25,604 matches
-
1980 de la Moscova, unde, pe lângă aurul olimpic câștigat în concursul pe echipe, a devenit și campioană olimpică la individual compus, învingând-o pe principala sa rivală, Nadia Comăneci, iar în concursul pe aparate a reușit să câștige o medalie de argint, la bârnă. În anul următor, la Campionatele Mondiale, deși accidentată, a mai câștigat încă patru medalii: aur cu echipa, argint la sol și bronz la individual compus și paralele inegale. După retragerea din activitatea competițională și-a finalizat studiile universitare
Elena Davîdova () [Corola-website/Science/319383_a_320712]
-
învingând-o pe principala sa rivală, Nadia Comăneci, iar în concursul pe aparate a reușit să câștige o medalie de argint, la bârnă. În anul următor, la Campionatele Mondiale, deși accidentată, a mai câștigat încă patru medalii: aur cu echipa, argint la sol și bronz la individual compus și paralele inegale. După retragerea din activitatea competițională și-a finalizat studiile universitare la Universitatea de Educație Fizică din Leningrad, luându-și ulterior și doctoratul în științe pedagogice. După absolvire, în 1987, a
Elena Davîdova () [Corola-website/Science/319383_a_320712]
-
pe soția lui, pe care o ura, seducând-o pe tânăra fată. El alergă la Antiohia și ca un tânăr începu să defileze pe sub fereastra prințesei, în costume somptuoase, escortat măreț de pajii frumoși și blonzi care purtau arcuri de argint. El însuși, mereu voinic și frumos, deși avea 46 de ani, era îmbrăcat cu o eleganță supremă; purta pantaloni lipiți de pulpe, o tunică scurtă, strânsă în talie, tot ceea ce artistul din el, în privința toaletelor, putea să scoată în evidență
Andronic I Comnenul () [Corola-website/Science/315462_a_316791]
-
fost recondiționat și aplicat pe o stofă de catifea de culoare vișinie), măsurând 1,2 × 0,9 metri. Fața steagului îl prezintă pe Sfântul Gheorghe străpungând balaurul. Icoana Sfântului Gheorghe este artistic brodată pe atlas roșu, cu fire de aur, argint și mătase albă, verde și roșie. Sfântul Gheorghe șade pe tron, pe o perină roșie, trăgând spada din teacă cu stânga în timp ce cu dreapta trage de gardă, și zdrobind sub picioarele lui balaurul cu trei capete, ce se încolăcește pe sub
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
lățime. În partea de jos se prelungește cu trei colțuri. Câmpul pînzei este din atlas roșu. Pe fața steagului este reprezentat Sfântul Gheorghe, călare pe un cal alb, omorând cu sulița balaurul. Icoana sfântului este bogat lucrată cu fir de argint, aur și mătase albă, roșie și verde. Mantia sfântului este roșie. Icoana este încadrată cu litere de aur în limba slavonească: „Ca un izbăvitor al celor robiți și săraci folositor, neputincioșilor doctor, împăraților ajutor, purtătorilor de biruință mare mucenice Gheorghe
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Este vorba de steagul domnesc al lui Ieremia Movilă, din 1601. Flamura este roșie și are o bodură de un galben deschis. În centru este plasat un cerc de argint, cu o cruce în partea superioară. În mijlocul cercului se află stema Moldovei: capul de bour cu o stea cu opt raze între coarne, flancat de câte o semilună în crai nou. Pe un dreptunghi alb, plasat în cantonul steagului, este
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
de aur cu o stea cu opt colțuri între coarne și o coroană princiară deasupra, încadrat de o ghirlandă de măslin, iar pe cealaltă Sf. Gheorghe călare; în pătratele roșii din colțuri se găsesc: pe avers câte o stea de argint în opt colțuri, iar pe revers monograma aurie „M” a domnitorului Mihail Sturdza cu o stea de argint în opt colțuri deasupra. Sub icoana Sfântului Gheorghe era trecută cu litere de aur denumirea unității. Astăzi nu se mai distinge decât
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
ghirlandă de măslin, iar pe cealaltă Sf. Gheorghe călare; în pătratele roșii din colțuri se găsesc: pe avers câte o stea de argint în opt colțuri, iar pe revers monograma aurie „M” a domnitorului Mihail Sturdza cu o stea de argint în opt colțuri deasupra. Sub icoana Sfântului Gheorghe era trecută cu litere de aur denumirea unității. Astăzi nu se mai distinge decât „Al Miliției Principatului Moldovei...”. Stindardul batalionului de cavalerie nu diferea decât prin dimensiunea flamurei: 1,15 m la
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
cele precedente. Latura flamurei măsura 1,25 m, iar pentru stindardele cavaleriei de 0,65 m. Pe aversul flamurei, în centrul zonei albastre, se găsește un scut timbrat cu o coroană princiară și încărcat cu un cap de bour de argint care poartă între coarne o stea cu șase raze din același metal. Susținătorii scutului sunt doi delfini afrontați, cu ochii roșii. Stema este înconjurată de o ghirlandă de măslin și stejar. Pe revers se regăsește același sfânt, sub care este
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
zece zile, constituie o ctitorie cu participare largă, bărbati și femei, numele cât și contribuția fiecăruia, fiind astfel notate: „acești oameni au plătit dvera Gheorghe Socaci șapte zloți, Gheorghe Ilie zece zloți, Ion Vinereanu zece zloți, Gheorghe Zinca husoș de argint, Gapie Nicolae 15 crăițari, Tudor Dăian 50 de crăițari, Toader Cămdrea 14 crăițari, Toma Șuivana 14 crăițari, Simion Gheorghe, Petru Ursea, Achim Zaheu” urmând numele a 25 de femei cu obolul fiecăreia la plata dverelor. Din școala de la Laz mai
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
27 de ani. La 5 iulie 1968, directorul Muzeului Bran, Titus N. Hasdeu, însoțit de mai mulți activiști de partid, au deschis cripta și au forțat cu răngile sarcofagul de marmură aflat în interior. În sarcofag au găsit caseta de argint aurit cu inima reginei, casetă pe care au depus-o în casa de bani a Muzeului Castelului Bran. În martie 1971, caseta a fost transferată la Muzeul Național de Istorie a României și a fost deschisă. În ea se găsea
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
au depus-o în casa de bani a Muzeului Castelului Bran. În martie 1971, caseta a fost transferată la Muzeul Național de Istorie a României și a fost deschisă. În ea se găsea o altă casetă, mai mică, octogonală, de argint. Și aceasta a fost deschisă. Cele două casete au fost incluse în Tezaurul Istoric al României, iar inima, introdusă într-o cutie de plastic, a fost dusă spre păstrare în depozitul Muzeului Național de Istorie a României, unde s-a
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
României, unde s-a aflat până la 3 noiembrie 2015, când a fost dusă la Castelul Regal Pelișor și depusă în Camera de Aur, locul unde a bătut pentru ultima oară, Camera de Aur fiind declarată "Capelă Regală". Caseta octogonală din argint are o greutate de 561 g. Ea era înfășurată în drapelele englez și român și introdusă în caseta mai mare, de 8,1 kg, din argint aurit, cu monturi de platină și 307 pietre prețioase (briliante, safire și rubine). Cele
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
bătut pentru ultima oară, Camera de Aur fiind declarată "Capelă Regală". Caseta octogonală din argint are o greutate de 561 g. Ea era înfășurată în drapelele englez și român și introdusă în caseta mai mare, de 8,1 kg, din argint aurit, cu monturi de platină și 307 pietre prețioase (briliante, safire și rubine). Cele două casete au fost realizate cu mult timp înainte de către bijutierul Maurice Frement. Pe o față, caseta poartă inscripția "Alteței sale Regale, Principesei Maria a României
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
1965 - Festivalul artiștilor amatori ,Câmpia sub luna, premiul III, 1967 - Primăvară bucureșteana ,Așa ești tu, pemiul I, 1970 - Festivalul Internațional Cerbul de Aur - ,Marea cântă, si , După noapte vine zi, Cerbul de Argint, 1979 -,Dragoste ciudată floare, de Camelia Dăscălescu (duet cu Cornel Constantiniu), 1981 -,Adu-mi clipă de lumină, de Marcel Dragomir, ,Piano Pianissimo, de Ionel Tudor (Premiul publicului), ,Voi râde iar, de Marius Țeicu (Premiul juriului), 1982 - ,La revedere, de Marcel
Premiile Angelei Similea () [Corola-website/Science/315666_a_316995]
-
au provenit "tahigrafii Atanasie și Paladie or Mircea caligraful", din Moldova secolului al XV-lea. Tot cam din aceeași perioadă sunt menționate și primele elemente ale unui învățământ profesional cum ar fi școlile de meserii care pregăteau "meșterii îmbrăcători în argint ai cărților și ai icoanelor de catapiteasmă" sau "școala de musică, de psaltichie, a cîte unui diac domnesc care învăța la șapte glasuri". Școala era văzută mai degrabă ca o pedeapsă, iar școlarii erau înmatriculați prin procedee mult diferite de
Istoria educației în România () [Corola-website/Science/315676_a_317005]
-
a cîștigat primul loc întîi a hotărît să se dedice în totalitate muzicii și să facă din pasiunea pentru folk o profesie. A participat la toate festivalurile naționale de gen dar cel mai important pentru ea a fost "Chitară de Argint" de la Reghin unde a cîștigat Marele Premiu și unde a fost descoperită de o echipă de reporteri de la CD Radio Cluj, post de radio care ulterior i-a produs primul material de album. Case de discuri precum "Intercont Music" și
Maria Magdalena Dănăilă () [Corola-website/Science/315813_a_317142]
-
2. În sezonul 1974 “Nistru” nu a reușit să-și păstreze poziția în liga superioară, și clasându-se pe ultimul loc a retrogradat în liga a doua, cu toate că a obținut victorii contra viitoarei campioane, Dinamo Kiev, și a medaliatei cu argint Spartak Moscova, cu scoruri identice de 1:0. La fel de scurtă a fost și evoluția "Nistrului" în liga superioară din anul 1983. Prin jocul său, în acea perioadă la Nistru s-au remarcat Pavel Cebanu, Ion Caras, Alexandru Mațiura, Serghei Dubrovin
FC Zimbru Chișinău () [Corola-website/Science/316505_a_317834]
-
numit “Kimora Lee Simmons for Hello Kitty" care a fost lansat exclusiv la Neiman Marcuscu,cu prețuri ce variază de la 300 dolari la 5000 dolari. Bijuteriile sunt lucrate manual și sunt formate din diamante, pietre prețioase, pietre semiprețioase, aur 18K, argint Sterling, email și ceramică. În toamna anului 2008, Simmons Jewelry Co. și Sanrio au debutat cu o colecție de bijuterii fine și ceasuri numită "Hello Kitty® by Simmons Jewelry Co." Colecția a fost lansată împreună cu Zales Corporation pentru a extinde
Hello Kitty () [Corola-website/Science/316535_a_317864]
-
IV î.H. a intrat odată cu tot Imperiul persan în controlul lui Alexandru Macedon. În secolul al IV -lea, atât sub dominația persana, cât și sub Alexandru cel Mare, s-au bătut aici monede cu inscripții feniciene de aur și argint, Preluând denumirea semitica antică a orașului, Grecii preferau să o pronunțe "Ake", după cuvântul grecesc care însemna "leac." Potrivit mitologiei grecești, Heracles a găsit aici plante medicinale care l-au ajutat să-și vindece rănile. Josephus, la vremea să, l-
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
Igor îl urmărește pe Carl, însă cade de pe un pod și moare. Monstrul o ține la distanță pe Aleera, dar nu pentru mult timp. Aleera o urmărește pe Anna tocmai când ea trecea podul. Carl îi aruncă un țăruș de argint Annei, cu care ea străpunge inima Aleerei. Van Helsing și Dracula se luptă sub formă de vârcolac și de liliac demonic, cu aripi. Dracula îi arată lui Van Helsing că este într-adevăr Arhanghelul Gabriel, "Mâna stângă a lui Dumnezeu
Van Helsing (film) () [Corola-website/Science/316587_a_317916]
-
el se ajungea printr-o curte descoperită , numită și "fială". Acesta era numită "Fiala misterioasă, Filiala Sigma", sau "Triconc". Acea curte avea un plan aparte, cu două porțiuni ronde, "hemicicluri". In acel spațiu exista un bazin din bronz, bordat cu argint și un vas de aur. Unul dintre "hemicicluri" era acoperit, în el adăpostindu-se de obicei demnitarii, curtenii sau funcționarii care-l așteptau pe împărat. Printr-un vestibul al palatului în formă de arc, "Sigma", aceia intrau în "Triconc", hemiciclul
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
emailuri. Era o etalare de bogății ca în basmele orientale. Drept exemplu se pot cita: "galeria Losiacos" din latura de sud-est a grădinilor, spre apele Mării Marmara și sala numită "Chrysotriclinium", cea mai frumoasă sală a tronului, cu porți de argint, lucrate sub diriguirea împăratului enciclopedist Constantin al VII-lea Porfirogenetul. Apartamentele private ale familiei imperiale se întreceau în eleganță și lux cu spațiile oficiale. Unele erau destinate pentru locuirea de vară, iar altele pentru cea de iarnă, la fel ca
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
săli. Una servea drept tezar, iar alta drept oratoriu. Cea plasată în fața intrării servea drept sală a tronului și se pare că era decopată cu un Christ Pantocrator în mozaic cu fond aurit. Era închisă de două porți acoperite cu argint. Cu ocazia recepțiilor, acele porți rămâneau închise până în momentul în care mulțimea pătrundea în "Chrysotriclinium" și până se restabilea liniștea. Atunci doi ofițeri o deschideau și lăsau a fi văzut împăratul așezat pe tron în partea adâncă a absidei. Mulțimea
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
fost descoperite 60 de morminte, înhumările și reînhumările având loc într-o perioadă întinsă din prima jumătate a secolului al XV-lea și până în secolul al XVII-lea. În morminte s-a găsit un inventar arheologic format din monede de argint și de cupru, un inel de cupru, nasturi globulari de argint aurit și de aramă, fragmente de țesături cu fir de argint aurit. În două morminte s-au găsit groși din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) și Iliaș
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]