25,496 matches
-
cu membrii colectivului de elevi Creșterea respectului față de sine și de cei din jur jocuri de rol, dramatizări; teatru de marionete pe teme alese de elevi; exerciții de adaptare a comunicării la interlocutor sau situație; frământări de limbă; realizarea unor povestiri, compuneri cu sprijin (În perechi sau În grup). concursuri sportive sau de cultură generală Între grupe de elevi din colectiv; implicarea Într-o serie de activități de Învățare În grup sau În perechi; sărbătorirea zilei de naștere Împreună cu colegii; excursii
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
Român, secția Programe etnologice și acțiune culturală. Colaborează cu proză și reportaj la „Vatra”, „Dilema”, „Deci”, „Formula As”, „Ultimul atu”, „Analele Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Timpul” ș.a. O perioadă e redactor la ziarul „Partener”. Volumul de proză scurtă Povestiri cu înjurături (2000) și romanul Dincolo de frontiere (2002) recomandă un autor care recompune cu rafinament tocmai lipsa de rafinament a mediilor descrise. Naratorul utilizează limbajul colocvial, dialectal, argotic și reușește să creeze pentru fiecare personaj câte un cadru care îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
dialog. Pe prima filă a cărții sale de debut stă scris: „orice înjurătură condensează o poveste”, formulă percutantă care implică descoperirea lumii din spatele replicilor, ceea ce se spune fiind rezultatul unei întâmplări nepovestite. Aceasta ar putea fi dimensiunea „surdă” a textului, povestirea ascunsă, care motivează felul de a vorbi al personajului și care dă unitate unei construcții narative aparent sincopate. În acord cu tendința generală din proza românească din preajma anului 2000, de reabilitare a povestirii și de redescoperire a realismului, S. recuperează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
ar putea fi dimensiunea „surdă” a textului, povestirea ascunsă, care motivează felul de a vorbi al personajului și care dă unitate unei construcții narative aparent sincopate. În acord cu tendința generală din proza românească din preajma anului 2000, de reabilitare a povestirii și de redescoperire a realismului, S. recuperează o lume vie, cu personaje vii, aflate în situații dintre cele mai diverse, totul fiind înregistrat și oferit cititorului la vedere, fără artificii narative. Autorul face dese referiri autobiografice, își explică gesturile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
țăran care zvârle semințe pe holdă. Nici prea multe într-un loc, să nu fie tulpinile prea apropiate, nici prea departe pentru a înlătura spațiile inutile, pauzele, tăcerile”. Și în Neînțelesuri există un personaj care preia ideile autorului despre arta povestirii. Dacă aici S. își dezvăluie tehnicile narative aplicându-le pe spații restrânse, în Dincolo de frontiere, romanul unei transformări individuale într-un timp marcat de schimbări sociale alerte, construiește un text amplu dintr-o succesiune de relatări, unele gen reportaj, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
90. Cartea surprinde și o realitate a satului românesc, neexploatată până la S., o ruralitate în curs de postmodernizare. O lucrare complementară operei de ficțiune este Istorie la firul ierbii. Documente sociale orale (2003), realizată în colaborare cu Zoltán Rostás. SCRIERI: Povestiri cu înjurături, Pitești, 2000; Dincolo de frontiere, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Sorin Preda, Un vapor care se clatină, OC, 2000, 39; Paul Cernat, Blazonul înjurăturii, OC, 2000, 42; Iulia Alexa, „Povestiri cu înjurături”, RL, 2000, 47; Nicolae Savin, Înjurături, VTRA, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
sociale orale (2003), realizată în colaborare cu Zoltán Rostás. SCRIERI: Povestiri cu înjurături, Pitești, 2000; Dincolo de frontiere, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Sorin Preda, Un vapor care se clatină, OC, 2000, 39; Paul Cernat, Blazonul înjurăturii, OC, 2000, 42; Iulia Alexa, „Povestiri cu înjurături”, RL, 2000, 47; Nicolae Savin, Înjurături, VTRA, 2001, 6-7; Paul Cernat, Țărani hard & heavy, OC, 2003, 173; Marius Chivu, Viața la țară a unui rocker, „22”, 2003, 708. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
Europe, ce avea să apară abia după moartea sa, în 1970. Patosul și replica tăioasă a articolelor, studiilor și lucrărilor cu caracter științific izvorăsc din talentul de prozator al lui N., rămas necunoscut în timpul vieții sale. Cele câteva nuvele și povestiri păstrate în manuscris, dar mai ales paginile de jurnal și evocările unor personalități precum Constantin Brâncuși, Lucian Blaga, Al. Busuioceanu, publicate parțial în 1999, în volumul 8 ani din viața României (1940-1948), fac dovada unei înzestrări reale. Descrierile de natură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
sunt bine sistematizate definițiile clasice și actuale date mitului, cu trimitere precisă la autori și lucrări de primă mână (a se vedea în special pp. 11-125). Apreciez în mod deosebit corelațiile din această secvență a lucrării privind mitul și fenomenul povestirii. Printre altele, este folosită aici și lucrarea de referință a profesorului Ion Cuceu referitoare la fenomenul povestitului. Locul povestirii, ritmul, diacronia, regulile de compunere narativă, identitatea și talentul naratorului sunt esențiale și pentru profunda înțelegere a unui mit. Originile și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a se vedea în special pp. 11-125). Apreciez în mod deosebit corelațiile din această secvență a lucrării privind mitul și fenomenul povestirii. Printre altele, este folosită aici și lucrarea de referință a profesorului Ion Cuceu referitoare la fenomenul povestitului. Locul povestirii, ritmul, diacronia, regulile de compunere narativă, identitatea și talentul naratorului sunt esențiale și pentru profunda înțelegere a unui mit. Originile și dinamica mitologiei ocupă, de asemenea, un loc important în cuprinsul cărții. Sunt frecvente trimiteri la lucrările unor specialiști autentici
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
alegeri simple, binare, și pe compararea efectelor pe care aceste alegeri le-ar fi făcut cu putință. Evident, multora dintre noi o asemenea interpretare le-ar putea părea utopică, ireală, științifico-fantastică. Ar ține de ceea ce italienii numesc a fi "fantascienza" - povestire neverosimilă. Numai că, observă cu îndreptățire loan Petru Culianu, un asemenea scenariu fantapolitic are mult mai multe șanse de a se apropia de adevăr decît multe variante "serioase", oficiale și amplu mediatizate. În concluzie, fantapolitica ar putea fi cheia adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în țară. Plecând de la procedeele narative din Camera copiilor, Nicolae Manolescu îl citează pe S. alături de scriitori care, după 1965, recurg la aplicarea tehnicilor fluxului de conștiință: Al. Ivasiuc, Nicolae Breban, Nicolae Damian, Mircea Ciobanu. Mult mai târziu, citind ampla povestire Parastasul (1994), Adrian Marino constată că scrierile lui S. se integrează în proza românească absurdă, care debutează cu Urmuz și continuă cu G. Ciprian, Jacques G. Costin, Grigore Cugler ș.a. Așa-zise nuvele, textele din Camera copiilor propun o narațiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
În actualitatea combatantă. Prin Negura, romanul s-a apropiat și el curajos de temele zilei. În schimb, nuvelistica, după părerea noastră, crainicul romanului de mâine, și-a Însușit masiv temele actualității, accentuând prin aceasta Începutul de trecere spre calitate. Nuvela, povestirea, reportajul literar au devenit repede arme Însemnate În campaniile partidului, În bătălia revoluției culturale. Ele au Îmbrățișat aproape toate temele construcției socialiste, au cuprins problemele și momentele importante ale acestui furtunos proces revoluționar, bătălia producției, Întrecerile și cursa glorioasă a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care vorbeam mai sus. Iată În ele și o parte din argumentele tov. Crohmălniceanu În articolul amintit. Cu asemenea mijloace sumare și categorice, expeditive, sunt condamnate cele 5-6 nuvele de care vorbeam. Iată, de pildă, o diagramă critică a unei povestiri, altminteri discutabilă ca realizare: «muncită poveste fantastică din care fantasticul lipsește, siluire a imaginației sortită a conlucra la două concluzii formulate cuprinzător și pe puncte În final». Clar, nu? Și mai ales, scurt și cuprinzător. Iată, deci, o carte, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
carte, cu defecte desigur, dar și cu unele merite, zvârlită la gunoi din trei cuvinte. Unul din păcatele bucății - acela de altfel care se poate descifra din șarada critică a tov.Crohmălniceanu - ar fi lipsa fantasticului. Pentru cine a citit povestirea În cauză, e limpede că fantasticul există, constituind materialul epic al Întregii bucăți. E adevărat, fantasticul acesta, conlucrează - vorba criticului - la două concluzii cu sens politic, social, moral, care dau temeiul și prețul bucății. Așadar, fantasticul e degradat, el nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ura de clasă Împotriva dușmanilor poporului muncitor, crește În suflete Îndârjirea În fața uneltirilor perfide ale celor mai numeroși exploatatori chiaburi, odată cu certitudinea nezdruncinată În forța partidului”76. Despre nașterea nuvelei Vânătoare de lupi Petru Dumitriu povestește În Flacăra, nr. 37: „Povestirea Vânătoare de lupi o datorez În Întregime tovarășilor de la Scânteia care m-au trimis Într-o bună zi a lunii iunie la Timișoara (Ă). Ne-am Întâlnit acolo o echipă de gazetari trimiși din toate redacțiile marilor ziare din Capitală
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
două nuvele, O sută de kilometri și Vânătoarea de lupi și acum, În urmă, Nopțile din Iunie. În Bijuterii de familie Petru Dumitriu reia o temă familiară literaturii noastre și care a stârnit interesul multor scriitori: răscoalele țărănești din 1907. Povestirea sa arată starea de spirit a masselor din satele Hotare, Salcia, Vădastra, Vladomira și apoi izbucnirea răscoalei În satul Vădastra, distrugerea conacului Eleonorei Smadoviceanu, fuga surorii acesteia Elena Vorvoreanu Împreună cu fiica sa Elvira și cu arendașii Alexiu și Ivancea Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai participa la conferință sau să facă pe jos un ocol de 100 kilometri pentru a ajunge la oraș. Miai și Floarea aleg cea din urmă alternativă. (Ă). Cu Vânătoarea de lupi Petru Dumitriu părăsește litoralul Dunării, locul favorit al povestirilor sale, pentru a reda uneltirile unei bande teroriste de chiaburi În munții din regiunea Banatului, teroare dezlănțuită Împotriva populației pașnice a unui sat bănățean, asasinarea țăranilor săraci și mai ales a comuniștilor, Îndrumători ai țărănimii muncitoare, și În cele din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și legionari, care a avut loc În luna iunie la Timișoara. În sfârșit, cu Nopțile din Iunie scriitorul ne dăruie imaginea artistică a unuia din cele mai Însemnate evenimente ale construcției socialismului În țara noastră. Revenind În ținutul preferat al povestirilor sale, câmpia Dunării, el redă În nuvela sa lupta țărănimii sărace de pe fostele moșii ale Vorvorenilor, pentru alcătuirea primei gospodării colective din regiune. În fruntea acestei acțiuni se află Ion Lepădatu, trimis de Comitetul Central al Partidului, fecior de țăran
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
forța partidului clasei muncitoare și a muncii de lămurire pe care partidul a dus-o În massa țărănimii muncitoare. Elementul acesta: esențial pentru realitatea Înfățișată de scriitor, lipsește În nuvelă și de aici decurge nota de nefiresc care domină Întreaga povestire. (Ă). Scriitorul conturează În O sută de kilometri admirabila figură a tineretului nou al satelor noastre, a tineretului Îndrumat de partid pe drumul unei munci constructive În folosul poporului. Miai și Floarea sunt adevărați eroi care trăiesc din plin uriașa
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să publice tot mai regulat «cronici literare», dar care sunt ceva Între recenzii și cronici literare propriu zise. Înainte vreme «recenzia» era un termen clasic, În care actul critic se strecura din Întâmplare și În formule aproximative, nota dominantă rămânând povestirea, rezumarea, colorată de lirisme dubioase, a cărții. «Recenzia» era refugiul tuturor diletantismelor și capriciilor impresioniste. Pentru publicul cititor actual, recenzia este Însă un mijloc de informație culturală, superior buletinului bibliografic sau fișei de lectură. Ea se complectează cu datele acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Analiză socială și amănunt semnificativ. În: Flacăra, nr. 40 (92), 8 oct. Ibidem, II. Personagiile. Ibidem, nr. 41 (93), 15 oct. Petre Hossu. - Petre Dumitriu: „Bijuterii de familie”, EPLA, 1949. În: Almanahul literar, Cluj, an I, nr. 1, dec. 1949: „Povestirea lui P. Dumitriu a știut să surprindă Într-un chip mișcător solidaritatea caldă a clasei muncitoare cu lupta țăranilor pentru libertatea din sângerosul an 1907. (Ă). Nici figurile din cealaltă lume, a exploatatorilor, a moșierilor, militarilor, samsarilor, cu codițele lor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
precum și ofițerul care comandă masacrarea deținuților din șlepuri. (Ă). În mod intenționat am lăsat la urmă cele trei figuri feminine din care - Duduia Eleonora Smadoviceanu, moșiereasa de la Vădastra, doaman Elena Vorvoreanu, sora ei, și Elvira, fiica d-nei Vorvoreanu - a căror povestire constituie firul roșu al cărții. (Ă). Clasele sunt surprinse În ceea ce au ele tipic - deoparte lumea exploatatorilor, moșierimea, bancherii, cu armata și Întreg aparatul lor de Stat, la care se adaugă chiaburimea trădătoare (Înfățișează În carte prin personaje ca Geambașu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
spre deosebire de anul precedent, numărul romancierilor este mult mai mare; orientarea tematică este Încă preponderent istorică, dar se Întâmplă și mult-așteptatul eveniment: oglindirea mai hotărâtă a prezentului prin cea mai complexă specie literară; În felul acesta, nu numai nuvela, schița și povestirea, ci și poemul, piesa Într-un act, piesa În trei acte, cântecul de masă și alte creații, dobândesc, prin roman, un aliat prețios pe frontul de luptă. Așadar, nu numai Mitrea Cocor-ci și Vântul nu se stârnește din senin de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1945 când au intrat În sindicat și altele În partid, au pornit pe un drum sănătos, muncind cu râvnă atât pentru producție, cât și pentru ridicarea nivelului cultural și politic. În 1948, chiar Înainte de naționalizare, Înainte de vremea când se petrece povestirea despre Ana Roșculeț, noi am avut femei muncitoare care prin lupta lor, dusă cu dragoste pentru partid, au ajuns fruntașe În producție sau În posturi de răspundere. De exemplu tov. Elena Giurgea care este astăzi deputat, sau tov. Elena Boboc
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]