25,311 matches
-
transformare din timpul secolului al XII-lea î.C. Conform narațiunii biblice, aceasta ar fi perioada „cuceririi” țării Canaa-nului de către cele douăsprezece triburi; dar, deja de câteva decenii, sesizând netemeinicia informațiilor biblice cu privire la „cucerirea” unor cetăți, s-au înaintat diferite ipoteze alternative în încercarea de a clarifica cum a avut loc stabilirea poporului evreu în Palestina. Trimițând la bibliografie (în special Grabbe, 2007, pp. 65-111) pentru evaluarea izvoarelor arheologice și a ipotezelor cu privire la stabilirea în Canaan propuse în decursul anilor de
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
biblice cu privire la „cucerirea” unor cetăți, s-au înaintat diferite ipoteze alternative în încercarea de a clarifica cum a avut loc stabilirea poporului evreu în Palestina. Trimițând la bibliografie (în special Grabbe, 2007, pp. 65-111) pentru evaluarea izvoarelor arheologice și a ipotezelor cu privire la stabilirea în Canaan propuse în decursul anilor de cercetători, amintesc doar faptul că, în ultimii ani, majoritatea dintre ei au abandonat tentativa de a combina povestirea cărților biblice cu datele arheologice, considerând că geneza mai sus menționatelor așezări în
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
terasamente, producerea uleiului) nu permite atribuirea tout court a construirii noilor mici așezări în Palestina „nomazilor-păstori” proveniți din exterior, chiar dacă nu pot fi negate unele contribuții externe, după cum sugerează tradițiile biblice. În concluzie, deși are vizibile laturi obscure și conjecturale, ipoteza cea mai credibilă astăzi susține că, în timpul secolelor al XII-lea - al XI-lea î.C., protopărinții regatelor care în mileniul I se vor numi Israel și Iuda pot fi considerați locuitorii originari ai Palestinei alături de alte grupuri sociale ce
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
16 și 11,15); dar, prezența celor trei tradiții diferite despre alegerea sa (1Sam 9,10-25; 10,17-27; 11) semnalează o intensă reelaborare literară a izvoarelor. Cât privește consistența regatului, toponimele din centrul povestirii despre Saul (Mițpa, Ghilgal, Rama) admit ipoteza că stăpânirea sa nu se extinde asupra întregii Palestine, ci se limitează doar la zonele colinare centrale, excluzând atât câmpia Izreel (cu cetățile Meghido și Bet Șean), cât și Iudeea. Urmărind în continuare relatarea biblică, după Saul, David devine rege
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Solomon, „separarea” regatului unit în două părți, Israelul la nord și Iuda la sud, este prezentată de Biblie ca un eveniment greșit din punct de vedere politic și păcătos din punct de vedere religios, dar, în realitate, pare mai plauzibilă ipoteza că această separare nu s-a întâmplat niciodată, ci, mai degrabă, ar trebui să presupunem existența de fapt a unei evoluții politice independente a celor două regiuni, dintotdeauna distincte din punct de vedere social și economic. Poziționat într-o regiune
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
cultul lui Yhwh ar fi ajuns în Palestina adus de grupurile de nomazi proveniți din teritoriul edomit în timpul tulburărilor politice ce au avut loc în secolul al XII-lea î.C. în toate zonele coastei mediteraneene orientale. Autorii care susțin ipoteza provenienței meridionale a cultului lui Yhwh sunt înclinați să considere antice mai sus-menționatele texte biblice, dar, recent, alți comentatori s-au opus datării antice a acestor texte. Cea mai veche mărturie arheologică indubitabilă a cultului israelit al lui Yhwh este
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
religioasă. Această opinie, teoretizată ferm în termeni religioși de Wilhelm Schmidt (1868-1954), a fost bine primită din prima jumătate a secolului al XX-lea până la sfârșitul anilor ’70, când unii cercetători - între care Bernhard Lang și Morton Smith - au lansat ipoteza că profeții secolelor al IX-lea - al VIII-lea î.C. (Ilie, Osea etc.) ar fi fost cei mai vechi apărători ai pretențiilor monoteiste și că această idee religioasă trebuie să fi fost minoritară în acea perioadă istorică a lui
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
după aceea, ajungând cel puțin în epoca exilică, cu teologia lui Deuteroisaia (Is 43,10-11; 45,14). Această poziție „de mijloc”, acceptată de mulți cercetători, cu siguranță, nu este unica. Pe de o parte, rămân, de altfel, unii susținători ai ipotezei tradiționale care admite existența unui fel de monoteism originar yahwist de tip nomad, ce îl venera doar pe Yhwh, fiind în conflict cu zeii altor popoare (de exemplu, Lemaire, 2005, care neagă existența zeiței Așera alături de Yhwh); la extremitatea opusă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Tammuz și alte divinități? Pentru a răspunde complet la această întrebare ar trebui analizate, fiecare în parte, toate fragmentele biblice, încercând să datăm cu certitudine redactarea lor. Pentru că nu putem face o asemenea analiză aici, mă limitez să redau o ipoteză care, ușor-ușor, adună mai mult consens în rândul autorilor: afirmațiile biblice cu privire la pretinsa exclusivitate a cultului yahwist (precum Dt 4,19 ș.u.; 2Sam 7,22 ș.u.) nu trebuie atribuite epocii monarhice, ci considerate mai degrabă o retroproiecție a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
partea îngustă și având trei părți: un vestibul (’ûlăm sau ’êlăm), o cameră principală (hêkăl) și o încăpere mică interioară (debîr), numită și „sfânta sfintelor” (1Reg 6,16), în interiorul căreia trebuie să se fi aflat Arca alianței sau, după unele ipoteze, imaginea lui Dumnezeu, pusă pe un tron de cherubini (cf. 2Reg 19,15; Is 6,1; 1Cr 13,6). Acești cherubini erau probabil figuri umano-animale, similare sfincșilor sau altor patrupede înaripate, în formă de tron, asemănătoare tronurilor regești cu cherubini
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Ierusalim deja din timpul lui Solomon, așa cum ar vrea să ne convingă unele pasaje biblice (1Rg 3,2-3). De asemenea, porunca centralizării cultului din Dt 12 pusă pe buzele lui Moise e unul dintre elementele fundamentale pe care se bazează ipoteza redactării unitare a „operei istoriografice deuteronomiste” care ar cuprinde întregul cărților biblice de la Deuteronom la 2Regi (Römer, 2007, pp. 57-65). Ipoteza redactării sistematice și unitare a întregului cărților biblice de la Deuteronom la 2Regi, sub influența teologiei tipice a Cărții Deuteronomului
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
centralizării cultului din Dt 12 pusă pe buzele lui Moise e unul dintre elementele fundamentale pe care se bazează ipoteza redactării unitare a „operei istoriografice deuteronomiste” care ar cuprinde întregul cărților biblice de la Deuteronom la 2Regi (Römer, 2007, pp. 57-65). Ipoteza redactării sistematice și unitare a întregului cărților biblice de la Deuteronom la 2Regi, sub influența teologiei tipice a Cărții Deuteronomului, provine de la Martin Noth (1943), dar se găsește în linii mari deja în observațiile lui Wilhelm Martin de Wette (1805) asupra
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în relief organul genital, tipice perioadei Bronzului Târziu, acestea nu accentuează aspectul fertilității, ci mai degrabă pe cel al zeiței (sau femeii) doică. Popularitatea indiscutabilă a acestor statuete în Regatul lui Iuda i-a determinat pe unii cercetători să avanseze ipoteza că ele o reprezintă pe zeița Așera, dar trebuie să subliniem că aceste figurine au însușiri foarte generice, astfel că ele ar putea reprezenta orice divinitate feminină protectoare; în plus, unii savanți se îndoiesc chiar de funcțiunea cultuală a figurinelor
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
contextualizat cel israelit. Cultul originar fără reprezentarea divinității ar trebui înțeles doar ca aniconism de facto, nefiind încă exprimată pe deplin interdicția reprezentărilor divine, adică un aniconism programatic, tipic religiei yahwiste din secolele următoare. Recent însă, unii savanți au criticat ipoteza menționată anterior susținând că porunca împotriva reprezentării divinității ar fi o inovație religioasă ce datează după epoca regală (Uehlinger, 1995; Niehr, 2003). Această reorientare modernă a studiilor a început, fie datorită recentei revizuiri a datării textelor biblice, fie din reanalizarea
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
noastră privind efectele deficienței auditive asupra proceselor psihice ale individului justifică inițiativa personală de a realiza un studiu experimental vizând atât specificul memoriei cât și gradul de dezvoltare a limbajului în funcție de gravitatea afecțiunii și momentul integrării în procesul de demutizare. Ipoteza inițială privind limbajul elevilor deficienți de auz a presupus ideea că există o diferență cu privire la numărul de cuvinte expuse între cei cu hipoacuzie și cei cu pierdere semnificativă de auz. De asemenea, studiul a urmărit și modul în care demutizarea
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
prin institutele regionale până în 1938, 1939, când ISBC publică Ancheta monografică în comuna Belinț (județul Severin) și Monografia comunei Sârbov (județul Timiș). Studiile de la Fundu Moldovei, în memoria lui P.H. Stahl. Studiile comunităților suprasătești, arc peste timp Pentru a ilustra ipoteza continuității Școlii în jurul supraviețuitorilor ei, mă voi referi la un fenomen de recurență a studiilor rurale și, aș spune, a unei mari iubiri pentru satul românesc, fenomen care își are startul în 1928, prin ancheta de teren de la Fundu Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
națională și o vastă mișcare monografică. Momentele principale ale construcției paradigmei sociologiei monografice pot fi sintetizate după cum urmează: utilizarea sistemului monografiei sociologice ca fundament analitic al cercetărilor nemijlocite pe teren a satelor românești, prin operaționalizarea lui în tipurile fundamentale de ipoteze ale cercetării empirice (ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problemă-cheie, ipoteza monografiei sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale cu și fără sat-pilot, ipoteza monografiei tematice); constituirea de comunități științifice moderne și instituționalizarea lor sub forma echipelor monografice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mișcare monografică. Momentele principale ale construcției paradigmei sociologiei monografice pot fi sintetizate după cum urmează: utilizarea sistemului monografiei sociologice ca fundament analitic al cercetărilor nemijlocite pe teren a satelor românești, prin operaționalizarea lui în tipurile fundamentale de ipoteze ale cercetării empirice (ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problemă-cheie, ipoteza monografiei sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale cu și fără sat-pilot, ipoteza monografiei tematice); constituirea de comunități științifice moderne și instituționalizarea lor sub forma echipelor monografice interdisciplinare care au împărtășit
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
construcției paradigmei sociologiei monografice pot fi sintetizate după cum urmează: utilizarea sistemului monografiei sociologice ca fundament analitic al cercetărilor nemijlocite pe teren a satelor românești, prin operaționalizarea lui în tipurile fundamentale de ipoteze ale cercetării empirice (ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problemă-cheie, ipoteza monografiei sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale cu și fără sat-pilot, ipoteza monografiei tematice); constituirea de comunități științifice moderne și instituționalizarea lor sub forma echipelor monografice interdisciplinare care au împărtășit concepția teoretică și metodologică a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pot fi sintetizate după cum urmează: utilizarea sistemului monografiei sociologice ca fundament analitic al cercetărilor nemijlocite pe teren a satelor românești, prin operaționalizarea lui în tipurile fundamentale de ipoteze ale cercetării empirice (ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problemă-cheie, ipoteza monografiei sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale cu și fără sat-pilot, ipoteza monografiei tematice); constituirea de comunități științifice moderne și instituționalizarea lor sub forma echipelor monografice interdisciplinare care au împărtășit concepția teoretică și metodologică a lui D. Gusti; experimentarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sistemului monografiei sociologice ca fundament analitic al cercetărilor nemijlocite pe teren a satelor românești, prin operaționalizarea lui în tipurile fundamentale de ipoteze ale cercetării empirice (ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problemă-cheie, ipoteza monografiei sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale cu și fără sat-pilot, ipoteza monografiei tematice); constituirea de comunități științifice moderne și instituționalizarea lor sub forma echipelor monografice interdisciplinare care au împărtășit concepția teoretică și metodologică a lui D. Gusti; experimentarea „cunoașterii tacite” în procesul de cooperare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cercetărilor nemijlocite pe teren a satelor românești, prin operaționalizarea lui în tipurile fundamentale de ipoteze ale cercetării empirice (ipoteza monografiei exhaustive sau integrale, ipoteza monografiei cu problemă-cheie, ipoteza monografiei sumare sau tipologice, comparative, ipoteza monografiei zonale cu și fără sat-pilot, ipoteza monografiei tematice); constituirea de comunități științifice moderne și instituționalizarea lor sub forma echipelor monografice interdisciplinare care au împărtășit concepția teoretică și metodologică a lui D. Gusti; experimentarea „cunoașterii tacite” în procesul de cooperare interdisciplinară în cadrul echipelor monografice; codificarea experienței de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
spre contextul social-politic și cultural al societății românești din acea vreme (Caraioan, 1971, 123). Conceptualizarea sociologică a beneficiat, la rândul său, de pe urma cooperării cu specialiștii din diferite discipline în mai multe direcții: formularea de scheme de clasificare, construcția de tipologii, ipoteze, idei generale, perspective inedite de investigație. Câteva exemple sunt concludente: - analiza structurală și tipologia complexă a satelor devălmașe au însumat eforturi laborioase de cercetare istorică, de „arheologie socială” (Stahl, 1939; Abraham și Chelcea, 1996, 106 și urm.); - formularea conceptelor complexe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
distribuției populației în teritoriu (Stahl, 1932). Pe baza conlucrării dintre sociologie și disciplinele particulare au apărut noi direcții de cercetare sociologică, cum sunt sociologia istorică, sociologia creației populare, a familiei, sociologia geografică, medicală, economică, sociopsihologie. Prin problematica abordată, conceptele și ipotezele utilizate explicit și implicit în demonstrațiile asupra evoluției istorice și a tendințelor satelor românești, prin unghiul de vedere interdisciplinar introdus în analiza sociologică a spațiului rural, sinteza monografiei sociologice gustiene a devenit o instanță critică ce modelează înțelegerea comunităților sătești
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
producție tributal din România și din alte țări cu structuri economice și sociale arhaice similare, a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri H. Stahl în lucrările Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București, 1958-1965; Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Caracteristicile definitorii ale comunității devălmașe sunt: stăpânirea colectivă a unui teritoriu; întreaga activitate a comunității este organizată și controlată de obște. Aceasta avea următoarele drepturi și îndatoriri: amestec în organizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]