25,490 matches
-
care o degajă și o spontaneitate- aparentă care acuza sentimentul vieții care anima personajele sale. Excelent observator al oamenilior înzestrat cu humor, Nicolae Popa ne-a lăsat o galerie de portrete de o acuitate a observației și o siguranță a desenului ce își găsesc cu greu pereche în arta noastră.Ele nu au nimic din spațiul caricaturii, ci se pot înscrie în categoria portretelor psihologice. Recuperarea din uitare a lui Nicolae Popa și așezarea lui alături de pictorii desăvrâșiți ai acestui secol
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
își tine martirii în brațe și îi plânge prin generatiile repetate ale vegetatiei. De pe o belvedere care va fi amplasată pe un loc înălțat, tocmai pe malul Tisei (care este frontiera actuală cu Ucraina), vizitatorii Memorialului vor putea vedea acest desen simbolic tot mai deslușit, pe masură ce natura va desavârși proiectul. În anul 1993, Ana Blandiana a prezentat Consiliului Europei (CE) un proiect prin care se solicita ca pe locul închisorii să fie creat Memorialul Victimelor Comunismului și Rezistenței, ceea ce
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
călătorii de studii în Grecia, Bulgaria, URSS, Germania, Polonia, Ungaria, apare la emisiuni culturale la Radio și TV și face cronici în Revista Arta. Ca artist plastic și grafician, Gheorghe Pantelie a fost funcționar de stat, profesor gradul I la desen la Liceul Pedagogic din Câmpulung (1971), Școala de Artă / Liceul Dinu Lipatti (1971 - 2008). Începând din anul 1990 a ocupat funcția de titular al catedrei de pictură din Liceul de Artă Pitești. În perioada 1997 - 2000 a fost inspector școlar
Gheorghe Pantelie () [Corola-website/Science/328883_a_330212]
-
adecvat, un atelier pentru lucrări practice și o sală de proiecție. Structura modulară a orelor de E.T. permite cunoașterea diverselor domenii de activitate. Modulele abordează principalele domenii tehnologice: tehnologia materialelor nemetalice și a celor metalice, electrotehnică, electronică, tehnologii agricole, gastronomie, desen tehnic, tehnologia informației, organizarea mediului înconjurător, etc.
Colegiul Național „Moise Nicoară” () [Corola-website/Science/328953_a_330282]
-
copii ale unor celebre dinastii din Europa. Victoria a Regatului Unit vizita des grădina zoologică și, de multe ori, îl servea pe Jumbo cu pâine. Datorită efortului depus de oamenii presei, care evocau motivul elefantului gigantic în articole, cronice, fotografii, desene și caricaturi, Jumbo a căpătat renume mondial către sfârșitul anilor 1870. Pe parcursul anilor 1870, dimensiunile animalului se măreau pe zi ce trece. Către anul 1880, a atins înălțimea de 3,25 m și greutatea de 6 t. Ridicându-se pe
Jumbo () [Corola-website/Science/328951_a_330280]
-
() a fost un naturalist, entomolog și ilustrator știintific german, care a studiat plantele și insectele, făcând ilustrații (desene) detaliate ale acestora. A trăit, a studiat și a activat în Germania și în Țările de Jos. A făcut o călătorie în Surinam, de unde și-a procurat o mare parte din materialul științific pentru cea mai importantă și faimoasă lucrare
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
transformă omizile în fluturi; observațiile făcute de ea direct în natură s-au îmbinat cu studiul lucrărilor recent apărute ale lui Thomas Moufet (1553-1604), Goedart Jan (1620-1668) și Swammerdam Jan (1637-1680). Ea a observat cu atenție fenomenul de metamorfoză, făcând desene minuțioase ale stadiilor de omidă, crisalidă (pupă) și fluture adult. Aceste desene și schițe vor forma baza primei sale cărți, apărută în 1675 sub titlul "Neues Blumenbuch" („Noua carte de flori”). Autoarea avea atunci 28 ani; ea nu a comercializat
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
au îmbinat cu studiul lucrărilor recent apărute ale lui Thomas Moufet (1553-1604), Goedart Jan (1620-1668) și Swammerdam Jan (1637-1680). Ea a observat cu atenție fenomenul de metamorfoză, făcând desene minuțioase ale stadiilor de omidă, crisalidă (pupă) și fluture adult. Aceste desene și schițe vor forma baza primei sale cărți, apărută în 1675 sub titlul "Neues Blumenbuch" („Noua carte de flori”). Autoarea avea atunci 28 ani; ea nu a comercializat această carte prin intermediul magazinului soțului ei, ci a vândut-o pe cont
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
două luni, Maria Sibylla Merian și fiica ei au ajuns la Paramaribo, capitala Guyanei olandeze. Efectuând mai multe expediții în interiorul Surinamului, Maria Sibylla a observat cu atenție și a descris cu minuțiozitate metamorfoza insectelor tropicale, realizând un mare număr de desene și acuarele cu acest subiect. În jurnalul ei sunt reflectate și relațiile sale dificile cu plantatorii olandezi din Surinam. Ea scrie că aceștia râd de ea „"pentru că pe mine mă mai interesează și altceva decât trestia de zahăr"” și îi
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
pe care le-ar putea cultiva în mod profitabil. Îmbolnăvindu-se de malarie, Maria Sibylla Merian a fost obligată să-și întrerupă călătoria și să se întoarcă în Olanda (1701). A adus o bogată colecție de insecte tropicale și numeroasele desene și schițe realizate acolo; acestea au constituit baza pentru o lucrare de mare amploare referitoare la flora și fauna din Surinam. După trei ani de muncă intensă, Maria Sibylla Merian a publicat cea mai importantă carte a ei: "Metamorphosis insectorum
Maria Sibylla Merian () [Corola-website/Science/328968_a_330297]
-
să descopere cheia misterului. La întoarcerea spre casă, cele două familii sunt prinse de o aversă, iar membrii familiei Zakkaro se topesc, fiind făcuți din zahăr. Editorul revistei "Galaxy Science Fiction", scriitorul Frederik Pohl, i-a trimis lui Asimov un desen al copertei pe care intenționa să o publice, cerându-i să scrie un text pe baza lui. Coperta prezenta un chip în interiorul unei căști de cosmonaut și câteva cruci în planul secund, iar povestirea scrisă de Asimov a apărut în
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
teza sa de doctorat la Universitatea de la Miami Calvert și alții au identificat mostrele pe care le-au luat din Drumul Bimini ca fiind pietre naturale de plajă. (). J. Manson Valentine afirmă că "aceste structuri gigantice, [...]la fel ca și desenele de la Nazca sau construcțiile de la Glastonbury Circle (30 m circumferința)[...] pot reprezenta un centru de ceremonie sau ceva asemănător și [la fel ca celelalte structuri amintite] [...] nu au niciun punct virtual de referință cu tehnologia noastră modernă, scopurile acestor creații
Zidurile din Bimini () [Corola-website/Science/325372_a_326701]
-
și de aspectul său estetic. În decursul celor cinci ani de apariție, este evidentă evoluția sa sub aspect grafic, începând cu realizarea copertelor, cu diversitatea ornamentală și calitatea materialului ilustrativ. Unul dintre realizatorii ilustrației a fost Florian Mureșan, profesor de desen la Gimnaziul din Nagyszombat care a desenat întreg alfabetul de inițiale, cu motive românești, originale, foarte frumoase. Printre colaboratorii de seamă ai revistei s-au numărat Ion Agârbiceanu, Aron Cotruș, Liviu Rebreanu, Nicolae Iorga , Mihail Sadoveanu, Zaharia Bîrsan, Alexandru Ciura
Cosînzeana (revistă) () [Corola-website/Science/325392_a_326721]
-
să fie primit adeseori și de la care păstrează această metaforă originală: “Încă o carte "se înghesuie" în biblioteca alesului prieten al cuvintelor scrise, Radu Varia, cu dragostea semnatarului”. Radu Varia a publicat în 1961 prima sa analiză artistică, asupra unui desen inedit de Nicolae Tonitza, în revista "Iașul Literar". Curând după aceea, în coloanele "Contemporanului" lui George Ivașcu, se afirma ca un fervent aliat al tinerei generații de pictori și sculptori care, chiar dacă nu constituiau o avangardă, erau totuși cel mai
Radu Varia () [Corola-website/Science/325466_a_326795]
-
solicitat de către curțile italiene, creând vreo douăzeci de medalii. Printre primele medalii, a fost cea pe care Pisanello a realizat-o, în 1441, pentru ducele de Milano, Filippo Maria Visconti, la putere din 1412. S-a păstrat la "Cabinetul de Desene" de la Muzeul Louvre din Paris un desen, purtând numărul de inventar 2483, cu efigia lui Filippo Maria Visconti, realizat de Pisanello. Ajungem la concluzia că artistul, înainte de a face medaliile, a făcut studii atente, care, de multe ori, au condus
Medalia lui Filippo Maria Visconti () [Corola-website/Science/325477_a_326806]
-
de medalii. Printre primele medalii, a fost cea pe care Pisanello a realizat-o, în 1441, pentru ducele de Milano, Filippo Maria Visconti, la putere din 1412. S-a păstrat la "Cabinetul de Desene" de la Muzeul Louvre din Paris un desen, purtând numărul de inventar 2483, cu efigia lui Filippo Maria Visconti, realizat de Pisanello. Ajungem la concluzia că artistul, înainte de a face medaliile, a făcut studii atente, care, de multe ori, au condus la portrete, cum este cazul portretului lui
Medalia lui Filippo Maria Visconti () [Corola-website/Science/325477_a_326806]
-
o fortăreață. În partea de jos a medaliei se află semnătura artistului, în latină: (în română: „Operă a pictorului Pisan[ell]o”). Pentru conceperea acestei medalii, Pisanello a făcut și un studiu, pe hârtie, care este păstrat în "Cabinetul de Desene" de la Muzeul Louvre, din Paris, cu numărul de inventar 2483.
Medalia lui Filippo Maria Visconti () [Corola-website/Science/325477_a_326806]
-
militare și de urgență: realitatea augmentată portabila, poate oferi astfel de informați și instrucțiuni, hărți, locații inamice, și celule de incendiu. Artă: realitatea augmentată poate ajuta la crearea de artă, în realitate, timp real de integrare, cum ar fi pictură, desen și modelare. Este tehnologia de ultimă oră care a ajutat persoanele cu handicap să-și continue pasiunea lor. [29] Arhitectură: realitatea augmentată poate simula proiecte planificate de construcții [30]. Atracții: Ghiduri care pot include etichete sau text referitoare la obiecte
Realitate augmentată () [Corola-website/Science/325495_a_326824]
-
Ary Murnu și nepotul fratelui acestuia, George Murnu, unul din traducătorii în limba română ai epopeilor Iliada și Odiseea. s-a înscris în 1930 Academia de Arte Frumoase din București, unde a studiat sculptură sub îndrumarea lui Oscar Han și desenul cu Camil Ressu, absolvind în 1936. Ca student, a lucrat și în atelierul lui Corneliu Medrea. Între octombrie 1938 și iunie 1940, și-a continuat studiile postuniversitare cu o bursă la Accademia di România, la Romă. În perioada în care
Ion Lucian Murnu () [Corola-website/Science/325879_a_327208]
-
influențat și de Mac Constantinescu. Murnu a părăsit sculptură în momentul în care proiectele de monumente, de o mare noblețe și rafinament, nu i-au mai fost acceptate nici în anii ’40, nici în anii ’50. S-a retras către desen și pictură și către o sculptura care se esențializează, care pierde aură preclasicului și liniștea discursului clasic. Expoziții personale Expoziții colective: - 1937, 1938, 1941, 1942, 1945, 1946 - Salonul oficial, București; - Romă, Moscova, Leningrad, Torino, Țel Aviv, Varșovia, Belgrad, Sofia, Atena
Ion Lucian Murnu () [Corola-website/Science/325879_a_327208]
-
(n. 8 iunie 1829, Southampton - d. 13 august 1896, Londra) a fost un pictor englez aparținând cercului prerafaeliților. s-a născut la 8 iunie 1829 la Southampton. Provine dintr-o familie înstărită din Jersey. Talentul său în domeniul desenului și al picturii se manifestă foarte timpuriu și, în anul 1840, tânărul, în vârstă de 11 ani, este admis la "Royal Academy of Arts" din Londra, pe care a absolvă în anul 1847. Un an mai târziu, împreună cu Dante Gabriel
John Everett Millais () [Corola-website/Science/325891_a_327220]
-
pe drum. Legrand desenează apoi cărăbușul pe o bucată de hârtie pe care a scos-o din buzunar. Uitându-se mai bine, naratorul remarcă cu glas tare că imaginea seamănă cu un craniu de om. Simțindu-se insultat, Legrand privește desenul cu atenție și apoi îl pune într-un sertar pe care îl încuie, spre confuzia naratorului. Stânjenit de acest comportament bizar, naratorul îl părăsește pe Legrand și se întoarce acasă la Charleston. O lună mai târziu, Jupiter îl vizitează pe
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
de emulație culturală creată în acea vreme la Sibiu de către profesorul Carl Dörschlag ale cărui merite în inițierea și atragerea spre artă a tinerei generații sunt de necontestat. Aici, Arthur Coulin se înscrie la cursurile Gimnaziului Evanghelic, primește lecții de desen de la maestrul Carl Dörschlag și este coleg cu Fritz Schullerus, Octavian Smigelschi și Robert Wellmann. Bacalaureatul îl susține în anul 1888, an în care participă la prima expoziție autohtonă de la Sibiu. În anul 1888, se înscrie la Școala Stiriană de
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
și a lucrat. Cunoștințele acumulate la Academia din München de la profesorii săi, s-au impus în pictura sa și vor rămâne recognoscibile în întreaga sa operă. Profesorul Hackl îl învață să stăpânească și să controleze linia și Löfftz îi cizelează desenul, îl învață să-și perfecționeze pictura de nuduri precum și să obțină o tehnică rafinată orientată pentru detaliu în portretistică. Anul 1892 este hotărâtor pentru Arthur Coulin, deoarece se mută la Budapesta, unde-și găsește o slujbă într-un atelier fotografic
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
liniilor riguroase și ferme care accentuează și definesc formele într-o cromatică echilibrată în raport cu umbrele și lumina, duc la realizarea unei armonii între grafica și elementele picturale. În etapele ulterioare de dezvoltare artistică ale pictorului, accentuarea contururilor se va estompa, desenul devine mai spontan iar folosirea culorii pare a fi instinctuală, într-o pensulație fină și fluidă fără a neglija detaliile cu eleganță și delicatețe. Din această perioadă, semnificative sunt portretele mitropolitului Ioan Mețianu, "Fată la tors’’, "Țărănci din Țara Bârsei
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]