27,128 matches
-
de comunicarea orală, se poate însuși un mare volum de cunoștințe” (Cerghit, 1997, p. 147). În același timp, tehnica lecturii sprijină în sensul unei instruiri individualizate; mai mult, se poate observa că multe dintre celelalte metode se bazează pe tehnica lecturii (să luăm numai exemplul mozaicului sau al predării reflexive). Totuși, deși distingem o sferă a avantajelor consistentă, nu putem să nu remarcăm și criticile care s-au adus lecturii: îndepărtarea de viața reală, înstrăinarea/alienarea individului etc. De aceea, interogația
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
poate observa că multe dintre celelalte metode se bazează pe tehnica lecturii (să luăm numai exemplul mozaicului sau al predării reflexive). Totuși, deși distingem o sferă a avantajelor consistentă, nu putem să nu remarcăm și criticile care s-au adus lecturii: îndepărtarea de viața reală, înstrăinarea/alienarea individului etc. De aceea, interogația lui G.N. Volkov ni se pare îndreptățită și probabil că mulți dintre noi am încercat-o adesea: „Unde este - spunea acesta - acel manual care să educe spiritul descoperirilor, al
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dintre noi am încercat-o adesea: „Unde este - spunea acesta - acel manual care să educe spiritul descoperirilor, al cercetărilor, al inovației, să descrie căutările, căile și metodele cu ajutorul cărora gândirea umană își obține împlinirile?” (apud Cerghit, 1997, p. 148). Tipologia lecturii este structurată pe mai multe criterii: a) după ritmul parcurgerii, se pot distinge: lectura lentă, silențioasă, de profunzime; și lectura rapidă, care utilizează tehnica disocierii mișcării ochiului de verbalizarea interioară; b) după modul de desfășurare a lecturii, putem numi: lecturile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
educe spiritul descoperirilor, al cercetărilor, al inovației, să descrie căutările, căile și metodele cu ajutorul cărora gândirea umană își obține împlinirile?” (apud Cerghit, 1997, p. 148). Tipologia lecturii este structurată pe mai multe criterii: a) după ritmul parcurgerii, se pot distinge: lectura lentă, silențioasă, de profunzime; și lectura rapidă, care utilizează tehnica disocierii mișcării ochiului de verbalizarea interioară; b) după modul de desfășurare a lecturii, putem numi: lecturile critice (care, așa cum observa J. Bruner, îl ajută pe cititor să meargă dincolo de materialul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
inovației, să descrie căutările, căile și metodele cu ajutorul cărora gândirea umană își obține împlinirile?” (apud Cerghit, 1997, p. 148). Tipologia lecturii este structurată pe mai multe criterii: a) după ritmul parcurgerii, se pot distinge: lectura lentă, silențioasă, de profunzime; și lectura rapidă, care utilizează tehnica disocierii mișcării ochiului de verbalizarea interioară; b) după modul de desfășurare a lecturii, putem numi: lecturile critice (care, așa cum observa J. Bruner, îl ajută pe cititor să meargă dincolo de materialul la care se face referire explicită
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
p. 148). Tipologia lecturii este structurată pe mai multe criterii: a) după ritmul parcurgerii, se pot distinge: lectura lentă, silențioasă, de profunzime; și lectura rapidă, care utilizează tehnica disocierii mișcării ochiului de verbalizarea interioară; b) după modul de desfășurare a lecturii, putem numi: lecturile critice (care, așa cum observa J. Bruner, îl ajută pe cititor să meargă dincolo de materialul la care se face referire explicită), lecturile paralele (de comparație, evidențiind similitudini între textele parcurse), lectura explicativă (ce presupune definirea ideilor principale din
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lecturii este structurată pe mai multe criterii: a) după ritmul parcurgerii, se pot distinge: lectura lentă, silențioasă, de profunzime; și lectura rapidă, care utilizează tehnica disocierii mișcării ochiului de verbalizarea interioară; b) după modul de desfășurare a lecturii, putem numi: lecturile critice (care, așa cum observa J. Bruner, îl ajută pe cititor să meargă dincolo de materialul la care se face referire explicită), lecturile paralele (de comparație, evidențiind similitudini între textele parcurse), lectura explicativă (ce presupune definirea ideilor principale din textul citit), lectura
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
rapidă, care utilizează tehnica disocierii mișcării ochiului de verbalizarea interioară; b) după modul de desfășurare a lecturii, putem numi: lecturile critice (care, așa cum observa J. Bruner, îl ajută pe cititor să meargă dincolo de materialul la care se face referire explicită), lecturile paralele (de comparație, evidențiind similitudini între textele parcurse), lectura explicativă (ce presupune definirea ideilor principale din textul citit), lectura problematizată (definită de întrebări ori situații-problemă, de definire dramatică între informațiile deținute de cititor și cele pe care urmează să le
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
interioară; b) după modul de desfășurare a lecturii, putem numi: lecturile critice (care, așa cum observa J. Bruner, îl ajută pe cititor să meargă dincolo de materialul la care se face referire explicită), lecturile paralele (de comparație, evidențiind similitudini între textele parcurse), lectura explicativă (ce presupune definirea ideilor principale din textul citit), lectura problematizată (definită de întrebări ori situații-problemă, de definire dramatică între informațiile deținute de cititor și cele pe care urmează să le afle din text), studiul de text (ce se fundamentează
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lecturile critice (care, așa cum observa J. Bruner, îl ajută pe cititor să meargă dincolo de materialul la care se face referire explicită), lecturile paralele (de comparație, evidențiind similitudini între textele parcurse), lectura explicativă (ce presupune definirea ideilor principale din textul citit), lectura problematizată (definită de întrebări ori situații-problemă, de definire dramatică între informațiile deținute de cititor și cele pe care urmează să le afle din text), studiul de text (ce se fundamentează pe documente originale ori fragmente ale acestora) etc. Mai putem
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
informațiile deținute de cititor și cele pe care urmează să le afle din text), studiul de text (ce se fundamentează pe documente originale ori fragmente ale acestora) etc. Mai putem aduce în atenție și alte criterii: spre exemplu, după scopul lecturii, putem distinge lectura de suprafață (pentru formarea unei imagini globale asupra a ceea ce se dorește a fi citit; cursantul va citi „pe diagonală” întregul conținut pe care îl poate apoi lectura în profunzime), lectura de informare (atunci când cititorul se așteaptă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cititor și cele pe care urmează să le afle din text), studiul de text (ce se fundamentează pe documente originale ori fragmente ale acestora) etc. Mai putem aduce în atenție și alte criterii: spre exemplu, după scopul lecturii, putem distinge lectura de suprafață (pentru formarea unei imagini globale asupra a ceea ce se dorește a fi citit; cursantul va citi „pe diagonală” întregul conținut pe care îl poate apoi lectura în profunzime), lectura de informare (atunci când cititorul se așteaptă să găsească informații
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în atenție și alte criterii: spre exemplu, după scopul lecturii, putem distinge lectura de suprafață (pentru formarea unei imagini globale asupra a ceea ce se dorește a fi citit; cursantul va citi „pe diagonală” întregul conținut pe care îl poate apoi lectura în profunzime), lectura de informare (atunci când cititorul se așteaptă să găsească informații noi în materialul studiat), lectura de înțelegere (adresată unui conținut mai dificil), lectura pentru învățare (atunci când se dorește a se memora un conținut care nu este neapărat nou
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
alte criterii: spre exemplu, după scopul lecturii, putem distinge lectura de suprafață (pentru formarea unei imagini globale asupra a ceea ce se dorește a fi citit; cursantul va citi „pe diagonală” întregul conținut pe care îl poate apoi lectura în profunzime), lectura de informare (atunci când cititorul se așteaptă să găsească informații noi în materialul studiat), lectura de înțelegere (adresată unui conținut mai dificil), lectura pentru învățare (atunci când se dorește a se memora un conținut care nu este neapărat nou pentru cititor), lectura
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unei imagini globale asupra a ceea ce se dorește a fi citit; cursantul va citi „pe diagonală” întregul conținut pe care îl poate apoi lectura în profunzime), lectura de informare (atunci când cititorul se așteaptă să găsească informații noi în materialul studiat), lectura de înțelegere (adresată unui conținut mai dificil), lectura pentru învățare (atunci când se dorește a se memora un conținut care nu este neapărat nou pentru cititor), lectura pentru distracție și divertisment etc. Tehnica lecturii își regăsește o polaritate necesară în tehnicile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a fi citit; cursantul va citi „pe diagonală” întregul conținut pe care îl poate apoi lectura în profunzime), lectura de informare (atunci când cititorul se așteaptă să găsească informații noi în materialul studiat), lectura de înțelegere (adresată unui conținut mai dificil), lectura pentru învățare (atunci când se dorește a se memora un conținut care nu este neapărat nou pentru cititor), lectura pentru distracție și divertisment etc. Tehnica lecturii își regăsește o polaritate necesară în tehnicile de optimizare a scrisului la cursanți. James Britton
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lectura de informare (atunci când cititorul se așteaptă să găsească informații noi în materialul studiat), lectura de înțelegere (adresată unui conținut mai dificil), lectura pentru învățare (atunci când se dorește a se memora un conținut care nu este neapărat nou pentru cititor), lectura pentru distracție și divertisment etc. Tehnica lecturii își regăsește o polaritate necesară în tehnicile de optimizare a scrisului la cursanți. James Britton (1970) identifică patru tipuri de utilizări ale scrisului pe care profesorii le solicită de la elevi; similar, în viața
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să găsească informații noi în materialul studiat), lectura de înțelegere (adresată unui conținut mai dificil), lectura pentru învățare (atunci când se dorește a se memora un conținut care nu este neapărat nou pentru cititor), lectura pentru distracție și divertisment etc. Tehnica lecturii își regăsește o polaritate necesară în tehnicile de optimizare a scrisului la cursanți. James Britton (1970) identifică patru tipuri de utilizări ale scrisului pe care profesorii le solicită de la elevi; similar, în viața de zi cu zi, putem să ne
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
scris dezvoltă o responsabilitate și o motivație superioare relativ la activitatea proprie, aceștia trebuind să își organizeze și administreze propria învățare în aceeași măsură cu oferirea de sprijin pentru colegi. 4.1.14. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii)tc "4.1.14. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii)" Conform lui Dumitru (2000), această metodă este centrată pe menținerea implicării active a gândirii cursanților în citirea unui text. Astfel, înainte de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și administreze propria învățare în aceeași măsură cu oferirea de sprijin pentru colegi. 4.1.14. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii)tc "4.1.14. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii)" Conform lui Dumitru (2000), această metodă este centrată pe menținerea implicării active a gândirii cursanților în citirea unui text. Astfel, înainte de a începe lectura textului, cursanții sunt puși în situația de a nota în totalitate ceea ce cunosc
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Gândirii)tc "4.1.14. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii)" Conform lui Dumitru (2000), această metodă este centrată pe menținerea implicării active a gândirii cursanților în citirea unui text. Astfel, înainte de a începe lectura textului, cursanții sunt puși în situația de a nota în totalitate ceea ce cunosc sau consideră că știu despre ceea ce urmează să fie prezentat în text. În acest mod, deoarece nu se pune accent pe corectitudinea sau falsitatea celor notate, cursanților
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
senzualitatea lui calificată pentru tot ce-i catifelat, diafan, mlădios, autorul nu pierde din ochi, prețăluind-o când cu tandrețe virilă, când cu subțire ironie, femeia. Dar portretistica acestor proze tincturate de livresc (Proust nu-i doar o reminiscență de lectură, ci, ca și Mateiu I. Caragiale, se propagă în ondulațiile rostirii) și ispitite de ludic (aici ar intra micile cochetării textualiste) prinde un refief expresiv în regimul grotescului. Un grotesc dându-și mâna cu ciudățenia. Zurlii, haioși, trăsniți și alte
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
245-246; Piru, Poezia, II, 257-266; Laurențiu, Eseuri, 107-113; Raicu, Critica, 359-362; Felea, Aspecte, I, 134-139; Grigurcu, Poeți, 469-471; Daniel Dimitriu, „Iluzia cea mare”, CL, 1979, 11; Alboiu, Un poet, 197-198; Iorgulescu, Firescul, 219-223; Cristea, Faptul, 154-156; Livescu, Scene, 107-115; Vlad, Lectura rom., 160-165; Dumitru Radu Popa, „Flori de câmp”, TBR, 1985, 288; Dinu Flămând, „Flori de câmp”, AFT, 1985, 3; Cristian Livescu, „Flori de câmp”, ATN, 1985, 6; Ioan Holban, Proza lui Ovidiu Genaru, CL, 1985, 7; Al. Călinescu, „Flori de
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
roman, RL, 1994, 48; Dicț. scriit. rom., II, 344-347; Vlad Sorianu, Două generații de poezie modernă, ATN, 1999, 12; Ovidiu Genaru, PRA, II, 984-990; Dicț. analitic, III, 287-290; Popa, Ist. lit., II, 481-483; Alex. Ștefănescu, Ovidiu Genaru la o nouă lectură, RL, 2002, 30, 31. L.H.
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
fiind acela al cozeriei, cochetă, malițioasă sau plină de galanterii. Are aplecare, de asemenea, pentru crearea de fiziologii (Schițe din societatea română). Ținea să alcătuiască „după natură” o colecție de portrete contemporane. Ca romancier, G. nu este de ignorat. Din lecturi (Scènes de la vie de bohème de Henri Murger) și din amintirile pariziene s-a iscat încercarea de roman Un boem român (1860). Precaritatea epicului nu stânjenește privirea critică, uneori cu ascuțimi satirice, aplicată societății românești a vremii. Un capitol pur
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]