24,934 matches
-
fost odată... (Ulei pe pânză 1,84 x 2,020 cm, inventar 216, semnat stânga jos cu portocaliu, pe verso cu tuș negru, nedatat), prima parte din incipitul consacrat în basme: "A fost odată, ca niciodată". Se pot observa în pictura sa influențele prerafaelite, probabil pe filiera secession-ului german. În prim plan stau trei figuri, zâne, două dintre ele purtând flori în păr, una șoptindu-i ceva la ureche celeilalte. Ele au aceeași grație longilină, aceeași distincție sensibilă a femeilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ceremonial de nuntă sau despre un rit al vegetației, descris de titlul principalei reviste secesioniste vieneze, Ver Sacrum? Obscuritatea face parte din regula jocului și întreține misterul. Loghi a evitat prim planul și din considerente de ordin strategic: asemănarea cu pictura lui Böcklin ar fi fost atunci evidentă. Misterul silvan este reliefat și de prezența personajelor din prim plan, întreaga procesiune din fundal potențându-l. Tot în fundal se află un lac cu lebede, îndrăgite de artiștii secesioniști pentru armonia liniei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o sugestie alegorizantă. Mitologicul sau folcloricul constituie doar un pretext pentru a conferi peisajului acea notă nostalgică în care, pentru scurt timp, reveria recuperează lumi vrăjite și mistere închipuite. Pictorul sibian Octavian Smigelschi (1866-1912), marcat asemeni lui Kimon Loghi de pictura lui Arnold Böcklin, Franz von Stück, face o primă călătorie la München, în 1897, ca apoi să viziteze în repetate rânduri Viena și Dresda -realizează compoziții cu subiect fantastic, în care mitologia greco-latină acompaniază discret temele folclorului authton. Din cele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adresează lumii basmului, însă valorifică bagajul mitologic autohton în dublul sens al abstractizării și narativizării lui. În proiectul de vitraliu intitulat Legenda lui Făt-Frumos, artistul realizează patru medalioane încadrate de rama tabloului propriu-zis care constituie și un traseu narativ-cronologic în pictură. Organizat naratologic, tabloul se citește asemeni unei cărți sau mai precis a unui In folio de la stânga la dreapta și de sus în jos. Aceste medalioane brizează spațiul tabloului ca niște lunete dispuse simetric într-un dreptunghi ale cărui diagonale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lucrări în catalogul expoziției Secession din München, urmând să aibă o expoziție personală la Berlin. În ce privește subiectele de basm, Ștefan Popescu reușește o sinteză între decorativismul Jugendstil sau Stilul 1900 cu estetica sa curbilinie, dominat de abundența ornamentului vegetal și pictura bizantină. Inluminurile cu subiecte din basmele române expuse în 1901 poartă amprenta interesului tot mai pronunțat al pictorului pentru arta bizantină. Gh. Oprescu, care a văzut expoziția, îi face o descriere în linii generale, însă, prin prisma prejudecății care descalifică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care a văzut expoziția, îi face o descriere în linii generale, însă, prin prisma prejudecății care descalifică artele decorative ca arte minore, criticul de artă se arată reticent, considerând că piesele expuse aparțin genului minor al ilustrației de carte sau picturii decorative. Criticul de artă, care semnează și o monografie Ștefan Popescu, asociază decorativismul simbolismului, mariaj care făcea parte atunci din gustul epocii 1900. "În culori suave, zâne și feți-frumoși evoluând printre copaci și flori, constituiau frumoase ilustrațiii de carte, dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de artă, care semnează și o monografie Ștefan Popescu, asociază decorativismul simbolismului, mariaj care făcea parte atunci din gustul epocii 1900. "În culori suave, zâne și feți-frumoși evoluând printre copaci și flori, constituiau frumoase ilustrațiii de carte, dar nu încă pictură. Tot cam atunci el expune și un proiect pentru fresca Ateneului, plin de personaje legendare sau alegorice, concepute cam în același spirit decorativ-simbolic"221. Cele douăsprezece fete de împărat ilustrează elocvent în ce constă decorativismul simbolist. Totul concură la edificarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
O parte sunt prinse în dans, una dintre ele se apleacă să culeagă ceva, o alta se remarcă printr-un profil meditativ, pe când altele sunt surprinse într-un tête à tête. Ștefan Popescu rupe ritmul unei armonice gestuale precum în picturile lui Loghi, dar mai ales în cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck. Cu toate acestea, ansamblul creează impresia unui coregrafii minuțios studiate în care nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Ca și în pictura lui Kimon Loghi, A fost odată..., în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rupe ritmul unei armonice gestuale precum în picturile lui Loghi, dar mai ales în cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck. Cu toate acestea, ansamblul creează impresia unui coregrafii minuțios studiate în care nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Ca și în pictura lui Kimon Loghi, A fost odată..., în fundal se află un castel care reclamă arhitectonic o altă vârstă culturală decât aceea basmului, ceea ce Paul Constantinescu consideră o eroare generată de neconcordanța între stilul personajelor împrumutând feriilor rusești din picturile care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în pictura lui Kimon Loghi, A fost odată..., în fundal se află un castel care reclamă arhitectonic o altă vârstă culturală decât aceea basmului, ceea ce Paul Constantinescu consideră o eroare generată de neconcordanța între stilul personajelor împrumutând feriilor rusești din picturile care decorează cu scene de basm renumitele skatulka, casete pentru bijuterii, și recuzita legendelor nordice din care face parte și castelul. Prezent la expoziție, Tzigara-Samurcaș sublinia nu numai caracterul poetic al compoziției, ci și farmecul "prin haina strămoșească în care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Ștefan Popescu se acomodează cu universul basmului așa cum apare la Frații Grimm sau la Hans Christian Andersen; asemeni unui modern creator de modă, artistul își poate alege cum să-și îmbrace personajele. Se poate decela aici și influența stilului picturilor murale bizantine, spre exemplu, coroanele și veșmintele fetelor de împărat se pot întâlni în recuzita picturilor aflate pe pereții mânăstirilor, înfățișându-i pe ctitorii acestora, familiile domnitoare. Ștefan Popescu nu intenționează să realizeze o pictură istorică, așa cum nici Moreau nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Christian Andersen; asemeni unui modern creator de modă, artistul își poate alege cum să-și îmbrace personajele. Se poate decela aici și influența stilului picturilor murale bizantine, spre exemplu, coroanele și veșmintele fetelor de împărat se pot întâlni în recuzita picturilor aflate pe pereții mânăstirilor, înfățișându-i pe ctitorii acestora, familiile domnitoare. Ștefan Popescu nu intenționează să realizeze o pictură istorică, așa cum nici Moreau nu o realizează în tablourile sale de un decorativism eteroclit, de aceea combinația elementelor este legitimă, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decela aici și influența stilului picturilor murale bizantine, spre exemplu, coroanele și veșmintele fetelor de împărat se pot întâlni în recuzita picturilor aflate pe pereții mânăstirilor, înfățișându-i pe ctitorii acestora, familiile domnitoare. Ștefan Popescu nu intenționează să realizeze o pictură istorică, așa cum nici Moreau nu o realizează în tablourile sale de un decorativism eteroclit, de aceea combinația elementelor este legitimă, cu atât mai mult cu cât este vorba de basm, narațiune tipizată care face abstracție de orice context "istoric"223
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în stilul personajelor. Se distinge încercarea de sinteză a două stiluri, unul desprins din arta bizantină, altul amintind de dezideratele Jugendstil-ului"224. Acestei dicotomii vizând elementul decorativ, Paul Constantinescu îi mai adaugă o alta care poate fi raportată la pictura lui Gustave Moreau și Arnold Böcklin, aceea dintre înclinația romantică și "sentimentul clasicizant". Sub semnul romantismului este recuperat și înnobilat repertoriul folcloric în secolul XIX, iar un romantic tardiv precum Mihai Eminescu va da măsura acestei revalorizări în opere remarcabile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alegorii o înclinare romantică către ideal, către misterios, prezentă de altfel și în peisaje și datorată desigur și unor influențe răzlețe venite din partea lui Gustave Moreau și a lui Böcklin, a căror creație artistul o cunoscuse. (Introducând mitul grec în pictură, Moreau realizase concordanțe între peisaj și taina unei scene mitice. El nu picta fapte, ci stări meditative într-un univers compus de el, ce depășea realul. Böcklin a reflectat de asemenea asupra trecutului și antichității. Pasionat ca și Moreau de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-un univers compus de el, ce depășea realul. Böcklin a reflectat de asemenea asupra trecutului și antichității. Pasionat ca și Moreau de legende, de mister, de simboluri, în compoziția imaginilor sale domină un sentiment clasicizant)"225. În "Expoziția de pictură a d-lui Ștefan Popescu" din Adevărul, I. Teodorescu relevă caracterul subiacent mitologic sau folcloric al unei compoziții precum Muzica. Expoziția deschisă la Sala Ateneului durează din 19 noiembrie până pe 20 decembrie, iar pictorul expune 85 de lucrări. Criticul face
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
20 decembrie, iar pictorul expune 85 de lucrări. Criticul face un portret al artistului la tinerețe elogiindu-l pentru idealismul său, constantă a virtuților emblematice ale noii generații, care se transferă uneori și artei ei. Remarcă patru ipostaze ale unei picturi cu un castel breton, intitulate " Palatul alb", în jurul căreia criticul compune o lume adecvată de frunți gânditoare înclinate spre meditație și acte caritabile. Pune în relație aceste patru picturi cu "simbolica idilă" Muzica: Un tânăr cântă din fluier, pe când o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se transferă uneori și artei ei. Remarcă patru ipostaze ale unei picturi cu un castel breton, intitulate " Palatul alb", în jurul căreia criticul compune o lume adecvată de frunți gânditoare înclinate spre meditație și acte caritabile. Pune în relație aceste patru picturi cu "simbolica idilă" Muzica: Un tânăr cântă din fluier, pe când o femee stă plecată pe genunchi ascultându-l. Cel dintâiu e cu privirea absorbită în el însuși, cea de a doua se pierde cu privirea în depărtări infinite. Tabloul acesta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
juxtapunerea temei împrumutată basmului românesc cu cadrul "feeric" al peisajului breton, exact ceea ce disocia cu acribie Paul Constantinescu, castelele al căror stil arhitectonic corespundea unei medievalități occidentale de personajele extrase din basmul românesc, purtând amprenta vestimentară a stilului bizantin din pictura murală a bisericilor din Nordul Moldovei, caz similar cu cel al lui Kimon Loghi ale cărui "citate" din Böcklin ne dau măsura unei "intertextualități" picturale pregnante în tablourile sale. Nu despre un fenomen de aculturație este vorba, acest mixaj, acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al lui Kimon Loghi ale cărui "citate" din Böcklin ne dau măsura unei "intertextualități" picturale pregnante în tablourile sale. Nu despre un fenomen de aculturație este vorba, acest mixaj, acest sincretism devine o caracteristică a simbolismului și decadentismului european în pictură. Moreau plasează sub semnul unui metisaj stilistic orientalizant elemente provenind din diverse culturi, pentru a realiza mizanscenele grandioase ale universului imaginar în care sunt înscrise emblematic "personajele" sale. Pe lângă cromolitografiile având ca subiect poemul "Luceafărul" al lui Mihai Eminescu, Mișu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ilustrează și "Călin (File din poveste)" oferind o feerie de o mare putere de seducție și de un mare rafinament al detaliului specific Secession-ului, dar într-o notă ușor japonizantă. Basmul este deja prelucrat în poemul eminescian, astfel că pictura nu-l mai are ca referent direct, ci beneficiază de viziunea poetică eminesciană. Într-o caleașcă-lectică sunt transportați prințul și prințesa într-un decor fantastic către palatul unde-i așteaptă regele acompaniat de curtenii săi. Alaiul este tras de câteva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din lumea basmelor, ambele aflându-se sub semnul sintezei dintre stilul Art-Nouveau și decorativismul bizantin. IV.4. G.D. Mirea Vârful cu Dor. Preambul la senzualitatea secesionistă G.D. Mirea realizează în Vârful cu dor una dintre cele mai mari compoziții din pictura română, dimensiune care conferă o anumită prestanță tabloului. Tabloul este inspirat de un fragment din Poveștile Peleșului de Carmen Sylva, pseudonimul reginei Elisabeta. Interesul acesteia pentru folclorul românesc se exprimă nu numai prin încercările sale literare, dar și printr-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Eminescu utilizase basmul lui Kunisch într-un poem cu titlul, Fata în gradina de aur, modificând finalul. În povestea reginei, raportul seducător-sedusă este inversat, Zânele, Luna, ipostaze ale unei feminități supranaturale, încearcă să-l seducă pe tânărul păstor. Importanța acestei picturi se poate vedea și din ecourile sale în epocă. În 1909, criticul anonim îi dedică un articol consistent, "Pictorul G.D. Mirea", în Ilustrațiunea, unde avem la pagina 60 și o reproducere după Vârful cu dor. Criticii români sunt mult mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a misterului, dar și ambiguitatea lui. Înainte de a deveni ortodoxist și ultranaționalist în contextul culturii românești, misticismul dobândește conturul poetic al unei vocații simboliste care respiră același aer cu cel european. Un loc privilegiat în reflectarea acestui fior mistic în pictura simbolistă românească îl ocupă tablourile cu subiect religios. Figura cristică este capabilă să catalizeze un tip de sensibilitate care iradiază dincolo de subiectul testamentar sau veterotestamentar. Tudor Arghezi remarca tematizările simboliste de fior religios în pictura lui Nicolae Vermont: "Vermont este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reflectarea acestui fior mistic în pictura simbolistă românească îl ocupă tablourile cu subiect religios. Figura cristică este capabilă să catalizeze un tip de sensibilitate care iradiază dincolo de subiectul testamentar sau veterotestamentar. Tudor Arghezi remarca tematizările simboliste de fior religios în pictura lui Nicolae Vermont: "Vermont este această cetate cenușie, cu drame creștine pe la răspântii, cu Isuși luminoși prin odăi de nori, cu sfinți Ștefani uciși cu pietre, cu răcnetele de părere de rău târzie ale lui Iuda"237. Iar Constantin Prodan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]