani au avut ca scop consolidarea edificiului: s-au reparat pereții și acoperișul, s-au descoperit ocnițele de pe peretele nordic care fuseseră zidite și s-au amplasat turle noi. Cu acest prilej s-au îndepărtat straturile succesive de tencuială din secolul al XIX-lea, descoperindu-se la partea superioară a monumentului o parte din fresca originară, fragmentul recuperat prezentând o deosebită valoare prin vechimea sa și prin
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
Storck și Cecilia Cuțescu-Storck. Clădirea care adăpostește muzeul, de pe Str. Vasile Alecsandri, nr. 16, București, a fost construită între anii 1911-1913 de către arhitectul Alexandru Clavel, care s-a inspirat din arhitectura de factură germanică. Frederic Storck a conceput și a amplasat personal elementele decorative de pe fațada casei. Pe fațada dinspre stradă a aplicat două basoreliefuri de inspirație romanică. Sub cornișă, deasupra terasei mici, o friză conține profilul lui Frederic, plasat central, flancat de lei înaripați și personaje feminine înlănțuite. În anul
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
și Vila Pavel-Cristea din Strada Cireșilor nr. 1. Clădirea este asemănătoare cu cea din Baia Mare, fiind concepută într-o manieră modernă. Ea are trei etaje, parter, demisol plus mansardă. În anul 1973, pe o fațadă laterală a clădirii, s-a amplasat un mozaic parietal cu titlul "„Cântarea Țării de Sus”", realizat de un colectiv de pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim și Mihai Horea. Mozaicul are o suprafață de 14,12x31,50 metri, este realizat din piatră și
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
coif piramidal amplu, învelit în tablă; la acoperișul propriu-zis s-a folosit țigla. În 1984, suprafața interioară a pereților a fost tencuită și împodobită iconografic de pictorul Lucian Mara din Deva. Accesul în sfântul lăcaș se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud și de vest. Aceasta a fost, probabil, cea dintâi ctitorie a localității, de vreme ce atât recensămintele ecleziastice ale secolului al XVIII-lea, cât și harta iosefină omit localitatea; pe cea actuală o menționează conscripțiile ecleziastice ale anilor
Biserica de lemn din Luncani () [Corola-website/Science/321937_a_323266]
-
din Republica Moldova. Ordinul de Onoare se conferă: Ordinul de Onoare se confecționează din tombac, reprezentând o stea puțin convexă, poleită cu aur, cu opt colțuri, formată din fascicule din cinci raze divergente șlefuite în fațete. Peste steaua de bază este amplasată o altă stea, care constă din fascicule din trei raze în relief, suflate cu argint, raza din centru fiind decorată cu granule. În centrul ordinului, în câmp emailat albastru, se află imaginea în relief, poleită cu aur, a Stemei de
Ordinul de Onoare (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/321328_a_322657]
-
care ar vrea să trăiască pe spinarea altora și a unei invazii a indienilor patagonezi - ambele rezolvate, nimic nu pare să tulbure bunul mers al lucrurilor. Kav-gerul este chiar pe punctul de a-și îndeplini un vis, acela de a amplasa un far pe insula Horn, care să ajute corăbiile ce trec dintr-un ocean în celălalt. Convins că a făcut tot ce era necesar pentru a pune această societate pe drumul cel bun, Kav-gerul se pregătește să se retragă din
Naufragiații de pe Jonathan () [Corola-website/Science/321338_a_322667]